1,084 matches
-
unul din cele mai subtile dar și mai contradictorii dialoguri platonice. Cuprinsul dialogului tratează în prima parte verosimilitatea presupunerii existenței 'formelor în sine', iar partea a doua analizează consecințele presupunerii existenței 'Unului' sau ale existenței 'Pluralității'. Este bine cunoscută ipoteza platonică a existenței unor idei în sine a unor prototipuri modale exemplare din care rezultă cumva conceptele sau formele și proprietățile din lumea umană. Această teorie 'idealizantă' a existenței unei lumi a 'formelor în sine' a fost discutată de Platon în
Parmenide (Platon) () [Corola-website/Science/303653_a_304982]
-
unului'. 'Unul' nu posedă nici identitate cu sine, 'identic și unul', fiind diferit de numai 'unul'. Unul nu este nici în 'diferențiere de sine', din același motiv că 'unul și diferit', este altceva decât doar 'unul în sine'. Urmând raționamentul Platonic 'unul' nu poate primi nici o determinare individuantă, pentru că orice determinare adăugată 'unului în sine' îl transformă în ceva diferit, ceva distinct de 'unul pur', unitate fără distinctivitate. Fără determinări de tip loc-poziție, mișcare, identitate, diferență, etc, rezultă că unul 'nu
Parmenide (Platon) () [Corola-website/Science/303653_a_304982]
-
avea nici o legătură. Rezultă că dacă zeii au făcut lumea umană au făcut-o fără să știe cum, ei neavând acces la știința din lumea umană, știința și lumea imperfectă, necesar fără interferență cu lumea divină. Menționăm că toate argumentele Platonice au vicii de procedură pe care nu le enumerăm pentru a nu complica excesiv super sumara prezentare a dialogului, dar invităm pe cei curioși să îl citească și să se delecteze cu ingeniozitatea intelectivă a construcției lui.
Parmenide (Platon) () [Corola-website/Science/303653_a_304982]
-
a "Dianei Vorps", o frumoasă orășeancă pentru care munteanul Ghiorgu își sacrifică ce avea mai de preț: propria viață. Deși amândoi fac eforturi disperate pentru a se întâlni, revederea lor pare imposibilă. Instinctul de conservare este anihilat de iubirea nebunească, platonică, pentru chipul femeii zărit, preț de o secundă, în spatele unui geam aburit. Nuvela a fost publicată pentru prima dată la Tirana în 1979 și este un fel de cronică romanțată a apariției "kanun-ului". Într-un interviu, Kadare a declarat că
Aprilie spulberat () [Corola-website/Science/316975_a_318304]
-
a fost în sfârșit pe potriva căutărilor sale: încuviințarea că există lucrurile incorporale, aspirația spre contemplarea Ideilor, l-au făcut pe Iustin să creadă în scurt timp că a dat peste înțelepciune și să aștepte viziunea lui Dumnezeu, însuși țelul filosofiei platonice. Înțelegând că a găsit filosofia adevărată, s-a retras la malul mării spre a medita. Aici a întâlnit un bătrân care, fiind creștin și căzând de acord, până la un punct, cu filosofia platonică în termenii căreia Iustin îi vorbise, l-
Iustin Martirul și Filozoful () [Corola-website/Science/303842_a_305171]
-
aștepte viziunea lui Dumnezeu, însuși țelul filosofiei platonice. Înțelegând că a găsit filosofia adevărată, s-a retras la malul mării spre a medita. Aici a întâlnit un bătrân care, fiind creștin și căzând de acord, până la un punct, cu filosofia platonică în termenii căreia Iustin îi vorbise, l-a întrebat ce crede despre suflet. Sufletul preexistă trupului și transmigrează, fiind etern și trecând dintr-un corp într-altul, ar fi spus Iustin, în deplin acord cu Platon. Dacă greșește, este pedepsit
Iustin Martirul și Filozoful () [Corola-website/Science/303842_a_305171]
-
Din acest punct de vedere, filosofia greacă este înțeleasă ca o revelație prin rațiune, având aceeași valoare pe care a avut-o revelația profeților evrei. Între filosofie și creștinism există deci o continuitate. Încercând să evite dificultățile întâmpinate de teoria platonică despre suflet (problema transmigrației), Iustin va ajunge să considere că sufletele nu sunt eterne prin natura lor (spre deosebire de doctrina lui Platon, unde sufletele proveneau din lumea ideilor și deci erau de aceeași natură cu Ideile), ci coruptibile și decompozabile, adică
Iustin Martirul și Filozoful () [Corola-website/Science/303842_a_305171]
-
infinit și conține un număr infinit de lumi populate de ființe inteligente. În ""Cena de le Cenere"" ("Cina cenușii", 1585) expune teoriile lui Copernic, totuși într-o formă confuză, iar în lucrarea ""Gli eroici furori"" ("Pasiunile eroice" 1585) apără iubirea platonică prin care omul se apropie de Dumnezeu. În 1586, după o dispută pe teme teologice, părăsește Franța și, după multe peregrinări, se stabilește la Helmstedt în Germania, unde reușește să tipărească mai multe lucrări. Dar și aici intră în conflict
Giordano Bruno () [Corola-website/Science/298341_a_299670]
-
unui bas-ist dedicat trupei punând mereu probleme. Varianta cu Adrian Ciuplea era extrem de benefică dar, în ciuda faptului că acesta se identifica perfect cu compozițiile și componența trupei, era foarte ocupat, el trebuind să susțină în paralel Vița De Vie, Platonic Band și turneele cu Steve Vai. Până la găsirea unui membru stabil s-a apelat la Alex Pascu (Goodbye To Gravity). În septembrie 2013, Andrei Zamfir, un foarte tânăr și talentat bas-ist, reușește să-i surprindă pe membrii trupei prin
Days of Confusion () [Corola-website/Science/333608_a_334937]
-
întoarcă în „insula sfinților și a înțelepților”. Începând cu 1913, Joyce lucrează ca profesor la un liceu numit "Scuola Superiore di Commercio Revoltella", dar predă și lecții în particular. O elevă a sa, Amalia Popper, pe care a iubit-o platonic în ultimii ani petrecuți în Triest, a fost principala sursă de inspirație pentru "Giacomo Joyce", un „poem de dragoste” autobiografic, în proză, în care naratorul creează tablouri sinestezice în jurul figurii misterioase a unei domnișoare adorate. Amalia Popper reprezintă pentru unii
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
perioadă în care problema era un subiect tabu. În filosofia târzie și preislamica, anumiți gânditori precum Ibn al-Rawandi, un sceptic al islamului, si Muhammad ibn Zakariya ar-Razi au exprimat credințe mizantrope. În filozofiile iudeo-islamice, filosoful iudeu Saadia Gaon folosește ideea platonica care susține că omul izolat este dezumanizat de asocialitate pentru a argumenta împotriva mizantropiei ascetismului și a izolării.
Mizantropie () [Corola-website/Science/332735_a_334064]
-
și acelea ale femeilor către femei (numite "lesbiene", de la insula greacă Lesbos, unde a locuit poeta Sappho, care a cântat în poeziile sale iubirea între femei - adică homosexualitatea feminină). Homosexualitatea mai este desemnată și ca „uranism”. Termenul provine din distincția platonică dintre o "Afrodita Urania" și o "Afrodita Pandemia"; cea dintâi ar fi zeița unei iubiri nobile și necarnale, neorientate spre procreație, ca aceea care are drept obiect femeia. A fost elaborat ca termen de către publicistul, traducătorul și omul de afaceri
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
examenul de doctor în drept cu teza "„De la recherche de la filiation naturelle”", obținând titlul cu mențiunea „"magna cum laude”". Teza a fost declarată de consiliul profesoral al facultății "„Thèse retenu"”, mențiune acordată doar lucrărilor cele mai bune. După o iubire platonică pentru o doamnă mai învârstă din înalta societate bucureșteană, în vara anului 1879 Take Ionescu o cunoaște pe viitoarea sa soție, la un concert de binefacere la cazinoul municipal din Aix-les-Bains. "„M-elle Bessie Richards, de Londre”" cum apărea pe afiș
Biografia lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335149_a_336478]
-
original. A fost distins cu Premiul de Film al Fundației Alfred P. Sloan la Festivalul de Film Internațional de la Hamptons. În 391 AD, Alexandria este parte a Imperiului Roman, iar filozoafa greacă Hypatia (Rachel Weisz) este o profesoară la școala platonică, unde sunt educați viitorii conducători. Hypatia este fiica lui Theon (Michael Lonsdale), directorul al Musaeum-ului din Alexandria. Hypatia, sclavul tatălui ei, Davus (Max Minghella) și doi dintre elevii săi, Oreste (Oscar Isaac) și Synesius (Rupert Evans), sunt cufundați în peisajul
Agora (film) () [Corola-website/Science/331638_a_332967]
-
Magda îl întâlnește și pe Adolf Hitler, cei doi fiind impresionați unul de celălalt și căsătoria cu Goebbels părea astfel aranjată.Există mai multe păreri ce susțin că între Hitler și Magda ar fi existat mai mult decât o prietenie platonică, dar se pare totuși că pe cei doi i-a legat în primul rând o profundă admirație și un respect reciproc. Căsătoria Magdei cu Goebbels a avut loc la 19 decembrie 1931, Hitler însuși fiind unul dintre martori. În urma acestei
Magda Goebbels () [Corola-website/Science/308050_a_309379]
-
Mircea Eliade afirma că dacă în epocă există ceva viu cu adevărat, apoi acestea sunt sintezele intelectuale elenistice, pe de o parte, și misterele, pe de alta. Pentru a frâna răspândirea masivă a creștinismului, scriitorii păgâni recurseseră la vechile mituri platonice, conferindu-le, astfel, un puternic simbolism. Celsus în sec. al III-lea, Porfir în sec. al II-lea, împăratul Iulian, Partidul “păgân” al lui Symmachus și platonicienii Macrobius și Servius, la sfârșitul sec. al IV-lea, vor opune totalitarismului creștin
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
atinge nemurirea prin idei, care sunt fructul relațiilor filosofice. Iubirea fizică, deși importantă, era numai preludiul adevăratei și crucialei iubiri față de frumos. Iubirea se detașează apoi de persoană iubita, devenind iubirea față de ideea de frumos. Idealul stă la baza iubirii platonice, chintesența iubirii spiritualizate. În lucrarea să-Republica, Platon a schițat un stat ideal, în care filosofii ar trebui să conducă , că apărătorii virturii, războinicii să apere statul, meșteșugarii și agricultorii să-i întrețină pe toți. Apartenența la clasa nu se decide
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
statul, meșteșugarii și agricultorii să-i întrețină pe toți. Apartenența la clasa nu se decide prin naștere, ci prin abilități și educație. Chiar și așa, consideră că societatea ar trebui să se bazeze pe sclavagism. Aristotel, că discipol al școlii platonice de filosofie, în afară de etică și politică, a studiat logică, estetică, filosofia științei și epistemologia. A considerat că cea mai importantă disciplină filosofică este metafizică-ceea ce este dincolo de natură. Metafizică examina principile de baza, cauzele și structurile existenței în general. Aristotel
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
bărbații homosexuali. Chiar dacă "shonen-ai" literar se traduce "Boy's love" (dragoste între băieți) termenii nu sunt sinonimi. În Japonia "shonen-ai" este folosit ca termen pentru ficțiunile care descriu povești despre băieți preadolescenți și /sau adolescenți al căror relație evoluează de la platonic la romantic, în timp ce " Boy's love" este folosit ca nume de gen pentru ficțiunile care descriu sau conțin contexte sexuale și fac referire la vârsta protagoniștilor (excepție făcând "shotacon-urile"). Personajele principale de obicei sunt :"seme"(agresorul/atacator) și "uke" (ținta
Yaoi () [Corola-website/Science/310504_a_311833]
-
se confunde. Miezul filosofiilor neoplatonice stătea pe doctrina emanației (indiferent de particularitățile acesteia, de la Plotin la Proclus, de pildă), în vreme ce gnosticii trebuie reperați prin cosmologia lor dualistă. Cu toate acestea, sistemele gnostice conțin elemente emanaționiste și chiar par uneori mai platonice decât celelalte prin ipostazierea la nivel inteligibil a unui număr aparent excesiv de entități și niveluri. Ceea ce îi apropie este și soteriologia: ambele sisteme mizau pe rolul cunoașterii (inițierii) în salvarea sufletului. Totuși, dacă neoplatonicii se legitimau explicit prin tradiția platoniciană
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
Swedenborg,si apoi a spiritistului Andrew Jackson Davis, propovăduia un creștinism ocult. Harris îmbină filozofia și religia, susținea că identifica senzațiile fizice pe care viața lui Iisus le-a sădit în om și că relația de căsătorie trebuie să fie platonica. Atribuindu-și calități de profet și de medium Harris promitea adepților săi o „renaștere arhinaturală”, care îi va mântui de soarta crudă rezervată lumii corupte și bisericii. El a organizat două comunități cooperatiste ale așa numitei Frații a Noii Vieți
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
Un dom geodezic este o structură aproape sferică, asemănătoare unui solid platonic multifațetat, ale cărui elemente sunt reprezentate de o rețea de diferite poligoane care aproximează suprafața unei sfere. Rețeaua se intersectează în numeroase puncte care sunt, în esență, pentagoane regulate, formate din triunghiuri echilaterale plane sau curbilinii, care sunt aproape tangente
Dom geodezic () [Corola-website/Science/313097_a_314426]
-
înscrise. Aceste puncte preiau greutatea ansamblului redistribuind-o omogen întregii structuri. Când structura este foarte aproape de a constitui o sferă, domul geodezic devine o sferă geodezică. Modalitatea tipică de proiectare a unui dom geodezic se bazează pe selecționarea unui solid platonic, așa cum este icosaedrul, care se încrie într-o sferă, după care se acoperă fiecare triunghi plan al solidului cu o rețea de triughiuri mai mici, care sunt ulterior proiectate pe o sferă devenind triunghiuri curbilinii. Picioarele tuturor perpendicularelor proiecțiilor triunghiurilor
Dom geodezic () [Corola-website/Science/313097_a_314426]
-
obiecte ori diverse concepte neaplicate). Spre deosebire de toate celelalte cazuri, Dragostea în care sunt implicați parteneri romantici se servește de sexualitate ca dovadă a intimității (prin expresia „a face dragoste” se înțelege a avea o relație sexuală). Dragostea interpersonală poate fi platonică, concept prin care se înțelege o afecțiune purificată de gesturi sau dovezi de natură fizică. Termenul „dragoste” are ca sinonime variantele iubire (sinonim total), amor și libov (parțiale). În afară de „amor”, de origine latinească, toate celelalte cuvinte au fost preluate din
Dragoste () [Corola-website/Science/306595_a_307924]
-
simplu exemplu a ceva general, ca un simplu caz particular al unei reguli generale. Dar de asemenea a urmărit să susțină realitatea naturilor generale, nevrând să le reducă la simple colecții sau clase de indivizi. Așadar, a respins atât realismul platonic, cât și nominalismul de toate felurile. În loc să aleagă între nominalism și realism, el propune o a treia viziune, ce insistă pe solitaritatea existentă între individual și general, legați de determinările lor. Triunghiul său I-D-G formează așadar o unitate ireductibilă, care
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]