2,404 matches
-
și să creștem copilul nostru în liniște, adică băiatul, visul meu, căruia îi vom pune numele meu. Îți mai aduci aminte ultima seară când ți-am spus că plec și când ai început să plângi și eu ți-am mângâiat pletele? A trecut atâta timp, dragă Agnetă...” Aici am întrerupt-o cu gândul de-a o continua a doua zi, duminică, având mai mult timp liber. M-am culcat să dorm dar nu puteam, gestul doamnei Deleș mi-a răscolit toată
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
clipa acestui val, ce ne-a găsit citind o mare printre rânduri, sub aripa unui destin potrivnic dar cu jind de a ne ști lumina pe-ndelete. Mai lasă-mă un timp și nu privi cum îmi așază noaptea stele-n plete pân-am să-nvăț și eu a potrivi în pagini albe primele poeme ce au curajul de a-ți arăta că te iubesc și că îți trec prin vreme dorindu-mi ca să fiu numai a ta... Referință Bibliografică: Mai lasă
MAI LASĂ-MI TIMP de AURA POPA în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377109_a_378438]
-
sărutului... ce-alină. Flacăra iubirii o stingem cu... păcate! Ne topim în patimi sub cerul înstelat Imi dai purpuriul, al inimii culoare! Topește-mă cu-n zâmbet și-un dor descătușat In noaptea asta dulce și plină de ardoare! In pletele-mi, în valuri, te-afunzi, Iubirea mea La pieptul tău mă frângi și plâng de fericire! Când clipa, iar, gonește, o implorăm să stea Să devenim doi îngeri în marea Veșnicire. D. Theiss Referință Bibliografică: La pieptul tău mă frângi
LA PIEPTUL TĂU MĂ FRÂNGI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377121_a_378450]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ÎN ARȘIȚA ZILEI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mă cuprinde-nfierbântată suflarea macilor aprinși de strajă-n lanurile blonde cu plete vânturate, făcându-mă să uit acele lacrimi din adierea dimineții, ce-au strălucit odată prin ierburile încurcate. Mă-nvăluie, amețitor, mirosul florilor de soc, prin poleiala caldă a răsuflării zilei ce dezmiardă îndelungat și pătimaș trupul pământului iubit ce prinde dintr-
ÎN ARŞIŢA ZILEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377188_a_378517]
-
Dar rătăcind ca umbra după soare Mânată-n vântul vieții ca un fulg Duceam singurătatea pe picioare Iubirea vrând din mine să o smulg. Și ajungând pe-același mal cu tine M-am transformat în cerul necuprins Și sărutându-ți pletele saline Cu dragoste tristețile ți-am stins * Căci te-am cuprins în mine ca un dor Și te-am născut apoi ca pe-o minune Să ai în față o viață fără nor "Senin" să-ți spun iar tu să
DRAGOSTEA ESTE UN DAR! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377231_a_378560]
-
le iubea. Cicoare, aduna în jurul ei toate animalele, pe care le îngrijea ca pe niște copilași mici, iar Nu-Mă-Uita, sora ei, era prietena tuturor păsărilor din împărăție. Când apăreau cele două surori, soarele zâmbea, vântul pornea să bată jucăuș prin pletele lor albăstrii, iar izvoarele se întreceau în limpezime cu ochii lor luminoși și strălucitori. Împăratul Albastru le iubea mai presus de orice pe lume. Draga lui împărăteasă nu supraviețuise nașterii și, înainte de a trece la cele sfinte, îl rugase să
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
și nu mă satur. Ea s-a retras în memorie, stă-n cuvintele pe care le spun, între minciună și adevăr cu dreptul de veto necontestat. E unică și celestă în felul ei, mântuită-n simboluri sub care alunecă prin pletele Domnului cu o mână tremurată. Lumina nu mai sare în așchii, umbra nu mai coboară în oglinzile scut de uitare sparge clipa văzută în trecere. Iat-o îngândurat născătoare în carnea cuvântului copt, sunetul pe care-l cântă fiului meu
FEMEIA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377235_a_378564]
-
săptămână Ai apărut, iubito, ca o zână. În zi de joi, în zi cu soare Ai răsărit tu, mândră floare. În miezul zilei veniși țipând Făcându-ți loc, intrând în rând, Cea mai voinică dintre fete Dolofană, bucălată și cu plete. Cu două zile până-n Sfântul Valentin Ai generat adevărat festin. Atâta de mai așteptai Aceeași zi de naștere aveai Cu bunicul tău patern Care-i tot vărsător și el. Ești pentru noi cea mai frumoasă Podoabă scumpă-n a ta
MULT DORITA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377286_a_378615]
-
vechi erau magiile Moșului și de câte ori îl sfătuise el să își cumpere o nouă carte de vrăji. Până la urmă, ușa căsuței se deschise și în prag apăru o mândrețe de flăcău, cu ochi albaștri precum cerul înghețat de iarnă și plete negre ca nopțile fără ninsoare. Zâna Iarna făcu câțiva pași către el, fermecată, întinzându-i mâinile: - Cine ești tu? Cum de nu te-am cunoscut până acum? - Eu sunt Gorun, prințul din Ținutul Pădurilor. Acum știu ce s-a întâmplat
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
-mi dai tot ce am eu voie,/ Să mă vezi zâmbind, vioaie/ Zburdând, nefiind greoaie.// Să merg pe a mea câmpie,/ Cu dor de copilărie,/ Desculță, prin mărăcini,/ Și la ghimpi să nu mă-nchin.”. Amazoană galopând în zori, cu pletele fluturându-i aidoma dragonului dacic, Cristina Maria Bălășoiu își încheie astfel cavalcada iubirii neîmpărtășite: ,,Să mă duci departe, cu gândul,/ Să-mi lăsați părul să mi-l adie vântul,/ Să-mi citiți dorul meu de sat,/ Să nu mi-l
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
era copil, dar și amintiri din copilărie. "Radu Tudor, copil? Gras, un pic sâsâit în primii ani, mereu vesel, prea emotiv să recite <Cuțu’ șchiop>, permament cu note bune la muzică, în școala primară, foarte vorbăreț", scrie jurnalistul. Adolescentul cu plete Radu Tudor a adăugat "Ca adolescent - îndrăgostit de muzică rock și alte câteva genuri (ca și acum), cu plete pe care nu le-a văzut nimeni dintre cei care mă văd azi la televizor, mare consumator de presă scrisă și
Cum arăta Radu Tudor când era copil. Ce-și amintește din copilărie by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77714_a_79039]
-
prea emotiv să recite <Cuțu’ șchiop>, permament cu note bune la muzică, în școala primară, foarte vorbăreț", scrie jurnalistul. Adolescentul cu plete Radu Tudor a adăugat "Ca adolescent - îndrăgostit de muzică rock și alte câteva genuri (ca și acum), cu plete pe care nu le-a văzut nimeni dintre cei care mă văd azi la televizor, mare consumator de presă scrisă și literatură de gulag comunist, veșnic doritor de plimbări și escapade la munte sau mare, plin de speranțe că totul
Cum arăta Radu Tudor când era copil. Ce-și amintește din copilărie by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77714_a_79039]
-
ca întotdeauna, perspectivele definitive aparțin zonei imaginarului. Să ne-o închipuim pe Demeter prăbușită pe stâncile goale, după ce vegetația a murit, plângându-și fiica. Peisajul e deprimant, aspru, de sfârșit de lume. Femeia în plină putere, atrăgătoare, cu bogatele ei plete aurii, capabilă să reînvie natura, dar inconsolabilă în pierderea Persephonei e chiar Pământul, mama generatoare și regeneratoare a celor vii și a celor dispărute. Dar ea rămâne tot femeie, fragilă ființă de carne și oase, victimă împinsă la marginea lumii
Mic tratat despre doliu (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6900_a_8225]
-
și răcoare/ Se saltă un cap de șarpe/ Printre năluci verzi de ape". Iar identitatea dintre dropie și natura feminină paradoxală e sugerată printr-o impresionantă descriere ce ilustrează și esența ambiguă a creaturii: ,,Șarpele cu cap de vultur/ Cu plete galbene-n jur,/ La gât cu soarele roată,/ Cu piept și sfârcuri de fată/ Cu coroană de regină,/ Cu aripile-n țărână./ Stă cu pieptul dezgolit/ Tremurat în asfințit". Un joc al dragostei Protagoniști: Victoria și pe Miron, din Dropia
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
caznă... Polonia este și Colegium Maius de la Cracovia, școala lui Copernic, pe frontispiciul căreia scrie PLUS RATIO QUAM VIS? - mai multă rațiune decât forță... Polonia e și cardinalul de lemn tăiat în două, de la Wavel sau Cristul de lemn fără plete, tuns cu mașina zero, ca un țăran odihnindu-se după coasă. Sau tancul din Gdansk presărat cu miile de numere de liceu smulse și oferite de elevii școlilor... Și doamna aceasta distinsă, contesa-ghid de la Wavel, explicând istoria Poloniei și tapiseriile
Vila Nova – prelucrare – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6973_a_8298]
-
Luminița Stoianovici - au creat o atmosferă de poveste, un spectacol antrenant de mimă, pantomimă, muzică și dans, cu caracter interactiv. Copiii însoțiți de părinți s-au bucurat și de prestația lui Booboo, îndrăgita mascotă a Iulius Mall. Moș Crăciun, „cu plete dalbe, a sosit de prin nămeți” și a scos din desaga plină de surprize cadouri dulci pentru fiecare dintre cei 59 de prichindei agendiști, care și-au dovedit talentul și istețimea, cântând sau recitând poezii. MONICA DIANA MITROI Decizie papală
Agenda2005-52-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284543_a_285872]
-
în acest an doar pe locul al șaptelea, sunt candidații cu mari șanse de a se impune într-una din cele mai insolite discipline prezente la Jocurile Olimpice de la Torino: originalitatea poreclelor. Primul este cunoscut sub apelativul de „Tomata zburătoare“, din cauza pletelor sale roșcate și a salturilor impresionante, în timp ce al doilea se mândrește cu numele de „Cârnatul rapid“, datorită vitezei cu care a cucerit cele trei titluri olimpice pe care le are în palmares. A priori, „Hanni“ (săritorul finlandez cu schiurile Janne
Agenda2006-08-06-torino1 () [Corola-journal/Journalistic/284785_a_286114]
-
rock-ului: „Domnul Orza e tăticul oficial al rockerilor de pe malul provincial al râului Bega. Primăria a inițiat un proiect cultural «Timișoara - Mica Vienă» excelent! În afară de cei care au bani de sponsorizări, toți ne iubesc pe noi, cei care cu plete sau chelii dăm timpii 2 și 4 cu mare feeling“. O problemă ar fi promovarea în mass-media și atitudinea patronilor de cluburi din oraș. „Trupele timișorene, în afară de Phoenix, nu intră în target-ul radiourilor genial de agresiv comandate... tot de cei
Agenda2006-11-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284861_a_286190]
-
Londra l-am petrecut lucrând în cameră sau la British Museum”) a cunoscut totuși figuri impresionante, între care sacerdotalul Yeats (portretizat lângă „două uriașe lumânări aprinse de mâna lui - toate celelalte lumini din încăpere fuseseră stinse, astfel încât energicul cap cu plete negre ieșea în evidență pe fundalul creat de lumânările aprinse...”) sau William Blake („Geniul Angliei... mi s-a revelat dintr-odată în chipul cu adevărat astral al lui Blake”). Toate aceste călătorii, căi ocolite în căutarea drumului spre mine însumi
Culorile Europei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4327_a_5652]
-
ne-am strîns mîinile în sala de protocol a firmei. Era iarnă ca și acum. Am văzut imediat că Ada Comenschi își vopsește părul, mi-am dat seama că obișnuința asta a ei de a se vopsi era un moft. Pletele-i zburlite, roșcate aveau o lucire metalică. Fruntea acoperită de breton m-a descumpănit. Părea o școlăriță, o țigancă, o fetișcană crudă, incomplet dezvoltată. Tenul ei măsliniu îmi sugera ceva din fadoarea fructelor cu pielița prea uscată. Ochii ei de
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
peste cincizeci de persoane, de toate vârstele și profesiile, ascultau, cumva solemn, unul din desele comunicate ale Frontului. Printre ei, comandantul poliției și câțiva militari, doi profesori, un scriitor destul de bine cunoscut în oraș, câțiva studenți, dintre care unul cu plete, și, nu în ultimul rând, cum limpede se vedea, un tânăr scund, de care majoritatea auziseră la ,,Europa Liberă”, un disident care, cu o zi în urmă, oprise mulțimea, împiedicând-o cu autoritate să atace sediul securității și să linșeze
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
stau io vrea să comande. Câteodată mârâi la ele, altădată fac ca toți dracii, ca și cum Nana Mouskouri tocmai vrea să bea cu mine, o iau în brațe, o arunc prin sus, chestii de astea. Depinde câte păhăruțe au dispărut printre plete, unde țin botul. Îs acasă adică. Imbecilii-s rari și de obicei se auto exmatriculează singurei. Mai vin jandarmi penibili în civil puși pe arestat teribilii infractori fumători de iarbă. Îi depistăm repede; dăm muzica la maxim și lălăim din
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
pe miri, niște miri ai suferinței și speranței germinate în decorul alb și auster al suferinței și luptei cu moartea, îi crezură certați. Aveau aerul îmbufnat și ușor înstrăinat al îndrăgostiților aflați la prima ceartă. Ea pășea sfios, scuturându-și pletele-n soare, flacără arămie, suavă, jucând fragil pe umerii mici, și el, înalt și subțire, cu brațu-n bandaj, șchiopătând cu piciorul în ghips, ca un demn și țanțoș veteran al luptei, mergeau privindu-și umbrele și uitând să mai întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Dacă mai bate și vântul, arată ca niște sălbatici (scuzată să-mi fie expresia, dar am văzut unul când bătea vântul și chiar asta a fost prima impresie). Eu știu că la noi, românii, tradiția bătrânului înțelept era să poarte plete cel mult până la umăr. Iar tradiția cu codiță la spate vine de la chinezi, așa că nu văd de ce călugării noștri ar face la fel ?! Doar e altă religie, nu ? Ar mai fi multe de spus, dar le știți la fel de bine, sau
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
către ea. Și totuși, dacă se uită mai atent nu poate să nu observe că ridurile din jurul ochilor, abia perceptibile atunci când o întâlnise, s-au accentuat. Au apărut și câteva noi, pe frunte. Și câteva fire argintii au răsărit în pletele ei de culoarea rubinului. Ei și ce? Toate, toate îi sunt dragi. Și la fel îi vor fi și altele care vor veni, pentru că timpul, da, timpul nu iartă pe nimeni. Știe asta, e conștient, dar îi place să creadă
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]