468 matches
-
chiar etnii. În momentul în care a început propovăduirea Evangheliei, limba greacă devenise un fel de lingua franca a întregului imperiu. Așa se și explică de ce majoritatea scrierilor nou-testamentare s-au realizat în limba greacă. Deși pe alocuri, mai ales plebea, vorbea limba latină sau oricare altă limbă națională, totuși limba greacă era limba oficială a culturii, a politicii, a tranzacțiilor comerciale și, de ce nu, a schimburilor de idei. Un alt aspect al plinirii vremii ținea de latura spirituală, la fel de importantă
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
o paiață Dați-l dracu-n patru zări! El este microbul bolii Care trebuie distrus, Noi vedeți, venit-am solii Scutului de la Apus. Să vă apărăm hoția, Nu vrem să mai fiți blamați, Scutu-acesta e mândria Că sunteți imaculați. Lăsați plebea să vorbească Noi ne facem drumul drept, Scutul e să vă ferească Să țineți prostimii piept. Cea mai bună e tăcerea, Cu toții am învățat De la cel ce-a luat mierea; Cumva este Șef de Stat? Când poporul se va prinde
SCUTUL ANTIRACHETA SI SATELITII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380479_a_381808]
-
Trecuse vremea pentru zeu... Dorind să arate lumii Cât de mult îl cunoaște pe Zus Și s-o întoarcă la rugăciune Îngenunchind în negura humii, La ceasul răsăritului de stea A început să spargă cu săgeata statuia- Așteptând o minune- Plebea să cunoască ce știa și ea: Piatră, lut ars și...alleluia! Dezamîgiți oamenii au părăsit pe Diana, Au plecat gânditori din Hamangia Uitând că o himeră altădată au iubit. A început iarăși urgia În Piață. Era epoca morți unui mit
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
Acasă > Poezie > Credință > ÎNGERUL DE PAZĂ Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 1994 din 16 iunie 2016 Toate Articolele Autorului -Poetului nepereche : Mihai EMINESCU, ,,Împărat și proletar" al plebei noastre ne-ai fost și ești în continuare, un ,,Făt-Frumos din tei", de lângă astre pentru lumea noastră viitoare. ,,Lacul" tremura în ,,Singurătate" crasa plopii și teii freamătă pe dealuri, plânge și astăzi aceeași ,,Doina" duioasa sârmanul Dionis, cugeta idealuri. ,,Trecut
ÎNGERUL DE PAZĂ de GEORGE PENA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373310_a_374639]
-
în: Ediția nr. 2068 din 29 august 2016 Toate Articolele Autorului Glasul greu Și Doamne Dumnezeul meu, Să fie auzit acolo sus Petale de iubire de la un biet supus Că tare sunt sărac lipit Dar bogat în mult iubit, Ajută plebea și săracul Nu îmbuibatul sau bogatul Ce a ucis și ultima mioară Pentru a lui poftă, îndoială. Eu cosesc doar iarba verde Dar nu rănesc codrul cel verde, Și nu ucid nici căprioară Nu vreau război și nici pomană. Sunt
GLASUL GREU de PETRU JIPA în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375412_a_376741]
-
că acest lucru va aduce prosperitate. Și a adus-o, dar numai pentru unii! Celorlalți le-a rămas doar munca, până la epuizare și deznădejdea iar uneori, foarte rar, câte o rază de speranță care se transformă apoi tot în deznădejde. Plebea a rămas tot plebe. Neinstruită, ahtiată după luptele de gladiatori, ori după idele lui Marte, Saturnalii, Lupercalii și celelalte sărbători, adunată în piețe ori pe câmpul lui Marte și asmuțită împotiva cuiva, uneori chiar și împotriva ei însăși. Săracii au
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
aduce prosperitate. Și a adus-o, dar numai pentru unii! Celorlalți le-a rămas doar munca, până la epuizare și deznădejdea iar uneori, foarte rar, câte o rază de speranță care se transformă apoi tot în deznădejde. Plebea a rămas tot plebe. Neinstruită, ahtiată după luptele de gladiatori, ori după idele lui Marte, Saturnalii, Lupercalii și celelalte sărbători, adunată în piețe ori pe câmpul lui Marte și asmuțită împotiva cuiva, uneori chiar și împotriva ei însăși. Săracii au rămas însă tot săraci
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
desfrănată, niște moși pe prisp-afară, brațe - întinse, la pomană, nebuni ce cad de la etaj, prin cimitire - vreo vădană, o coadă mare la somaj, vreo câț’va boi, între resteie, prefacându-se că ară și, stând în bar, cu sârg, să beie, plebea noastră... proletară. Referință Bibliografică: primăvara nu mai vine / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 842, Anul III, 21 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PRIMĂVARA NU MAI VINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345943_a_347272]
-
se teamă de persecuții. În acea perioadă împăratul Maximinus vine la Alexandria și în cinstea lui se organizează o mare sărbătoare păgână cu multe sacrificii, încât orașul era acoperit de fum, miros de sânge dar și de manifestările zgomotoase ale plebei entuziasmate, muzici, jocuri și ospețe necurate, în timp ce frumoasa Ecaterina de-plângea mulțimea sufletelor pierdute prin înșelăciune diavolească. Prinde curaj și-l înfruntă public pe împărat pentru necredința sa și a celorlalți care se închină unor lucruri moarte, făcute toate de
SF. MUCENIŢĂ ECATERINA de ION UNTARU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347254_a_348583]
-
aplaudă frenetic schime, cântece și jocuri... Și apoi în sfatul țării se adun să se admire Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subțire; Toate mutrele acestea sunt pretinse de român, Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian! Spumă asta-nveninată, ăsta plebe, ast gunoi Să ajung-a fi stăpâna și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
aplaudă frenetic schime, cântece și jocuri... Și apoi în sfatul țării se adun să se admire Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subțire; Toate mutrele acestea sunt pretinse de român, Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian! Spumă asta-nveninată, ăsta plebe, ast gunoi Să ajung-a fi stăpâna și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
faraonice ies la iveală, atunci moare lumina și se-ncarcă privirea de solstiții, galbenul rar al frunzelor zboară prin ochii salcâmilor, atunci încep bacanalele, frumoasele bacante destrăbălându-se la umbra norilor sub impulsului oracolului de la delfi în ochii pofticioși ai plebei. toate sunt sub semnul tău, apolo, clipa plouă peste noi, timpul curge, vorba lui heraclit, o femeie luminează golul cuvântului, ea e fecioară, viscol, idee, dragoste, furie, ea ne naște și ne moare, ea ne duce și ne-aduce, ea
REVOLTA ZEILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346430_a_347759]
-
ă pentru posteritate, un act de curaj nebun în fața unei dictaturi represive care devenea din ce în ce mai greu de suportat și luminița de la capătul tunelului(democrației) era într-o eclipsă totală. Ziua de 15 noiembrie 1987 , o zi de duminică, în care plebea mioritică era chemată să-și dea votul unicului candidat comunist, o mascaradă regizată, o simplă formalitate și un gest civic lipsit de importantă, jocurile politice fiind deja făcute, câ ș tigătorul cursei electorale (sic!) fiind cunoscut înainte că stampila să
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377978_a_379307]
-
Trecuse vremea pentru zeu... Dorind să arate lumii Cât de mult îl cunoaște pe Zus Și s-o întoarcă la rugăciune Îngenunchind în negura humii, La ceasul răsăritului de stea A început să spargă cu săgeata statuia- Așteptând o minune- Plebea să cunoască ce știa și ea: Piatră, lut ars și ... aleluia! Dezamîgiți oamenii au părăsit pe Diana, Au plecat gânditori în Hamangia Uitând că o himeră altădată au iubit. A început iarăși urgia În Piață. Era epoca morții unui mit
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
totultrece-n abisale,doar uitareani-i povață;tot se duc,se duc la vale,aniși zile-n exuberanță.... XIV. ÎNGERUL DE PAZĂ, de George Pena , publicat în Ediția nr. 1994 din 16 iunie 2016. -Poetului nepereche : Mihai EMINESCU, ,,Împărat și proletar" al plebei noastre ne-ai fost și ești în continuare, un ,,Făt-Frumos din tei", de lângă astre pentru lumea noastră viitoare. ,,Lacul" tremură in ,,Singuratate" crasă plopii și teii freamătă pe dealuri, plânge și astăzi aceeași ,,Doină" duioasă sărmanul Dionis, cugetă idealuri. ,,Trecut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
au același șuvoi. Domnul Eminescu rămâne îngerul de pază, cu ,,Glossa" si gingașa ,,Floare albastră"; destinele noastre, de azi si care urmează vor înflori etern, în iubirea-ai măiastră. Citește mai mult -Poetului nepereche : Mihai EMINESCU,,,Împărat și proletar" al plebei noastrene-ai fost și ești în continuare,un ,,Făt-Frumos din tei", de lângă astrepentru lumea noastră viitoare.,, Lacul" tremură in ,,Singuratate" crasăplopii și teii freamătă pe dealuri,plânge și astăzi aceeași ,,Doină" duioasăsărmanul Dionis, cugetă idealuri.,,Trecut-au anii..." si veacuri vor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
și, studiind, să atingă înțelepciunea, și prin înțelepciune să ajungă la fericire. Și drept conducători, ei ar trebui să aleagă oameni luminați, oameni mîndri; ar trebui să se privească în această oglindă." Luminile își propun să atragă și să ridice plebea la idealurile unei elite. Dar în același timp aceste elite care se sprijină pe politica imperială sînt îngrijorate în privința caracterului uniformizator al despotismului imperial, iar pe acest teren se află aproape de nemulțumirile sașilor și maghiarilor. Iluminismul a construit un proiect
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o clasă oarecare, liber este însă de-a se ridica dintr-una într-alta prin muncă și merit. Inferioritatea sau superioritatea pe scara aceasta nu dovedește, se-nțelege, nimic în privirea folosului sau nefolosului clasei. Se poate prea bine ca plebea să intre în forme superioare, poporul cu instincte bune și morale să rămână în forme inferioare. Astfel nenumărata clasă a vânătorilor de posturi, a proletarilor condeiului, a advocaților fără pricini e adevărata plebe în românia, nu însă țăranul sau meseriașul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nefolosului clasei. Se poate prea bine ca plebea să intre în forme superioare, poporul cu instincte bune și morale să rămână în forme inferioare. Astfel nenumărata clasă a vânătorilor de posturi, a proletarilor condeiului, a advocaților fără pricini e adevărata plebe în românia, nu însă țăranul sau meseriașul. Cu. toate acestea plebea asta e, ca clasă, superioară celor pozitive de jos, căci clasarea se face după natura muncii fiecăruia, după instrumentul cu care-și câștigă bunastare. Nu putem îndestul repeta confraților
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
forme superioare, poporul cu instincte bune și morale să rămână în forme inferioare. Astfel nenumărata clasă a vânătorilor de posturi, a proletarilor condeiului, a advocaților fără pricini e adevărata plebe în românia, nu însă țăranul sau meseriașul. Cu. toate acestea plebea asta e, ca clasă, superioară celor pozitive de jos, căci clasarea se face după natura muncii fiecăruia, după instrumentul cu care-și câștigă bunastare. Nu putem îndestul repeta confraților noștri sfatul din inimă ca să gândească ceva când scriu, să nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Un miros acut de pușcărie a înconjurat atunci pe acel partid roșu care s-a îmbogățit din precupețire de carne și sânge omenesc; o prăpastie de turpitudini, de mituire, de martiriu al poporului de jos, de nerușinare și bestialitate a plebei guvernante s-a deschis atunci înaintea ochilor - era umbra scabroasei afaceri de pe care s-a ridicat colțul vălului pentru a se trece la ordinea zilei. "Romînul" uită că convenția ruso-romînă încheiată de d. Brătianu nu prevedea garantarea integrității teritoriului, uită
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
apăra un petec de pământ a produs în secolul nostru pe-un d. Brătianu, care ținea mai mult la opinia ce-ar avea-o despre el un Serurie sau un Pătărlăgeanu decât la interesele țării sale. Daca constatăm mizerabilitatea acestei plebe de ignoranți pretențioși, de oameni al căror patriotism consistă în a trăi din bugetul patriei, atunci desprețuim țara, se înțelege. Știe oare " Romînul" ce l-ar fi așteptat pe guvernul roșu, după unul singur din actele pe cari le-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Astfel activitatea intelectuală a generației actuale pare a se mistui în singura direcție a câștigului fără muncă pe acele mii de cărări ale influenței morale pe cari le deschide atotputernicia demagogică, în socoteala însă și cu paguba poporului. O imensă plebe de aspiranți la funcțiuni, iată ce au scos la lumină învățămîntul democratic. [ 8 iulie 1880] ["ORICÎT DE MULTE LAUDE... "] Oricât de mult laude și-ar aduce partidul guvernant prin foile sale proprii, relele cari bântuie țara sânt atât de generale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la 1871 dădeau 20 de milioane, azi nu mai dau decât 15; anuitățile datoriilor publice întrec jumătatea veniturilor adevărate; esportul, deși s-a mărit, nu mai poate ținea pas cu importul; atât trebuințele statului cât și acelea ale particularilor - a plebei de sus cum zicem noi - sânt cu mult mai mari decât veniturile lor; balanța comercială - fără importanță pentr-o țară industrială, importantă însă pentru una agricolă - ne e nefavorabilă. Ei bine, unde o să ajungem pe calea aceasta? Se știe asemenea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întăritor al istoriei naționale, iubirea de limbă, de datini și de popor sânt înlocuite la tinerime și ceilalți prin romane franțuzești și cântărețe pribege ale cafenelelor străinătății. Un aer bolnăvicios de corupție, de frivolitate, de câștig fără muncă a cuprins plebea noastră roșie și infectează chiar sfera ce rămăsese neatinsă de acest spirit. A crede că o reacție puternică, în senzul național și istoric al cuvântului, ar mai fi cu putință la noi în țară, ar însemna a se face jertfa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]