659 matches
-
sale de informație sunt surprinzător de vaste, ca și puterea sa de muncă de altminteri. Găsindu-se, în același timp, ca șef al Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei, fenomenul artistic se prezintă atenției sale sub o dublă formă: ceea plastică și cea grafică. Însușirile sale mai sus semnalate îi permit să facă legătura, care uneori are surprinzător de fericite rezultate, între schițele preliminare ale unor opere, în desen, între traducerea acelor schițe în gravură, și opera ultimă. În Institut, Remus
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
ne sunt prezentate material specific acesteia, descoperite la Traian și Târpești. Ceramică Precucuteniană, Faza I, descoperiri de la Traian-Dealul Viei, Harta Culturii Precucuteni, reconstituirea Stațiunii Bodești - Frumușica. Din Faza Cucuteni A - B : ceramică - piese de import,vase descoperite la Traian, Ghelăiești, plastică antropomorfă, prelucrarea osului și cornului în eneolitic. Faza Cucuteni B: ceramică descoperită la Poduri, Ghelăiești,Bodești; vatră cruciform Poduri- Dealul Ghindaru, vase descoperite la Târgu Ocna, Bodești, topoare din aramă, metalurgia aramei în eneolitic, stațiuni cu descoperiri aparținând culturii Costișa-Borlești
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
din Epoca bronzului. Sălacea( cultura Otomani, faza a II-a), județul Bihor; Balej-cultura Gârla Mare, din Bulgaria și Monteoru (cultura Monteoru, județul Buzău). Din aria culturii Wietenberg, faza II, se cunoaște un loc de cult la Oarța de Sus. În legătură cu plastica antropomorfă, aceasta este mai slab reprezentată în această perioadă decât în perioada neoliticului.Singura cultură din spațul nostru care este foarte bine reprezentată din acest punct de vedere este cultura Zuto Brdo-Gârla Mare, la care se adaugă cultura Szeremle-Bijelo Brdo-Dalj
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
Galeria de artă “Varmegye”, Budapesta (1996) -Post Mortem- Expoziția Omagială Miklossy Gabor, Viena - Budapesta (2000) -Post Mortem- Albumul Grafica Militantă Românească Albumul Lupeni 1929-1959 Antologia Poeziei Românești (Ed. Didactica) Dicționarul Artiștilor Plastici Români Contemporani (Ed. Meridiane 1976) Șase decenii de plastică românească militantă (Ed. Dacia) Însemnări din Maramureș și Satu Mare - Beke Gyorgy (Ed. Kriterion, 1983) Erdely Magyar Muveszet a XX Szazadban - Banner Zoltan (Kepzomuveszeti Kiado - Budapest 1990) Monografia județului Maramureș (1970) Revista “Arta Plastică” România Ziarele “Het”, “Utunk”, “România Liberă”, “Uj
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
dacă nu am întâlni atâtea cunoștințe pure, torturate de tragicul cotidian fără a fi răpuse. "Întunecare" nu e numai romanul războiului nostru, cu eroismul autentic, cu mizeriile, cu suferințele și dezgustul lui. E și o viziune pe alocuri dureros de plastică a societății contemporane românești, pe care războiul a rupt-o în două, a însângerat-o fără a o schimba. O frescă străbătută de impulsuri epice ale burgheziei. Pentru cea dintâi oară, în proza românească, burghezia se vădește complet și autentic
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
această sfântă biserică, în luna lui mai 21 de zile, în ziua marelui Constantin împăratul și cu maică sa Elena, anul Domnului 1741”. Bârnele de stejar, îmbinate în coadă de rândunică, au capetele cioplite, în prelungire, amintind prin forma și plastica lor îmbinările pereților de la biserica din Zolt (Banat) sau de la aceea din Păniceni (Cluj), dar și pe ale caselor și șurilor bătrâne din care, exemplare izolate, mai dăinuie în Munții Apuseni. Tipul de plan, în care se înscrie edificiul, este
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
sadoveniene”. Poetul Gheorghe Tomozei afirma într-un articol publicat în 1965 în revista Cinema că "„Drăgan a vrut să ecranizeze un roman clasic, sobru și dens, cu mijloacele realizatorului de superproducții, a vrut să împace logica dramaturgică a textului cu plastica filmelor de capă și spadă”". Analizând cele mai vizionate 10 filme românești ale tuturor timpurilor, tânărul critic Andrei Gorzo a avut cuvinte dure la adresa filmului "Neamul Șoimăreștilor", afirmând că acesta din urmă era să-l omoare. El a remarcat faptul
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
este un vers, o poezie, un cântec - nu vreau să spun între viață și moarte, întru eternitate sau numai bucurie și fericire - dar este vorba de un vers tradus în limbaj plastic. Ne găsim, cred, în fața unui viitor mare artist. Plastica și poezia sunt două forme de exprimare a culturii, care se completează, pentru că amândouă comunică, în exterior, sentimentele proprii, felul în care artistul își imaginează viața și lumea.” Eulogio Rodriguez Millares “Există în liniile picturilor lui Florin Preda și alte
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
o cupolă în secțiune frântă. Frescele exterioare au fost executate de un meșter local în 1869. "Biserica Sfântul Gheorghe", ridicată între anii 1934-1936, după planurile arhitectului D. Berechet, pe locul unei biserici din 1793 distrusă de un incendiu în 1913. Plastica arhitecturală reia, cu modificări, modelul bisericilor muntenești de secolul al XVII-lea: plan trilobat, cu turlă pe naos și pronaos și fațadă în două registre de nișe, separate printr-un brâu. Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” Brad - Bătușari
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
delegației românilor în exil la Adunarea Națiunilor Europene Captive. De sorginte urlățeană a fost și criticul de artă [[Aurel D. Broșteanu]] (1904-1984), unul din fruntașii criticii de artă românești, din perioada interbelică. Încă student (la Drept) fiind, este atras de plastică și începe, paralel cu profesia de magistrat, o prodigioasă colaborare cu studii, cronici de expoziție și articole de istorie și critică de artă la reviste de prestigiu. Ținuta acestor studii, baza lor documentară, concluziile logice, ca și stilul ales pe
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
al VII-lea î.Hr. în SE Europei societatea omenească cunoștea profunde transformări. Un nou mod de viață aducea achiziții fundamentale pentru civilizația europeană: agricultură, arhitectură, meșteșuguri, practici funerare. Unul dintre cele mai spectaculoase aspecte ale noii societăți îl reprezintă apariția plasticii concretizată într-o diversitate de statuete antropomorfe și zoomorfe. Acestea sunt probabil materializări ale unei complexe vieți spirituale, ale sacrului. Astfel, pe teritoriul României s-au găsit urme ale unor civilizații vechi, printre care și "Hamangia". Aceasta a fost o
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
(n. 20 iulie 1928, Chișinău; d. 2002) a fost o sculptoriță moldoveancă. A absolvit în 1952 Școala republicană de arte plastice „I. E. Repin”, secția de sculptură. Practica sculptura de postament și plastica mică. În structura de postament dezvolta tradițiile artei românești ("Hora", "Fata cu cobiliță", "Roadă", "Muzicanții"; toate realizate în 1968). A lucrat la numeroase portrete: "Portretul constructoarei Romanciuc" (1964, gips), "Ana Ungureanu" (1968, șamotă) etc. S-a impus și ca autoare
Alexandra Picunov () [Corola-website/Science/314819_a_316148]
-
nepăsare sau fermecați de o mare pasiune. Multe fete Îmi returnau De veghe În lanul de secară Încruntate, ca la mirosul unui pârț, zicându-mi că nu e scris bine, e simplu, prea simplu... În fine... Găsesc la Gospodinov o plastică a imaginilor foarte convingătoare, Însă cochetând cu ceea ce poate fi dincolo de realitate: „Părinții se interesează de lucruri mărunte, ca, de exemplu când ai Început să mergi. Nimeni nu te Întreabă când ai Început să gândești. Primele gânduri, pas cu pas
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
databile la începutul epocii fierului și în epoca dacică. Materialul, constând din fragmente ceramice în mare parte negre lucioase cu decor canelat se încadrează în orizontul cunoscut, Gáva-Holihrady. De asemenea, au fost descoperite figurine zoomorfe ce se încadrează tipologic în plastica orizontului sus menționat. Materialele de epocă dacică au fost sporadice și constau din fragmente de vase lucrate cu mâna. De asemenea, în periegheza făcută anterior a fost descoperit un fragment de vas lobat, aparținând epocii bronzului (cultura Wittenberg). În primăvara
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
fost destul de înfloritoare. În martie 1854 se introduce iluminatului public cu lămpi cu ulei de rapiță. Se construiește mult, noile clădiri sunt construite în diferite stiluri: renaștere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, romanesc, de către arhitecți francezi, italieni, nemți sau români. În plastica arhitecturală domină formele caracteristice eclectismului european, în special academismul francez. În perioada: octombrie 1854 - 25 iunie 1856 la conducerea țării a revenit Barbu Știrbei dar sub protecție austriacă. În Craiova se instalează o garnizoană austriacă neținîndu-se seama de resentimentele populației
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
și arendași și între boieri și țărani, cu un deznodământ tragic și grotesc. Criticul Tudor Caranfil considera că "Tănase Scatiu" este „un film baroc, cu pretenții de frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes al filmului este deplasat de cineast de la universul rural descris de Duiliu Zamfirescu la personajul Tănase Scatiu, simbol al parvenitismului, vulgarității, lăcomiei, perfidiei și violenței. Regizorul insistă pe lăcomia parveniților și pe vinovăția moșierilor
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
loc la începutul secolului al XX-lea. O dată cu refacerea sanctuarului nava centrală, fiind acoperită cu un tavan, se deschide în patru arcade în arc frânt către colaterale și în arc triumfal către cor. Similar s-au modificat și portalurile și plastica arhitectonică precum și ferestrele. Absida are formă poligonală și are o boltă cu penetrații, iar corul prezintă o travee boltită-n cruce. Un tabernacul, încoronat cu un baldachin, deasupra căruia se află un bazorelief înfățișând Răstignirea, se regăsește pe peretele nordic
Biserica fortificată din Mălâncrav () [Corola-website/Science/326806_a_328135]
-
pilaștrii ce susțin tavanul sălii. Portalul vestic cu o dublă retragere are profilatură compusă din ciubuce și profil pară, precum și o friză de capiteluri cu frunză de viță. Consolele care susțin lintoul portalului sunt decorate cu un portret de bărbat, plastica arhitecturală fiind degradată. În cor se găsește o cristelniță gotică. Altarul neogotic este datat din 1904. Deasupra corului s-a ridicat un nivel fortificat, susținut de arce care leagă contraforturile, înălțate până la nivelul fortificat. Turnul clopotniță a fost prevăzut cu
Biserica fortificată din Brateiu () [Corola-website/Science/326679_a_328008]
-
care deține, pentru moment, bucata de pîine. Cînd pîinea e pe jos, fiecare e împotriva tuturor și lovește în cel care-i e la îndemînă. Și așa mai departe... pînă nu va mai fi nici bucata de pîine. Oricît de plastică îmi pare a fi analogia, cred totuși că nici ea nu exprimă adevărul. Sunt gata a crede că interesele, chiar, nu sunt decît masca unor realități mult mai profunde ce ne scapă. A face, astăzi, orice fel de afirmație; a
Altă scrisoare de Eugen Ionescu, pierdută și regăsită by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/9167_a_10492]
-
de capricii al artei. Cu sfântă dragoste și timiditate te-ai apropiat de sculptură - de această doamnă atât de mofturoasa - căreia te-ai dăruit cu pasiune de amant credincios. Răsplată ți-a fost izbândă și locul ce-l ocupi în plastică românească."Ion Irimescu. „Există sculptori care sculptează liniștea. Există sculptori care sculptează spațiul și alții violență. Marcel Guguianu sculptează tandrețea. El iubește marmură albă de Carpați, la fel și pe cea cu nuanțele de mozaic ale Munților Pentelici. El evita
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
numărul VI, 1945 - „Omul și orașul” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu) - „Desen”, „Formă”, „Compoziție”, rubrica „Dicționar” - „Orient și Occident” de Anton Dumitriu”, recenzie - „Corpul arhitecților” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu), note In numărul VII, 1946 - „Valori permanente” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu) - „Convențional”, „Plastica”, rubrica „Dicționar” - „Valéry sau arhitectul”. - „Discobolul lui Lucian Blaga” - „Peisajul românesc și pictorii săi” In numărul VIII, 1947 - „Artistul și prezentul” (T. Evolceanu, G.M. Cantacuzino) - „Artistul și libertatea” - „Progres”, „Problemă”, „Temă”, „Tehnica”, rubrica „Dicționar” - „Cărți despre grădini” - «Coup d'œil
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
din altar care imită sfertul de sferă (concul) și, lucru esențial, trecerea ei spre bolta naosului prin arce etajate. Element îngenios în arhitectura stilului moldovenesc, dar nefiind necesare în cazul nostru, având doar un rol decorativ. La acest capitol de plastică decorativă trebuie să remarcăm faptul că biserica rupestră de la Japca se prezintă ca un monument de stil popular, cu un stil ornamental foarte sobru. Alături de aceste trăsături, nișa din partea sudică a naosului relevă că la această biserică s-au făcut
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
stadiul de parte, ori de secțiuni ale opusului), a metastilismului, a sincretismului. Se fructifică astfel, pe acest din urmă palier, anumite schimburi și deplasări tehnice, energetice și indentitare între muzică și dans, muzică și film, muzică și literatură, muzică și plastică și așa mai de parte. Aș completa cu întoarcerea necomplexată la practici și la maniere cumva parcurse, știute, acumulate. Nu cred personal, că bagajul de experiențe, hai să-l numim - după caz - neoclasic, neoromantic, serial, al muzicii repetitive, al muzicii
Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
a inserat benefic în efortul de a însănătoși viața artistică. Osârdia lui se recunoaște elocvent în pledoaria pentru calitate pe care o semnificau expoziții de răscruce Țuculescu, la Dalles, sub oblăduirea ministrului Pompiliu Macovei , moment de fecunda ruptură în continuitatea plasticii noastre , sau Luchian înnoitorul, dusă la capat împreună cu specialistul riguros care a fost Theodor Enescu . La fel, fervoarea îndărătnica pe care Gherasim a arătat-o constant față de Ion Andreescu, gasindu-i înaintași până departe, în Nicolae Polcovnicu și iconarii de
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
un aspect monumental cu influențe baroce, din dorința autorităților române ca această gară de frontieră să nu fie mai prejos decât gara Ițcani (gara corespondentă de pe teritoriul Austro-Ungariei). Ea a fost construită după modelul gării din Fribourg (Elveția), într-o plastică arhitecturală ce amintește de eclectismul de școală franceză al vremii. Clădirea este compusă dintr-un corp central (având în mijloc o sală de așteptare de dimensiuni monumentale, realizată în stil baroc, precum și holuri de acces) și două corpuri laterale cu
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]