6,847 matches
-
pleacă pleoapele noastre aripi fiindu-le/ pînă departe. e un spectacol de ochi/ lichefiați pe ferestrele zilei moare liliachiul/ din frunze mor locuitorii șoaptelor de/ iubire cu capul pe malul de estetică fovă.// Una cîte una ies ghearele aerului din plămîni/ lăsînd trupurile libere să leviteze/ trec dintr-o parte în alta ca baloane/ de piele strigă copiii: mamă și tată,/ a venit toamna, uite-i cum trec toți/ plutind peste miriști sau e numai/ duhul miriștilor dar albii părinți/ sînt
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
ci dimpotrivă, o adîncește, pentru că prăbușindu-ne în "celălalt ca într-un puț" ne prăbușim în imprevizibilul care există în noi înșine. Stockholm-ul, un oraș acoperit de ninsoare, toropit și înghețat, misterios sub fumuriul zăpezii și al aburilor ieșind din plămînii oamenilor, este o metaforă superbă pentru un sine captiv în propria sa multiplicitate. Impresia mea, la lectura acestui roman, este că viziunea asupra ființei pe care am expus-o mai sus stă la temelia personajelor și a întîmplărilor prin care
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
caselor erau dărâmate. Lumea țipa îngrozită. Două căruțe sanitare trecură pline cu trupuri de oameni către spital. Un monstru se zbătea neputincios sub prelată, în timp ce doi infirmieri îl hăcuiau cu topoarele. Adrian alergă și mai tare. Simțea că-i sar plămânii afară pe gură. Voia s-ajungă acasă. Să se închidă în cămăruța lui. Se simțea fără adăpost. Și monștrii erau mai mari, din ce în ce mai mari. Unii cădeau fără vreo cauză anume. Probabil din cauza mărimii lor, gândi Adrian continuând să alerge. În
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
Am împins poarta cu forță și am intrat în curte unde o bătrână mă întreba binevoitoare pe cine caut. La explicațiile mele îmi răspunse că familia căutată nu mai locuiește acolo de câțiva ani, domnul profesor Tudor murind bolnav de plămâni, iar doamna a plecat de mult în provincie și nu mai știe nimic despre ea. Cât despre bibliotecă mi-a spus că mai există încă într-o încăpere, dar cărțile sunt prăfuite, rupte, vechi într-o stare în care nu
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
s-o numească;/ Cînd dedesubtul lavei împietrite ești doar un hohot de plîns nesfîrșit amînat;/ Îți vine să fugi, să dezertezi dinaintea privilegiului cu care te-au momit/ Departe de poemul pustiitor ce te lasă fără strop de aer în plămîni;/ Trupul în întregime o rană să ți-l adăpostești într-o ocnă de sare;/ În dreptul vizuinii șacalului să-ți așterni spovedania, ți-ai socoti sufletul la fel despovărat" (ibidem). Omul n-ar fi decît o eternă victimă a unei pedepse
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
din ciclul Herța), ceea ce îl îndreptățea pe Călinescu, firește în Istoria literaturii..., să-i comenteze opera la capitolul poezia chtonică. Să citez din Herța I: "În tîrg miroase a ploaie, a toamnă și a fîn./ Vîntul nisip aduce fierbinte în plămîn,/ și fetele așteaptă, în ulița murdară,/ tăcerea care cade în fiecare seară,/ Și factorul cu gluga pe cap, greoi și surd./ Căruțe fugărite de ploaie au trecut,/ și liniștea în lucruri, de mult, mucegăiește". Și din Rugă simplă: "...Ploaia spală
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
de la verificarea dosarelor, chiar și inocenții vor trece din categoria prezumtivilor nevinovați în categoria prezumtivilor vinovați... Ca să nu mai spun că precedentul acesta poate fi invocat oricând de alte categorii sociale. Șoferii vor refuza să sufle în fiolă pentru că au plămânii slabi, soldații nu vor dori să depună jurământul pentru că au fost învățați acasă să vorbească frumos, nu să înjure, doctorii nu vor mai vrea să opereze pentru că tăieturile-l dor pe pacient iar profesorii nu vor mai preda ca să nu
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
nu este pomul. aici este ceva care încearcă să se nască. este mișcarea buzelor" (mișcarea buzelor). Sau notificarea amestecului ficțiunii cu viața, a indistincției în care se tînguie un sincretism primordial: "scriu cu limbi de aer și de sînge ale plămînului, cu o creangă sub formă de trei degete/ moartea îmi tot dă tîrcoale, își zburlește coama/ scriu cu limbile plînsului de nou-născut" (ibidem). Sau cu o magică afectare: "am scris în ea un alfabet neînchegat ca fața lui dumnezeu. de
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
umanismul cu sfidarea, semnificative în sensul atracției exercitate de-o poetică "adversă": "am fost frate cu mallarmé. cel care nu știe să moară și de aceea se chinuie în istoria literară. cînd l-am întîlnit am spus cine e acest plămîn/ eu cred că sîntem și noi niște oameni. ce altceva. că avem și noi lacrimi, că ne pregustăm din strugurii lăsați de paraclet. că, fiule, na sufletul meu. că numai poeții se sinucid prin cuvinte. că singura mea avere este
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
burta goală. Vino și vei vedea' (într-o scrisoare din 1954 către George Sorescu) sau 'mi-a pus Dumnezeu mîna în cap și piciorul pe coadă', ' Marea e frumoasă ca o tingire uriașă, cositorită de curînd', ' Află că apa de la plămîn a dispărut ("apa trece...") dar de bucurie mi-a crescut inima cît un dovleac și așa a rămas'; despre niște poezii mai vechi: ' Sînt vechi, scrise pe timpul cînd îmi dregeam glasul și-mi chinuiam Pegasul, arătîndu-i Parnasul'. Ceea ce rămîne însă
Pentru o biografie a operei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15607_a_16932]
-
Și, te rog, să fii prezent cu dosarul șnuruit. Înmărmurit, teicanul și-a pus coatele pe masă. Și-a strâns, ca Într-un clește, capul Între palme. O transpirație rece Îi cuprinsese Întreg corpul. Dezmeticindu-se, cu aer proaspăt În plămâni, a făcut o constatare: - Știți, domnule prim... Știți ce Îmi spuneați mie, cândva: „Doresc să sparg păienjenișul de relații ce stau la baza soluțiilor nedrepte. Instituția noastră are nevoie de prestigiu, de totală Încredere a oamenilor. La temelia ei trebuie
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
cu gura tigrului și poezia mea seamănă în genere cu gura larg deschisă a tigrului (...) gura tigrului are undeva într-un colț patul de diamante și perle pe care vine moartea și doarme din cînd în cînd umflîndu-și la maximum plămînii cu viață pură" (gura tigrului adîncă și sălbatică precum gura diavolului). Avem impresia că o sumă de imagini ,,trăznite" își au izvorul nu doar în dorința de ,,a-l epata pe burghez", ci și în cea a manifestării euforic-infantile, care
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
morală ambiguă, generate amîndouă de acea prezență discretă, la limita irelevanței, într-un organism redundant și diform, erau atunci, în tăietură proaspătă, evidențe de-a dreptul traumatizante. Cu atît mai mult cu cît toți artiștii momentului, fără excepție, aveau încă plămînii îmbîcsiți de respirația exclusivă în atmosfera unui propagandism cultural osificat pînă aproape de abstracțiune. Chiar și artiștii liberi în interior și neconcesivi în manifetarea lor publică erau absorbiți de context într-o asemenea măsură încît păreau ei înșiși exponenți ai regimului
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
convinsă că n-o voi mai vedea niciodată pe Monique de la Bruchollerie șprietenă a autoarei, bolnavă de cancer și internată în același spitalț, m-am așezat pe o bancă în grădina spitalului și, aprinzând o țigară, am respirat până în fundul plămânilor și am tras primul fum cu acea vitalitate extravagant de rușinoasă a omului viu care a trecut furiș pe lângă moartea unui semen. Eram, pentru o clipă, fericită că trăiesc și, în același timp, mă disprețuiam de a resimți așa ceva. Era
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
din bancă sumele deținute de editură, pestre trei sute de milioane de lei. Cu acești bani, a plătit la F.P.S, în ultima zi îngăduită, costul cumpărării editurii." Nu știu ce se poate face, legal vorbind, pentru readucerea la viață a acestui veritbial plămân cultural al țării. Dar știu că dacă, prin miracol, s-ar reveni la profilul vechi și cu adevărat util al "Minervei", lucrurile ar trebui puse pe o bază de onestitate și de fermitate. Știu ce spun, pentru că manevrele și presiunea
Când seceta era rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16461_a_17786]
-
atins și care contează cu adevărat, și care trebuie să ne intereseze pe toți în cel mai înalt grad - nivelul intelectual, cultural. Ar fi de înțeles literatura română, mai larg cultura română, de-a lungul vremii și acum, fără acești plămâni prin care să respire, să ființeze - micile reviste literare? Sutele de cărți valoroase care se tipăresc anual la noi n-ar fi cumva ca un clopot care răsună în gol, fără ecourile, fără oglinzile critice, fără comentariile aplicate (și de
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]
-
acest lucru. Simțea că cele spuse de iubitul ei, Perversso, se vor putea îndeplini curând, cu adevărat. -Și dacă se află de unde vin? întrebă ea îngrijorată deodată. -Acesta este un atu pentru tine! Vei țipa și vei urla din toți plămânii, mimând suferința: „Ce, vreți să mă discriminați? Eu să nu am dreptul, dacă natura a fost mai puțin darnică cu mine? Sunt discriminată, sunt discriminată, ajutor!”. Și tot spitalul va sări pentru tine. Nu va putea nimeni să se atingă
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
din războiul contra nistrenilor lui Smirnov, care a rupt Transnistria din trupul Moldovei. Erou decorat pentru vitejia sa cu Ordinul „Ștefan cel Mare” și din trupul căruia au fost scoase 19 schije (două sau trei, încă le mai poartă-n plămâni). Cartea sa „În căutarea luminii”include povestea vieții sale, împletită în ultima sa parte cu evenimentele de război la care a participat și unde a fost rănit. Este o poveste ce curge prin timp ca un semn de întrebare, cât
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
o lume a competiției "pe bune" ar fi spulberați nu într-o zi, ci într-o clipă. Singura lor șansă de a se menține pe cresta valului e să producă, în neștire, cantități de toxine, chintale de otrăvuri aruncate în plămânii proștilor pe care-i duc de nas cu inimaginabilă ușurință. Ce se va alege în câțiva ani din țara pe care acum o siluiesc cu sadism, nu-i interesează! Pentru ei se va găsi oricând o nouă vacă de muls
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
Simona Tache Să mai râdem puțin cu marele cugetător Marin Voiculescu, care a cugetat pentru noi, printre multe altele, si următoarele cugetări: Instrumentele muzicale sunt însuflețite de om și omorâte tot de el. Plămânii istoriei nu sunt scutiți de caverne. Multe din poamele vieții sunt amare. Drumul spre stele ne obligă, uneori, să trecem prin mai mulți nori. Numai tinzând către ceva dăm de necunoscut. Și pe drumul iubirii există multe alunecușuri. Ne adumbrim
Taciunii iubirii nu fac fum, dar fac foc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19788_a_21113]
-
dar viața mea devenise un iad. Un iad în care o pisică mă iubea atât de furibund, încât, atunci când încercam să respir, se strecura în bula mea de oxigen. Dacă nu eram atentă, puteam să mă trezesc cu ea în plămâni. Intram în casă din ce în ce mai timid, după care îmi petreceam serile fugind de bestie, cu batista la nas (ca să nu mă-mbolnăvesc de ficați, de la duhoarea insuportabilă), iar la culcare, mă luptam cu ea să nu-mi bage căpățâna în gură
Fericirea de a avea pisică by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19828_a_21153]
-
incidente. 800 de protestatari au blocat Bulevardul Izvor, forțând poliția să întrerupă circulația. Mai mulți jandarmi formează un cordon la toate intrările din clădire. Furioși, oamenii strigă ”Revoluție!” și ”Intrăm peste ei!”. Deși oamenii au strigat cât i-au ținut plămânii că vor intra înăuntru, dacă moțiunea nu trece, câțiva dintre ei nu au mai avut răbdare și au forțat intrarea dinspre Parcul izvor. Aceștia au tras de garduri și au aruncat cu apă în forțele de ordine. Patru persoane au
Protestatarii au vrut să intre în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/28090_a_29415]
-
Și m-am dus acolo unde se învăța revoluția franceză, Rusia și filosofia pură. La Viena va apuca să vadă sicriul erzherzogului Franz Ferdinand, ucis la Sarajevo de către Gavrilo Princip. Va fi înrolat, dar, descoperindu-se că avea probleme cu plămânii, va ajunge la spital. Cu ajutorul mătușii sale, o prințesă austriacă, și al unei verișoare de-a mamei, călugăriță la Viena, Miloš va fi multă vreme plimbat de la un spital la altul, pentru a scăpa de front. În 1916, este totuși
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
laolaltă. În România mor zilnic de cancer pulmonar 10 persoane. Studiile efectuate de dr. Ștefan Mihăicuță și prof. univ. dr. Voicu Tudorache, șeful Clinicii de pneumoftiziologie de la Spitalul „Victor Babeș“ din Timișoara, pun în evidență efectele abuzului de tutun asupra plămânului - bronșite cronice (de 6 ori mai frecvente la fumători), emfizem și cancer pulmonar. Din 10 bolnavi de cancer pulmonar, 9 provin din rândul fumătorilor. Riscul ca fumatul să dezvolte cancer pulmonar se află în corelație cu numărul de țigarete fumate
Agenda2003-7-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280704_a_282033]
-
15% din cancerele diagnosticate la copii sunt atribuite obișnuinței părinților de a fuma în prezența copiilor. „Inamicul public“ al... inimii Din totalul deceselor de cancer, 30% sunt cauzate de fumat. Fumatul este cauza majoră a numeroase forme de cancer: de plămâni, trahee și bronșii (90%), de laringe (84%), cavitate bucală (94%), esofag (78%), pancreas (29%), vezică (47%), rinichi (48%). „Fumatul, ne-a declarat doamna prof. univ. dr. Rodica Avram, șefa Clinicii de cardiologie a Spitalului Județean Timișoara, își menține poziția hotărâtoare
Agenda2003-7-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280704_a_282033]