359 matches
-
Nu faceți gesturi, nu-i jigniți, nu intrați în discuții cu ei, nu intrați în dispute!" Țin minte, un coleg de-al meu, locțiitor al comandantului de baterie de la a III-a, Cătălin Andrei, un tip inteligent, care a organizat plantoanele acolo, că-mi spunea: "Tu știi ce-s oamenii aceștia? Au început să plângă. Tu știi că în dormitor, comandantul lor stă în primul pat și toți îl respectă? De fapt, e o unitate militară. Prima dată - povestea el -, erau
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
am ținut legătura. El era comandant de Armată, eu am fost comandant de Regiment. Diferența dintre noi era enormă. Ce să te ridici sau măcar să te gândești? S. B.: Generalul Voinea a venit în ianuarie în microgarnizoană. Eu eram de planton în Comandament. A oprit mașina în fața Comandamentului și nici nu a intrat. M. M.: Păi, nu am zis că a venit când cu întâmplarea cu mustăcioșii? S. B.: Probabil că altă dată. Pe atunci, ofițer de serviciu era un locotenent-major
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
a cerut lui Andrei o recomandare din câte am înțeles. M. M.: Pentru ca să-și ia aghiotant, probabil. S. B.: A venit special pentru a sta de vorbă între patru ochi cu căpitanul Andrei. Am suprins această discuție, eu fiind în planton. M. M.: Erau bune la ceva și plantoanele. Voinea era o spaimă printre militari. S. B.: Dar mi s-a părut o față de bonom. M. M.: Da, dar era un om aspru. S. B.: Scena asta se întâmpla în ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
am înțeles. M. M.: Pentru ca să-și ia aghiotant, probabil. S. B.: A venit special pentru a sta de vorbă între patru ochi cu căpitanul Andrei. Am suprins această discuție, eu fiind în planton. M. M.: Erau bune la ceva și plantoanele. Voinea era o spaimă printre militari. S. B.: Dar mi s-a părut o față de bonom. M. M.: Da, dar era un om aspru. S. B.: Scena asta se întâmpla în ianuarie. Deja începea așezarea noilor structuri. În discuțiile pe
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
eram la muncă la Grădina, că așa se numea lagărul respectiv, tot în Balta Brăilei, aproape de Salcia. Munceam la agricultură, prășeam porumb și floarea soarelui, și-așa mai departe... Și când am venit la colonie, aveam un băiat care era planton. Ce făcea plantonul? Făcea curățenie în dormitor, el era și frizer, ne bărbierea. Și îmi spune ăla: Știi că a apărut decretu’, și că ne vom elibera. Hai, mă, lasă-mă în pace, vezi-ți de treabă, c-am auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la Grădina, că așa se numea lagărul respectiv, tot în Balta Brăilei, aproape de Salcia. Munceam la agricultură, prășeam porumb și floarea soarelui, și-așa mai departe... Și când am venit la colonie, aveam un băiat care era planton. Ce făcea plantonul? Făcea curățenie în dormitor, el era și frizer, ne bărbierea. Și îmi spune ăla: Știi că a apărut decretu’, și că ne vom elibera. Hai, mă, lasă-mă în pace, vezi-ți de treabă, c-am auzit de atâtea ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de grame de pâine. Asta era mâncarea de bază. Dimineața se dădea un zaț de cafea din asta, surogat, sau terci... mălai cu apă fierbinte, și seara niște arpacaș sau varză. Era o mizerie. Mi-aduc aminte că fiecare făceam planton: schimbul unu, schimbul doi, schimbul trei. Și picai câteodată când ăilalți dormeai tu trebuia să fii treaz și să stai pă acolo, să mergi în jurul barăcii. Și mi-a aduc aminte că mă uitam la ei și toți noaptea, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și o’ început să tragă. Praf! S-au dus și-o’ tras în căruță, o murit calu’, și în timpul ăsta Mâț o fugit. ăștia erau speriați când or auzit împușcături... și le-am auzit și noi, că eu eram de planton. Și Mâț a fugit, în salturi, ca să intre în pădure. Și o’ tras după el și i-o intrat glontele printre umăr și omoplat, da’ n-o atins osu’ numa’ și o ieșit după cap, cum fugea... Și el o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la Rontgen o observat că era fisurată o venă, și pe acolo curgea sânge în plămânul stâng. Acolo m-a așezat pe un scaun, ca să-mi facă pneumotorax, să introducă aer în plămân, să anihileze plămânul, și în timpul ăsta un planton de drept comun mă ținea de mâini, și eu îl țineam pe el... Și la un moment dat, m-a pătruns... și am leșinat. Și am avut senzația că mă duc, că pătrund prin pământ, că tot timpul coboram... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
țineam pe el... Și la un moment dat, m-a pătruns... și am leșinat. Și am avut senzația că mă duc, că pătrund prin pământ, că tot timpul coboram... Și parcă nici nu exista pământ... După aceea mi-o spus plantonul că l-am strâns de nu și-o putut desface mâinile... așa de tare l-am strâns de brațe... Că eu am avut senzația asta că mă duc în fundul pământului... Și mă zgâria pe talpă, pe picior, și tot mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sau să nu-ți dea; să te propună pentru carceră, și noaptea să dormi la carceră, stând în picioare, și-a doua zi să ieși la lucru... Avea puterea să nu te lase să dormi noaptea, și să te pună planton, că fiecare baracă avea planton... sau când veneai de la lucru să te pună să faci munci suplimentare în lagăr, că ba se construia ceva, ba se tăiau lemne, era de lucru la bucătărie, la curățenie... Câte munci sunt mereu într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să te propună pentru carceră, și noaptea să dormi la carceră, stând în picioare, și-a doua zi să ieși la lucru... Avea puterea să nu te lase să dormi noaptea, și să te pună planton, că fiecare baracă avea planton... sau când veneai de la lucru să te pună să faci munci suplimentare în lagăr, că ba se construia ceva, ba se tăiau lemne, era de lucru la bucătărie, la curățenie... Câte munci sunt mereu într-un lagăr din ăsta... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ca să privești din colo incoace... că ce bătaie primesc prietenii tăi. Și nu știai când îti vine rândul. Și așteptarea asta a sfărâmat nervii... În timpul nopții n-ai avut voie să dormi, numai așa, pe spate. In schimb, au fost plantoanele, și ei au avut grijă să stea deținutul așa, culcat la spate, să nu să întoarcă... Acolo stăteai izolat de lumea de afară mai mult de un an de zile, doi ani, și nu știai cum e afară. În cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Stânișoarei, erau triste... păreau că lăcrimează și ele, după tihna de altădată... Cât.. despre feciorul lui Tudor și al Anghelinei din Poiana Teiului, „luptătorul din munți”.. nu se mai auzi.. trecu în legendă... ...Trecuse demult de miezul nopții, se schimba plantonul trei... ceasul de la Mitropolie bătu de patru ori la rând. În dormitor se înstăpâni o liniște, că fiecare își număra bătăile inimii. A trecut timp... mult timp, dar nimeni n-a știut cât a trecut.. de când colegul nostru a isprăvit
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în amintire și pe colegul nostru Florin Constantinescu.. amândoi, purtați spre acelaș destin. De Florin.. n-am mai auzit niciodată. Amintirea lui Florin mi-a tulburat sufletul mult de tot.. Și, gândul mi-a alunecat spre o întâmplare... .. Eram de plantonul doi.. tocmai când somnul e cel mai dulce.. Pe coridor era frig.. Am intrat pentru puțin în dormitor, și m-am întins cu fața în sus, pe patul meu. Razele lunii pătrundeau prin ferestrele mari, luminându-l ca ziua... Era
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
unei convocări militare prin anii 1955-56, unii dintre colegii mei de facultate, fiind cazați într-o cazarmă reglementară dintr-o unitate militară activă, au încercat să prindă postul Europa Liberă folosind stația de radio a unității militare, în timpul serviciului de planton, noaptea. Nu și-au dat seama că stația de radio era cuplată cu difuzoarele din dormitoare. Au fost condamnați la câte șapte ani de închisoare și desigur cu exmatricularea din facultate. În aceeași perioadă de puternic avânt revoluționar, se organizau
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
își face nevoile, poate să se plimbe. Nu poate să fumeze în post dacă este în preajmă muniție sau sunt carburanți". S. B.: Normal. În anumite posturi cu specific, da. Dar regulile acelea erau ceva de groază. Bine măcar că în planton nu se aplicau aceleași reguli ca în gardă, că nu am mai fi fost buni pentru instrucție. M. M.: Da, pentru că instrucția era epuizantă. Dumneavoastră la Midia vă antrenați tot timpul, pentru ținte aeriene. Și în unitate, la fel. S.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
și se gătea la bucătăriile de campanie, care erau pe undeva pe lângă remiza de la Bateria a VII-a. M. M.: Da. Aranjate frumos, cu țarc. S. B.: Noi eram rămași puțini în Divizion. Țin minte că ne-ajungea rândul la planton aproape zilnic, că trebuia să acoperim toată schema. M. M.: Da, erau serviciul de luptă permanent și celelalte sarcini administrative. S. B.: Absolut tot. În vara aceea, am mâncat așa: felul întâi era ciorbă de dovlecei, felul doi, dovlecei cu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
că altundeva nu avea unde. Ce-a făcut ăsta? A dat un pumn în geam și cu sticla și-a tăiat venele de la mâna stângă. Săracii, ceilalți doi, au bătut în ușă și-au început să țipe. Eu eram în planton chiar în Corpul de gradă. Până am ajuns, un coleg deja deschisese vizeta: "Ce se-ntâmplă?" Și-a tăiat venele!" Imediat a venit cineva de la Infirmerie, apoi mașina salvării. L-au dus la pansat. Săracul locotenent, când a văzut sângele
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
mase pentru a se justifica ce? În fine, știu că se însera, era cinci și ceva sau șase parcă atunci când am plecat. S. B.: Era întuneric, vă spun că era Iadul pe Pământ. Știu că eram afară, în post, în planton la colțul Divizionului. A început huruiala aia de nedescris a șenilatelor pe piatra cubică de pe strada laterală. M. M.: Așa a fost, așa sună un Regiment de tancuri. Când am ajuns în Piață și-am numărat, aveam 64 de tancuri
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de tanc să ia să mănânce un sandwich și ăilalți trei să se uite la el. S. B.: Da, așa este, dar nu numai la tancuri. Și la noi, dacă cineva primea pachet și aveam un camarad care era în planton, îi lăsam și ăluia o porție egală cu a noastră. M. M.: Da, bine, astea se-mpărțeau, așa era. Gândiți-vă că în tancul acela sunt sute de kilograme de exploziv și dacă se întâmplă ceva se duc toți. La
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ele. În fiecare zi purtam și la instrucție pușca mitralieră. Aveam în față pistolul mitralieră și în spate, pușca. Eram răspunzător de ea, o aveam în inventarul meu de militar în termen. Au urcat pușca mitralieră cât eram eu în planton în Comandament. Pușca rămăsese în rastel. M. M.: În clădire. S. B.: Da. Au urcat-o apoi pe clădire și au spus: "Să vină cine-i posesorul!" Adică eu. M-au scos din planton și m-au trimis pe clădire
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
pușca mitralieră cât eram eu în planton în Comandament. Pușca rămăsese în rastel. M. M.: În clădire. S. B.: Da. Au urcat-o apoi pe clădire și au spus: "Să vină cine-i posesorul!" Adică eu. M-au scos din planton și m-au trimis pe clădire, căci s-a creat un post sus pe Divizion. De la Regiment, cam din jumate în jumate de oră, se trăgea cu rachete de semnalizare. Se ilumina toată zona. Când se împușca cu o racheta
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Îmi amintesc un episod cu Ardeleanu. Noi eram o baterie foarte bine instruită, noaptea dacă eram treziți știam să facem și să desfacem pistolul acela mitralieră. În zilele Revoluției, în PC a intrat un camarad de-al nostru care era planton chiar în fața PC-ului. A fost o întâmplare, când a intrat el l-au luat ăștia cu vorba, a dezarmat, a scos cartușul de pe țeavă dar a uitat să scoată încărcătorul. Când a apăsat pe trăgaci pentru verificare, a tras
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
mai spun o fază de atunci. Era Paulescu, militarul aproape analfabet de care vă povesteam. În seara în care s-a răpăit, Paulescu al meu (că era în grupa mea, îmi era în subordine la plutonul de cercetare) era în planton la croitorie, în capătul Divizionului, exact spre biută. Și trage și el de-acolo. Vă dați seama că el era în spatele nostru. Vine Panait care, auzind rafalele, a ieșit și a oprit toată nebunia aia de acolo, și-l întreabă
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]