223 matches
-
fixa tencuiala. Șarpanta acoperișului în trei ape are o înclinare domoală, străpunsă deasupra pronaosului de un turn prismatic, de proporții reduse comparativ cu dimensiunile bisericii. Acoperișul său piramidal are învelitoarea de șindrilă, ca și cea a întregii biserici. Prin dezvoltare planimetrică, sistem de construcție și proporții, biserica de lemn din Căpăt sugerează ca datare a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. În matricolele parohiale primul preot apare la 1779, în persoana lui Gavrilă Popoviciu, iar antimisul este și el sfințit
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
portalurile bipartite de pe laturile de nord și sud specifice goticului târziu, iar corul amplificat. În anul 1533, episcopul Transilvaniei răspunde pozitiv dorinței enoriașilor din Bistrița de refacere a bisericii. În această etapă constructivă vechiul plan bazilical face loc unei desfășurări planimetrice de tip hală. Pentru finalizarea acestor lucrări se încheia, la 17 ianuarie 1560, un contract între consiliul orășenesc și arhitectul Petrus Italus, originar din Lugano pentru refacerea și consolidarea bisericii parohiale, în valoare de 3000 de florini. Încheiate în anul
Biserica Evanghelică din Bistrița () [Corola-website/Science/302453_a_303782]
-
piatră de carieră s-au așezat tălpoaiele masive, cu secțiunea de 0,45 x 0,30 m. Pereții sunt ciopliți din bârne masive de stejar și acoperiți la exterior cu lipitură de pământ, doar în timpul unei reparații intervenită la 1924. Planimetric se înscrie în tipul I, păstrând ușile și ferestrele originale. Pronaosul tăvănit este despărțit de naos printr-un parapet de 0,90 m și patru stâlpi ciopliți din stejar. Nava este boltită cu un semicilindru de scânduri, dispus longitudinal, iar
Biserica de lemn din Margina () [Corola-website/Science/311890_a_313219]
-
a fost edificata din bârne de stejar, în tehnică Blockbau, unde grinzile sunt îmbinate în cheotoare dreapta și în coadă de rândunica, pe o temelie de piatră peste care tălpile construcției se remarcă prin dimensiunile lor mai mari. Sub aspect planimetric distingem pronaosul, de 5,80/5 și naosul 9,30/5m, înscrise într-o formă rectangulara, ce se continuă prin absida decroșata a altarului cu pereții retrași și unghi în ax. Pe latura sudică a dreptunghiului pronaosului și naosului există
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
cât mai mulți credincioși ele au fost prelungite spre apus, uneori chiar spre răsărit, și au primit pridvoare și streșini largi. Trecerea la biserici de zid a fost, în perspectivă lungă, inevitabilă, favorizată de blocarea bisericii de lemn în soluții planimetrice și tehnice rigide. Ridicarea bisericilor de lemn a fost rezervată exclusiv meșterilor de biserici specializați. Cunoștințele necesare ridicării unei biserici de lemn în cheotori netede cu pereții drepți erau stăpânite numai de aceștia și au fost păstrate departe de uzul
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
poartă caracteristicile artei baroce. Corpul bisericii este format din bârne de lemn încheiate în cheotori netede, bisericești. Structura de lemn stă pe o fundație de piatră care preia denivelările terenului, în partea răsăriteană soclul ridicându-se la 1,5 m. Planimetric, construcția are corpul biserici alungit, terminat spre răsărit cu un altar decroșat poligonal. Pronaosul este și el terminat poligonal, spre apus. Acoperișul are coama înaltă și poale duble la streșini, în genul bisericilor poloneze și ucrainiene, carateristică întâlnită și la
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
posibilitatea ca biserica să fie mai veche, tinând cont de tradiția păstrată printre săteni care spune că biserica a fost mutată de pe un deal din apropiere. Clopotul ce datează din anul 1642 provine de la o biserică mai veche. Sub aspect planimetric, biserica are planul dreptunghiular, cu lungimea considerabil mai lungă decât lățimea. Absida altarului, decroșată, este prevăzută cu două cămăruțe laterale, una în partea de nord, servind ca proscomidiar și alta în partea de sud, servind ca diaconicon. Forma poligonală, cu
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
Slobozia (în trecut Slobozia-Bălți) este un sector planimetric în municipiul Bălți, amplasat pe malul stâng al râului Răut, în nord-estul orașului, fiind legat de celelalte sectoare ale orașului prin 4 poduri auto și unul feroviar. Satul Slobozia din preajma Bălțiului este atestat documentar pentru prima dată într-un hrisov
Slobozia, Bălți () [Corola-website/Science/322899_a_324228]
-
când a fost dărâmat, de sub stratul de var au apărut fragmente ale valoroaselor fresce ortodoxe de odinioară. Cu materialul recuperat de la biserica veche a fost ridicat, în anul 1880, un nou lăcaș de cult reformat, asemănător din punct de vedere planimetric: absidă semicirculară nedecroșată, navă dreptunghiulară, cosolidată prin patru contraforți scunzi, și un turn-clopotniță etajat, cu un coif piramidal, învelit în tablă (la acoperișul propriu-zis s-a utilizat țigla), ridicat deasupra unicei intrări răsăritene. Într-adevăr, edificiul prezintă o orientare inversată
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Clopotiva () [Corola-website/Science/326948_a_328277]
-
Centru este un sector planimetric în municipiul Bălți ce cuprinde partea veche, istorică a orașului. Limita sectorului trece pe linia de cale ferată, la nord învecinând-se cu sectorul Pământeni, la nord și est prin valea râului Răut, învecinând-se cu sectorul Bălți, granița de
Centru, Bălți () [Corola-website/Science/325055_a_326384]
-
crăiesc". Adaptarea capelei s-a efectuat în etape, în concordanță cu evoluția socială a coloniștilor și condițiile istorice respective. Așa cum rezultă din analiza și interpretarea cercetărilor arheologice, capela s-a folosit, în prima etapă a evoluției așezării săsești, fără lărgire planimetrică, construindu-se doar o tribună de vest, susținută de patru arcade semicirculare, purtate de trei coloane cilindrice. Ipoteza aceasta este susținută de cele trei capiteluri romanice datate unanim în prima jumătate a secolului XIII, conservate în corul bisericii. Cel mai
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
Domnului din satul Dealu Negru, comuna Călățele, construită în 1765, este între puținele monumente clădite din bârne de brad. Mai fin cioplite, datorită esenței lemnoase moi, acestea sunt îmbinate după aceleași tehnici: „coadă de rândunică" și „cheotoarea dreaptă". Sub aspect planimetric, ea se compune dintr-un pronaos și naos, înscrise unitar unui perimetru dreptunghiular, continuat cu un altar poligonal, cu pereții retrași, și, de asemenea, cu pridvor pe latura de sud, unde se afla și ușa de intrare în biserică, într-
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
la o distanță de 20-40 km. Municipiul este al treilea centru urban după mărime și populație în Republica Moldova, surclasat doar de Chișinău și Tiraspol. Are în componență comunele Sadovoi și Elizaveta. În context teritorial orașul se împarte în 3 sectoare planimetrice: Centru (inclusiv cartierele Țigania, Teioasa și Berestecico); Pământeni (inclusiv cartierele Jubiliar și Dacia); Slobozia și două formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Clima este temperat continentală, iar cele mai importante râuri care trec prin oraș sunt Răut și Răuțel. Ca infrastructură
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
prin valorificarea teritoriilor proprii de la partea centrală spre zonele periferice, precum și din contul alipirii localităților limitrofe. Această evoluție în dezvoltarea teritorială a urbei a determinat dezmembrarea acestea în câteva componențe esențiale. În context teritorial orașul se împarte în 3 sectoare planimetrice: Centru (inclusiv cartierele Țigania, Teioasa, Berestecico); Pământeni (inclusiv cartierele Jubiliar și Dacia); Slobozia și două formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Fiecare din aceste prezintă o formațiune polifuncțională amenajată cu infrastructura respectivă. Sectoarele nu reprezintă unități administrative în cadrul municipiului și nu
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
tradiția mai sus menționată. Realizatorul edificiului a fost Petre morarul, cunoscut meșter din zonă, care a înțeles necesitatea degajării spațiului de elementele de acoperire și a adoptat forme sculpturale deosebite ca formă și conținut. Biserica face parte dintr-o categorie planimetrică mai deosebită, având un plan în formă de „corabie”, adică o navă dreptunghiulară, în partea răsăriteană o absidă poligonală, decroșată, în cinci laturi, iar în partea apuseană pronaosul, încheiat în trei laturi, nedecroșat, pe latura sudică având amplasată intrarea principală
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
, comuna Burjuc, județul Hunedoara a fost construită în secolul XVII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Brădățel, aparține, planimetric, secolului al XVII-lea. Pereții săi de stejar înscriu un dreptunghi cu capetele nedecroșate, poligonale cu trei laturi. În partea apuseană, deasupra pronaosului spațios, se înalță o clopotniță zveltă, cu un foișor deschis și coif de factură barocă, învelit în
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
Salvată de la distrugere în ultimul moment, prin restaurarea realizată în anul 1982. Înainte de acest moment biserica se afla într-o avansată stare de degradare, fiind aproape prăbușită, datorită învelitorii de țiglă care a apăsat pereții șubreziți de bârne. Sub aspect planimetric, biserica se încadrează în categoria celor cu un plan dreptunghiular, absida altarului fiind poligonală, în trei laturi, nedecroșată. Prin extinderea ulterioară a bisericii, s-a ajuns la situația prezentă când biserica face corp comun cu turnul clopotniței aflat la vest
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
o serie de săpături amatoricești care au scos la iveală, în interiorul cetății, ruinele unei biserici, incinta acesteia și peste 60 de morminte din cimitirul exterior. În urma acestor intervenții au fost realizate câteva desene sumare, din care rezultă mai multe variante planimetrice ale unui lăcaș de cult înzestrat cu o excepțională decorație parietala. Multe decenii pierdută, niciodată prelucrata în mod științific, aceasta "documentație" a fost recuperată parțial de Zsuzsanna Heitel care, pe baza unei minuțioase analize a detaliilor constructive și artistice, a
Cetatea Pâncota () [Corola-website/Science/317494_a_318823]
-
cât și în exterior. În ultima perioadă, comunitatea creștinilor care foloseau biserica era constituită ca filie, alături de filia Valea Lungă, a parohiei Zalha. Toate bisericile din această parohie, inclusiv biserica din Vărteșca, aveau hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Sub aspect planimetric, biserica de lemn din Vârteșca constituia un caz singular printre bisericile de lemn din Sălaj. Unicitatea acestui plan consta în faptul că biserica avea pronaosul poligonal iar, absida altarului era pentagonală, nedecroșată. Intrarea în biserică se făcea prin latura de
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
a fost construită. Deși pereții exteriori au fost tencuiți după moda vremii, cu spații delimitate de pilaștrii ușor scoși în afara planului pereților la fel ca și la biserica de lemn din Cuciulat, biserica și-a păstrat proporțiile frumoase. Sub aspect planimetric edificiul se caracterizează printr-un plan dreptunghiular terminat în partea de răsărit cu o absidă decroșată cu cinci laturi. Spre vest se află pridvorul care adăpostește intrarea. Stâlpii groși, profilați, câte doi de fiecare parte a intrării, specifici zonei, susțin
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
curtea vieneză hotărăște vinderea domeniilor din Banat. Biserica ortodoxă sârbă, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", este ridicată din bârne din lemn de stejar, având pereții tencuiți cu pământ, atât la exterior, cât și la interior. Din punct de vedere planimetric se înscrie tipului I, cu particularitatea că aici apare la peretele de sud o mică nișă, către extremitatea estică a naosului, cu rolul de a mări spațiul destinat veșmântarului. Peste pronaos se ridică un turn de lemn solid, de formă
Biserica de lemn din Lucareț () [Corola-website/Science/317060_a_318389]
-
cămară) despărțite de o a doua tindă în continuarea celei din față. Construcția este prevăzută cu foișor la intrare, gang pe două laturi și prispă pe celelalte două, fiind un tip de casă specific zonei, evoluat din punct de vedere planimetric. Temelia construcției este din lespezi mari din piatră de râu prinse cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din piatră de râu. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad rotunde, îmbinate la
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
gospodăriei Bilca datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și este construită din bârne rotunde sau fasonate rudimentar. Casa este lutuită integral, atât pe interior cât și la exterior, cu excepția capetelor bârnelor superioare. Din punct de vedere planimetric, construcția se împarte în două camere de locuit (bucătărie, respectiv „casa cea mare”), tindă mediană descoperită și o anexă adăpostită sub prelungirea din spate a acoperișului, care constituie plecătoarea casei. Grajdul cu șură reprezintă o anexă de dimensiuni mari, dispunând
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
se prezintă la ora actuală drept cea mai amenajată și mai prosperă dintre mănăstirile din Republica Moldova. Din cele relatate până aici reiese că pentru cunoașterea începutului mănăstirii Japca un interes deosebit îl prezintă studiul asupra bisericii rupestre. Analiza structurii sale planimetrice și arhitecturale s-a făcut prima oară în cadrul Societății Istorico-Arheologice din Basarabia la începutul secolului nostru. Într-un articol al unui preot rus Ioan Egorov, unde sunt însumate datele istorice ale mănăstirii Japca, culese în secolul al XIX-lea de
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
constituit în Țara Moldovei în secolul al XV-lea, cum deja am menționat prin prezența camerei mormintelor pe timpul lui Alexandru cel Bun. De un real suport la datarea bisericii ar putea servi compartimentul lipsă - al cincilea al bisericii, care încheia planimetric lăcașele sacre și anume pridvorul. Acesta a apărut pentru prima oară la Putna, fiind adăugat bisericii de aici înainte de anul 1484. Mai apoi acest element a fost reluat în toate bisericile mănăstirești pe întreg parcursul al secolului XVI-lea și
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]