776 matches
-
de acolo până mâine, la sosirea lui. Își odihnise privirea pe tablourile de pe peretele dinainte, fără să privească vreunul anume, cum îi stătea în obicei, apoi, aproape fără să vrea, aceasta i se abătuse înspre picupul valoros, pe al cărui platan strălucea negru, sub lumina candelabrului de cristal, discul cu Recviemul lui Mozart. Uitase să-l repună la locul său, ceea ce nu-i prea stătea în obicei. Ciudat, spusese după această constatare. Dar mai ciudate fuseseră altele. Prezența străinului aceluia, muzica
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
căci sunt convins că nu e o meserie la îndemâna oricui? Ce aptitudini trebuie să ai pentru a putea deveni DJ? Când a început pentru tine aceasta pasiune? Simina GRIGORIU: Măiestria unui deejay este să mixeze două sau mai multe discuri/platane fără întrerupere. Partea artistică necesită o pasiune pentru muzică, cunoașterea intimă a fiecărei piese, un plan și o intuiție în a le lega într-o „poveste” armonioasă. Partea tehnică este stăpânirea tehnologică a unui „mixer” foarte complicat și complex, care
INTERVIU CU DJ SIMINA GRIGORIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367207_a_368536]
-
melodioase? Simina GRIGORIU: Eu sunt un deejay de club. Mixez „live” în cluburi, festivaluri și săli de concerte. Folosesc discuri de vinyl, niciodată CD-uri și de obicei folosesc sistemul Traktor. Acest sistem îmi facilitează să pun muzică digitală folosind platane digitale. Pot manipula muzica digitală la fel ca un vinyl real. În cele câteva ore de concert alternez discuri digitale și vinyl-uri. George ROCA: Ești născută în România, ești cetățean canadian, lucrezi la Berlin de trei ani... Pe unde ai
INTERVIU CU DJ SIMINA GRIGORIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367207_a_368536]
-
mai mult răcoritoarele și cocktail-urile. Atmosfera începu să se mai anime. Vedeai cum dispărea câte o pereche sau două pe ușa ce ducea în salonul de dans, de unde DJ - ul cu nelipsitele căști agățate de gât, frământa cu sârguință platanele să mixeze muzica ce se asculta în acea vreme. Numărul invitaților tineri prezenți în sala de protocol începu să se micșoreze, aceștia trecând perechi, perechi prin ușa de legătură între cele două saloane, optând pentru sala de dans. Deea se
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
mai mult răcoritoarele și cocktail-urile. Atmosfera începu să se mai anime. Vedeai cum dispărea câte o pereche sau două pe ușa ce ducea în salonul de dans, de unde DJ - ul cu nelipsitele căști agățate de gât, frământa cu sârguința platanele să mixeze muzica ce se asculta în acea vreme. Numărul invitaților tineri prezenți în sala de protocol începu să se micșoreze, aceștia trecând perechi, perechi prin ușa de legătură între cele două saloane, optând pentru sala de dans. Deea se
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
în chip admirabil în acuarelă sau în peniță. Privesc la toate acestea și la Brăila la început de secol XIX, ilustrat grafic cu nostalgic har și parcă simt parfumul suav al magnoliilor din copacii risipiți printre tufele de brăduți și platani din centrul orașului, în părculețul cu vechiul ceas al Brăilei. Dar cel mai mult îi place autoarei să vorbească despre Maica Domnului, despre Măicuța Dunăre: ,, O Dunăre ce dă un farmec aparte și nespus de plăcut, precum o amforă străveche
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
au reușit să atenueze agresivitatea cenușiului. Lipsesc, însă, foarte mulți arbori. Atentatul are loc, acum. Pe fosta stradă Emil Costinescu, celebru ministru de finanțe liberal, azi tot Republica I. Castanii centenari cedează și s-au gândit să-i înlocuiască. Cu... platani! Dacă la Timișoara, alt edil „inteligent” a plantat palmieri, de ce să nu se facă marea schimbare și la Piatra? Lăsați castanii la locul lor! Sunt atâtea străzi golașe pe care se pot pune platani. Deși, stejarul și bradul (argintiu) sunt
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
au gândit să-i înlocuiască. Cu... platani! Dacă la Timișoara, alt edil „inteligent” a plantat palmieri, de ce să nu se facă marea schimbare și la Piatra? Lăsați castanii la locul lor! Sunt atâtea străzi golașe pe care se pot pune platani. Deși, stejarul și bradul (argintiu) sunt arborii locului. Trec Podul Sculy, peste Cuiejdiul deseori năbădăios, neamenajat, încă, cum trebuie. Ochii mi se izbesc, a câta oară, de blocul sanitar (laboratoare), plantat premeditat acolo de ateii trecutului de tristă amintire, pentru
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
VIAȚA MONAHULUI ADOLOS MESOPOTAMIANUL ÎNCHIS Tot avva Paladie ne mai spunea că după avva David a venit alt monah, numit Adolos, de fel tot din Mesopotamia. Acesta s-a închis pe sine în altă parte a orașului în scorbura unui platan. Și și-a făcut în el o mică fereastră. Prin ea vorbea cu cei care veneau la el. Cand au venit barbarii și au jefuit toată țara, s-a întâmplat să meargă și prin locul acela. Un barbar l-a
LIVADA DUHOVNICEASCA (24) de ION UNTARU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352398_a_353727]
-
ceva protecție dd razele arzătoare ale astrului ceresc. În desimea vegetației am notat plante, pomi și copaci din zona septentrională cât și din cea tropicală. Aici cresc împreună palmieri, cireși, portocali, caiși, măslini, smochini, meri, peri, pruni, pomegranate, aluni, duzi, platani, stejari, tei, mimozi, ibiscus, castani, vița de vie... Corcodușele sunt mai mari decât cele de la noi, dudele la fel. Crește bine și nucul nostru dar am văzut și cocotieri. Alunul este soiul acela care-l întâlnim și la noi (deși
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > TEMPORA, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Tempora E mult de-atunci, se-nvolburară anii ... Nostalgic fremătară lung platanii, Trecu un secol, ori poate mai mult Cu iureșul năvalnic și tumult? Strigam de se-auzea la șapte case, Când soneria nu se inventase. În geamuri aruncam cu pietricele - Clipeau pe cer puzderie de stele. Și s-au ascuns adânc
TEMPORA, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355450_a_356779]
-
zi, la mereu aceeași oră, prunc. Ar fi dat orice să mai guste noaptea cu vârful degetelor ca niște aripi din care țipă zborul drept, mereu drept de țeapăn. Dar trecerea minutelor nu-i mai respira prin umeri, cum odinioară platanul cel tânăr închina răcoare frunzei. Atunci nu ar fi auzit nicicând zvârcolirea nopților pe la colțurile patului așa cum le implora acum să își spargă nălucirea în pieptul aproape viu, pierdut între așternuturile jilave. Suntem atât de singuri în noi. Referință Bibliografică
SINGURI ÎN NOI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356516_a_357845]
-
organizate de amfitrioana Laura Agapie, care ne aștepta sub magia ceaiului la o seară Nichita. Ploua cu fulgere, ... Ploua infernal /și noi ne iubeam ... sacadat și “În spirit de haiku”: Umbra fructelor verzi/ apasă secunda/ lăsând-o să fugă/ de sub platan/ Dacă timpul ar avea frunze/ ce toamnă! ... O seară de iubire pentru Nichita: Să ne iubim ca florile/ în noi înșine/ ca litere singure/ în interiorul cuvântului./ O, tu, cuvântule,/ sex și matrice/ din care se naște/ întreg viitorul.” ... Pe cer
SEARĂ NICHITA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346194_a_347523]
-
Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului Justiție oarbă Cert e că la noi în țară Justiția e tare chioară Stă cu talgerul în mână Cinci zile pe săptămână Să compare din platane Ce atârnă cel mai tare Nu știu cum se nimerește Că dreptatea o greșește Dar privind atent balanța Îmi confirm ce-a spus și Tanța: Că atârnă spre pământ Talerul plin cu argint!... Gabriel Todica 26.03.2015 Foto: Tablou de Artush
JUSTIŢIE OARBĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370318_a_371647]
-
degeaba, Căluțul DADA își mai face jocul, iar marii preoți mai citesc reviste porno, Poți biciui un om? El tot învinge. Nici un talent, nimic nu poate justifica Disprețul pentru om. O, Doamne, lasă-ne să creștem nalți și demni, Precum platanii de trei sute de ani. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Despărțirea de rău / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1588, Anul V, 07 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DESPĂRȚIREA DE RĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369585_a_370914]
-
VOIAJ Autor: Ion Pena Publicat în: Ediția nr. 1698 din 25 august 2015 Toate Articolele Autorului Sbor alb, aruncat peste zare, Trec albe legiuni de gânduri - Nici-o stea, nici-o statuie de sare, Înfipte-n trecut, în curânduri. Alergam, aur, printre platanii suri, Ceas deșteptător pentru fluture și cuc, Iarba ne mângâie, plopii mahmuri Și Dumnezeu e bun ca un eunuc. Privire departe, cer larg, deschis, Ne jucăm cu focul, cu inima mea; Somnul e mort, visul e deschis Către viață, moarte
VOIAJ de ION PENA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/370164_a_371493]
-
noiembrie 1937... XII. VOIAJ, de Ion Pena , publicat în Ediția nr. 1698 din 25 august 2015. Sbor alb, aruncat peste zare, Trec albe legiuni de gânduri - Nici-o stea, nici-o statuie de sare, Înfipte-n trecut, în curânduri. Alergam, aur, printre platanii suri, Ceas deșteptător pentru fluture și cuc, Iarba ne mângâie, plopii mahmuri Și Dumnezeu e bun ca un eunuc. Privire departe, cer larg, deschis, Ne jucăm cu focul, cu inima mea; Somnul e mort, visul e deschis Către viață, moarte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
îngaimă. Publicată în „DRUM”, anul II, nr. 4 - 5 din 1 ianuarie 1937 ... Citește mai mult Sbor alb, aruncat peste zare,Trec albe legiuni de gânduri -Nici-o stea, nici-o statuie de sare,Înfipte-n trecut, în curânduri.Alergam, aur, printre platanii suri,Ceas deșteptător pentru fluture și cuc,Iarba ne mângâie, plopii mahmuriși Dumnezeu e bun ca un eunuc.Privire departe, cer larg, deschis,Ne jucăm cu focul, cu inima mea;Somnul e mort, visul e deschisCătre viață, moarte, aer, catifea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
de la șaptezeci și șapte ... ----------------------------------------------- Publicată în „Graiul tineretului”, anul II, nr. din 11 iulie 1933 VOIAJ Sbor alb, aruncat peste zare, Trec albe legiuni de gânduri - Nici-o stea, nici-o statuie de sare, Înfipte-n trecut, în curânduri. Alergam, aur, printre platanii suri, Ceas deșteptător pentru fluture și cuc, Iarba ne mângâie, plopii mahmuri Și Dumnezeu e bun ca un eunuc. Privire departe, cer larg, deschis, Ne jucăm cu focul, cu inima mea; Somnul e mort, visul e deschis Către viață, moarte
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
s-au țăndărit de podele. Am promis că voi trăi până la capăt În verandă asta Cu gemuri pătate de muște Și cu balansoarul în care mai moțăie încă Salul bunicii. De ce-mi trimiți în plic sigilat Frunze decupate din platanii Ce umbreau odată Curtea sanatoriului de nevroze? Este ger cumplit la palat, Sunt războie fratricide și măieste în penaj vopsit La fiecare colț de poveste... Antichitățile au patina unei glorii apuse. Nu vorbesc aici despre eroi, Doar spăl rușinea de
MONADE (3) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353076_a_354405]
-
di Baccarat Sbriciolati al suolo. Ho promesso di vivere șino alla fine Șu questa verandă Coi vetri insudiciati dalle mosche E con îl dondolo ove ancoră sonnecchia Lo scialle della nonna. Perché mi spedisci în busta sigillata Foglie staccate dai platani Che un tempo ombreggiavano Îl cortile del sanatorio di nevrosi? C'è un gelo insopportabile a palazzo, Sono guerre fratricide ed accresce în piumaggio colorato Ad ogni piega della storia... Le antichità hanno patina di gloria decaduta. Qua non parlo
MONADE (3) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353076_a_354405]
-
fost ursit să pleci La Pontus Euxinus Modest ca să petreci; Pe lângă geții liberi Să viețuiești o vreme, Sperând, din suferință, Acasă să te cheme. M-au dus prin Urbe pașii Acuma, peste ani Și întrebat-am Tibrul Și parcul cu platani, De știu de firul vieții, De-a bardului iubire, De jertfa împlinită, Mult mai presus de fire... Am întrebat și piatra Augustului mărit: Pedeapsa lui Ovidius De unde-a răsărit? Dar peste tot răspunsul Mi-a fost șoptit în taină Și
PRIN ROMA LUI OVIDIUS de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352689_a_354018]
-
pe Cărare. Patria lui Verdi este țara lui Sân Pietro Aici pietrele vorbesc despre eternitate Sunt botezate cu sângele primilor creștini, Al Apostolilor Petru și Pavel uciși în cetate! Patria lui Verdi, patria lui Vergiliu, Dante Petrarca, Michelangelo, împodobita cu platani Cântată-n opere nemuritoare și frapante Magnetizanta, atrage lumea de miile de ani. Patria lui Verdi a strâns tumult în pumni Că pe-o comoara a sufletului zbuciumat Zidit în edificii milenare, pod peste minuni Mărturie a timpului ce trece
ITALIA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357915_a_359244]
-
pe un panou sub fâșii de sticlă, amplasat lateral, pe un perete opus ghișeelor, cu indicațiile aproape imposibil de deslușit în semiobscuritate, și ieșisem în stradă. Pășisem, de fapt, într-o piațetă, dincolo de care, îmi aminteam, într-un parc de platani, trebuia să se afle cimitirul ostașilor sovietici. Se pare că se dăduseră lupte acolo cu nemții în retragere pentru ocuparea nodului de cale ferată. După război, a fost ridicat în acel parc un obelisc de beton cu stea roșie în
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
Articolele Autorului Sonata ochilor Iubesc ochii de orice culoare ar fi; Cei ce văd lumea pentru mine Și-mi descriu întreaga natură; Cu nume de flori, în orice culori. Cu nume de arbori; zvelți sau pletoși Mestecenii sidefați alburoși Și platanii violet pământoși. Cu nume de ape; mai verzi sau albastre. Cu nume de păsări ce taie văzduhul Prin cântec și zborul pribeag; Cu nume de-ngheț și ger, Cu nume de alb ca floarea de crin - Din albul imaculatului mir
SONATA OCHILOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358871_a_360200]