472 matches
-
să se suprime guvernul reprezentativ decât să piară, țara. Iată o părere pe care o împărtășim cu d. Brătianu, deși cu totul în alt înțeles. Precum regimul parlamentar n-au servit la noi în țară decât a îmbogăți și aristocratiza plebea străină, a o pune d-asupra claselor vechi și românești ale țării, tot astfel, pentru a consacra stăpânirea acestor noi români și a o asigura în contra poporului nostru, se va pretinde într-o zi că țara piere, pentru că Caradalele vor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari nu i-ar îndreptăți nici o ordine de lucruri în vro altă țară, nu li [se] poate refuza oamenilor onești o reparare a atingerii suferite prin frivolitatea elementelor roșii cari au votat darea în judecată, fără ca unul măcar din această plebe să aibă curajul a o și susține înaintea forului cuvenit. Iată dar înțelesul vorbelor noastre. Ele sunt spuse condiționat, nu absolut. Repetăm că vorbim aci de bărbații în vrâstă ai partidului nostru, cărora poate că țara nu mai are îndestul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și numit pe orator "spion " al Austriei sau al Prusiei sau a mai știm cui? Nu le spunem toate acestea pentru că ar fi ceva nou. Am ajuns în țara asta ca orice străin venit de două - trei zile, ca toată plebea transdanubiană și toate veniturile Apusului, întreprinderi de foi de negoț cărora jure gentium ar trebui să li se interzică de-a face politică într-o țară ce nu-i a lor, să arunce pe orice român ce nu stă sub
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
occidentale, în acest otel malfamat care se numește "Romînia" străinii vor să ne învețe cum să păstrăm întregi dreptățile și hotarăle țării și, ceea ce-i mai rău, d. Ion Brătianu nu pregetă nicicând de-a se pune în capul acestei plebe și a ținea isonul, împreună cu "Pseudo - românul " său, unor asemenea nedemne și neomenoase insinuațiuni. [10 decembrie 1881] ["DAC - AM PREGETAT... Dac - am pregetat pîn' acum a vorbi despre incidentul regretabil al publicațiunii unor documente diplomatice din partea fostului ministru plenipotențiar al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o clasă oarecare, liber este însă de-a se ridica dintr-una într-alta prin muncă și merit. Inferioritatea sau superioritatea pe scara aceasta nu dovedește, se-nțelege, nimic în privirea folosului sau nefolosului clasei. Se poate prea bine ca plebea să intre în forme superioare, poporul cu instincte bune și morale să rămână în forme inferioare. Astfel nenumărata clasă a vânătorilor de posturi, a proletarilor condeiului, a advocaților fără pricini e adevărata plebe în românia, nu însă țăranul sau meseriașul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nefolosului clasei. Se poate prea bine ca plebea să intre în forme superioare, poporul cu instincte bune și morale să rămână în forme inferioare. Astfel nenumărata clasă a vânătorilor de posturi, a proletarilor condeiului, a advocaților fără pricini e adevărata plebe în românia, nu însă țăranul sau meseriașul. Cu. toate acestea plebea asta e, ca clasă, superioară celor pozitive de jos, căci clasarea se face după natura muncii fiecăruia, după instrumentul cu care-și câștigă bunastare. Nu putem îndestul repeta confraților
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
forme superioare, poporul cu instincte bune și morale să rămână în forme inferioare. Astfel nenumărata clasă a vânătorilor de posturi, a proletarilor condeiului, a advocaților fără pricini e adevărata plebe în românia, nu însă țăranul sau meseriașul. Cu. toate acestea plebea asta e, ca clasă, superioară celor pozitive de jos, căci clasarea se face după natura muncii fiecăruia, după instrumentul cu care-și câștigă bunastare. Nu putem îndestul repeta confraților noștri sfatul din inimă ca să gândească ceva când scriu, să nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Un miros acut de pușcărie a înconjurat atunci pe acel partid roșu care s-a îmbogățit din precupețire de carne și sânge omenesc; o prăpastie de turpitudini, de mituire, de martiriu al poporului de jos, de nerușinare și bestialitate a plebei guvernante s-a deschis atunci înaintea ochilor - era umbra scabroasei afaceri de pe care s-a ridicat colțul vălului pentru a se trece la ordinea zilei. "Romînul" uită că convenția ruso-romînă încheiată de d. Brătianu nu prevedea garantarea integrității teritoriului, uită
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
apăra un petec de pământ a produs în secolul nostru pe-un d. Brătianu, care ținea mai mult la opinia ce-ar avea-o despre el un Serurie sau un Pătărlăgeanu decât la interesele țării sale. Daca constatăm mizerabilitatea acestei plebe de ignoranți pretențioși, de oameni al căror patriotism consistă în a trăi din bugetul patriei, atunci desprețuim țara, se înțelege. Știe oare " Romînul" ce l-ar fi așteptat pe guvernul roșu, după unul singur din actele pe cari le-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Astfel activitatea intelectuală a generației actuale pare a se mistui în singura direcție a câștigului fără muncă pe acele mii de cărări ale influenței morale pe cari le deschide atotputernicia demagogică, în socoteala însă și cu paguba poporului. O imensă plebe de aspiranți la funcțiuni, iată ce au scos la lumină învățămîntul democratic. [ 8 iulie 1880] ["ORICÎT DE MULTE LAUDE... "] Oricât de mult laude și-ar aduce partidul guvernant prin foile sale proprii, relele cari bântuie țara sânt atât de generale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la 1871 dădeau 20 de milioane, azi nu mai dau decât 15; anuitățile datoriilor publice întrec jumătatea veniturilor adevărate; esportul, deși s-a mărit, nu mai poate ținea pas cu importul; atât trebuințele statului cât și acelea ale particularilor - a plebei de sus cum zicem noi - sânt cu mult mai mari decât veniturile lor; balanța comercială - fără importanță pentr-o țară industrială, importantă însă pentru una agricolă - ne e nefavorabilă. Ei bine, unde o să ajungem pe calea aceasta? Se știe asemenea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întăritor al istoriei naționale, iubirea de limbă, de datini și de popor sânt înlocuite la tinerime și ceilalți prin romane franțuzești și cântărețe pribege ale cafenelelor străinătății. Un aer bolnăvicios de corupție, de frivolitate, de câștig fără muncă a cuprins plebea noastră roșie și infectează chiar sfera ce rămăsese neatinsă de acest spirit. A crede că o reacție puternică, în senzul național și istoric al cuvântului, ar mai fi cu putință la noi în țară, ar însemna a se face jertfa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
grele țara e cu totul lipsită de reprezentanții ei naturali, de tot ce ea are mai de caracter, mai onest, mai inteligent. În locurile ce li se cuvin - cel puțin în asemenea momente - acestora și numai acestora, se răsfață o plebe uricioasă și lacomă ca și corbii ce rotesc asupra unui om murind. Cum e înnăscut în aceste naturi catilinare, în aceste inimi pline de minciună și venin, instinctul de corb și de cucuvaie, de se plantează tocmai atunci asupra unei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Romînia: comunitatea națională și religioasă, legăturile de iubire și de reciprocitate cari existau înainte între toate clasele societății și cari făceau din cel bogat amicul celui sărac, din sărac pe apărătorul celui bogat, toate acestea ne-au fost escamotate de către plebea demagogică din România, ale cărei porniri se rezumă în două cuvinte: invidie și sete de câștig fără muncă. În asemenea stare de lucruri religia moștenitorului nu e indeferentă, mai ales într-un secol în care toate legăturile bazate pe respect
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
societăți, se pot echilibra partidele într-o țară așa încît una să nu facă decât a ajuta mersul celeilalte, dar nicicând nu se vor putea armoniza sisteme deosebite. Nicicând un sistem de guvernământ demagogic, bazat pe instinctele rele a unei plebe de parveniți, pe dorința lor de câștig, pe alergarea lor după funcții și onoruri, pe escluderea meritului, nu se va putea împăca cu sistemul contrariu al unei organizări bazate pe armonia intereselor claselor pozitive a societății, pe înaintarea lină dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și lefuri disproporționate cu munca și înțelegerea oamenilor întrebuințați, crearea unei clase de proletari ai condeiului cari direct sau indirect trăiesc din buget și o sumă de feliurite cheltuieli aduc o disproporție din ce în ce mai mare între ceea ce poporul produce și ceea ce plebea patrioților consumă. Nu trebuie să uităm că {EminescuOpXI 388} nu numai discursurile lungi și insipide din Adunări, dar până și tăcerea patrioților ține parale, deci muncă. E destul ca un patriot să iscălească o condică de prezență și apoi să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate craniile cu câte cinci dramuri de creier, fără seriozitate și adâncime, toți microcefalii și {EminescuOpXI 405} toate stârpiturile Peninsulei Balcanice apar în acest bal mascat sub formă de reputații uzurpate de mari oameni fără știință de carte; toată această plebe s-a constituit în stăpâna poporului românesc. Libertate, egalitate, fraternitate! Ce e mai frumos în lume decât ca tot ce se scurge în România, ca într-o mlaștină, să fie liber ca noi, egal cu noi, frate cu noi? Și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
constituit în stăpâna poporului românesc. Libertate, egalitate, fraternitate! Ce e mai frumos în lume decât ca tot ce se scurge în România, ca într-o mlaștină, să fie liber ca noi, egal cu noi, frate cu noi? Și pe când această plebe se-nmulțește pe zi ce merge, neamul nobil și drept care cutremura odinioară pământul la un semn al lui Mircea Basarab sărăcește, scade și moare. Dar oare pasajele de mai sus din "Presa" nu sânt o dovadă mai mult de această
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
suficientă, ca să vorbim în limbajul matematic al politehniștilor) pentru a fi un incomod respectat și temut de cei din jurul tău: trebuie să fii teribil de inteligent, să excelezi în ceea ce faci și să știi să anticipezi gândurile și cuvintele "adversarilor", plebea care te înconjoară în 80% din cazuri. Plebe care nu înțelege oricum de ce ești diferit și în ce anume constă această diferență. Dacă nu reușești să îndeplinești aceste condiții minimale, eșuezi în banal, devii un simplu "tupeist" de prost gust
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pentru a fi un incomod respectat și temut de cei din jurul tău: trebuie să fii teribil de inteligent, să excelezi în ceea ce faci și să știi să anticipezi gândurile și cuvintele "adversarilor", plebea care te înconjoară în 80% din cazuri. Plebe care nu înțelege oricum de ce ești diferit și în ce anume constă această diferență. Dacă nu reușești să îndeplinești aceste condiții minimale, eșuezi în banal, devii un simplu "tupeist" de prost gust. Ce prostii pot să scriu! 01 februarie 2001
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
au fost și erau În continuare un obstacol În calea eficienței poliției. Referindu-se când la Parisul din vremea lui Ludovic al XIV-lea, când la Roma imperială, Le Corbusier scria: „din mizeria colibelor, din adâncul văgăunilor (În Roma Cezarilor, plebea trăia În haosul de nedescris al locuințelor Înghesuite și promiscue), venea câteodată un vânt de revoltă; complotul se urzea În tenebrele unui haos acumulat unde era greu de desfășurat orice activitate polițienească... Sfântul Pavel din Tars nu a putut fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
1993), biografia sentimentală a scriitorului latin e proiectată pe fundalul unei Rome bulversate de tirania și demența unor împărați degenerați - Caligula, Claudiu, Nero -, autorul punând accentul pe hazardul și cruzimea hotărârilor acestora, pe etalarea desfrânării generale, de la Curtea imperială la plebe. Romanul Căderea Constantinopolului (I-II, 1976-1977) e axat pe trei mari direcții narative: relatarea tentativelor solilor bizantini de a obține ajutorul unor suverani europeni, asiatici sau africani, ocazii care prilejuiesc descrierea situației din fiecare țară, la nivelul puterii; urmărirea întâmplărilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
pentru a se manifesta? Mintea lui refuza să accepte una ca asta. Oare chiar maiestatea lui Dumnezeu se putea revela În felurile acelea schimonosite, În vătămarea Îngrozitoare a trupului? Sub forma unor spectacole de saltimbanci? Și asta pentru a asmuți plebea la niște fapte pe care, dimpotrivă, ardoarea și virtutea s-ar fi cuvenit să le stârnească? Dumnezeu chiar avea nevoie de așa ceva pentru a elibera de dușmanii săi țara natală a Fiului? - Poartă ghinion... e blestemată, șopti cineva În spatele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
bine masa de oameni care Îl Înconjura. Ceva era altfel decât prima oară: probabil că zvonul miracolului se răspândise cu repeziciune, ajungând până În punctele cele mai mărginașe ale orașului. Acum, pe lângă fețele vulgare și pe lângă hainele cenușii și grosolane ale plebei, naosul era animat de petele de culoare ale veșmintelor somptuoase purtate de nobili și de reprezentanții breslelor majore. Schilozii și bolnavii Își câștigaseră cu forța un loc În spatele altarului. Ici și colo, hainele Întunecate ale câte unui notar și, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
se Întoarcă Întărit În cunoaștere și În Învățătură, iată că dispare dintr-o dată. Iar În locul lui apari dumneata, messer Alighieri, omul care ești acum. Celălalt. - Celălalt? - Un altul, care, potrivnic oricărei sale obișnuințe și Împotriva adversității sale declarate față de vulgaritatea plebei, o apucă pe o cale anevoioasă. Începe să Încânte poporul simplu cu vorbele sale meșteșugite, În adunări de la colț de stradă, face să fie ales În grupări nesemnificative, Își risipește geniul hotărând ce căi trebuie să Îndrepte ori ce impozite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]