172 matches
-
grup dominant ereditar înăuntrul Senatului. Patricienii pretindeau că erau capabili să-și urmărească linia familiană până la membrii inițiali ai Senatului roman. Toate magistraturile erau interzise non-patricienilor, care erau cunoscuți ca plebei. Statutul patrician era moștenit, iar intermariajul dintre patricieni și plebei era interzis. De asemenea, și comerțul între cele două părți era interzis. De-a lungul timpului, conflictul s-a amplificat între cele două clase, iar patricienii erau încet forțați să renunțe la puterea lor. În 494 î.Hr., oficiul de tribun
Patrician () [Corola-website/Science/299491_a_300820]
-
cele două părți era interzis. De-a lungul timpului, conflictul s-a amplificat între cele două clase, iar patricienii erau încet forțați să renunțe la puterea lor. În 494 î.Hr., oficiul de tribun a fost creat pentru a îngriji interesele plebeilor; nici un patrician nu putea deține acest oficiu. Până în anii 320 î.Hr., toate magistraturile erau deschise candidaților plebei și importanța distingerii dintre patricieni și plebei a început să se piardă. În plus, pendetru că statutul patrician era strict moștenit și nici o
Patrician () [Corola-website/Science/299491_a_300820]
-
la puterea lor. În 494 î.Hr., oficiul de tribun a fost creat pentru a îngriji interesele plebeilor; nici un patrician nu putea deține acest oficiu. Până în anii 320 î.Hr., toate magistraturile erau deschise candidaților plebei și importanța distingerii dintre patricieni și plebei a început să se piardă. În plus, pendetru că statutul patrician era strict moștenit și nici o familie nouă nu putea fi creată, numărul familiilor de patricieni a scăzut. Până în ultimele zile ale Republicii Romane în secolul I î.Hr., familii de
Patrician () [Corola-website/Science/299491_a_300820]
-
a început să se piardă. În plus, pendetru că statutul patrician era strict moștenit și nici o familie nouă nu putea fi creată, numărul familiilor de patricieni a scăzut. Până în ultimele zile ale Republicii Romane în secolul I î.Hr., familii de plebei înstărite deveniseră de ceva vreme o parte integrală a elitei romane, iar statutul patrician oferea puțin mai mult decât prestigiu. Această realitate a devenit clară în 59 î.Hr., când patricianul Publius Clodius Pulcher a aranjat să fie adoptat de un
Patrician () [Corola-website/Science/299491_a_300820]
-
înstărite deveniseră de ceva vreme o parte integrală a elitei romane, iar statutul patrician oferea puțin mai mult decât prestigiu. Această realitate a devenit clară în 59 î.Hr., când patricianul Publius Clodius Pulcher a aranjat să fie adoptat de un plebeu (care era cu un an mai tânăr decât el!) astfel încât să poată candida la oficiul de tribun. Una dintre puținele poziții care rămâneau rezervate patricienilor în acel moment era oficiul de preot înalt sau pontifex maximus. Iulius Cezar, unul dintre
Patrician () [Corola-website/Science/299491_a_300820]
-
facțiunea aristocratica a Republicii Române târzii. Ei doreau să limiteze puterea adunărilor populare și extinderea puterii Senatului, care era privit a fi mai stabil și mai dedicat bunăstării Romei. Optimații favorizau nobilii (familiile nobile) și se opuneau ascensiunii 'oamenilor noi' (plebeilor, de obicei provinciali, ale căror familii nu aveau experiență politică anterioară) intru politică română. Ironia a fost că marele campion al optimaților de mai tarziu, Marcus Tullius Cicero, era însuși un om nou(novus homo).Aceștia erau îndeosebi îngrijorați de
Optimates () [Corola-website/Science/299489_a_300818]
-
considerabilă din Italia de la Alpi până la Salerno inclusiv o parte din Corsica; chiar aceiași romani ar fi avut rege de origine etruscă (exista o dominație etruscă asupra primelor așezări romane, ce ar putea fi baza de distincție între patricieni și plebei, precum și a consecințelor sale (după cum se poate vedea din "Istoria dreptului roman și caracteristicile dreptului privat" de Aldo Schiavone). Mai târziu etruscii au intrat în război cu grecii pentru hegemonia Italiei meridionale pierzându-și propria independență, deoarece în scurt timp
Italieni () [Corola-website/Science/311912_a_313241]
-
Ateniene, prima formă clasică de democrație. Ea a apărut în sec.V î.e.n. începutul dezvoltării democrației ateniene a fost în reformele împăratului Solon care în sec. VI î.e.n. a înfăptuit mari reforme sociale și politice. Ele erau îndreptate spre eliberarea plebeilor de a achita impozitele, căpătarea dreptului de către oameni de a-și alege conducătorul satului sau ținutului, care să poarte răspunderea de ținutul sau în fața împăratului. Însă, acesti conducători puteau fi aleși doar din rîndurile celor care au achitat toate impozitele
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
urât din totdeauna) în consulat, de la începutul anului 70 i.Hr., când s-au ocupat de restaurarea completă a insituției tribunului poporului (dictatorul Lucius Cornelius Sulla, lăsase instituția fără aproape toate puterile sale, cu excepția ius auxiliandi, dreptul de a salva un plebeu din mâinile unui magistrat patrician). Totuși din acea perioadă cei doi și-au arătat antipatiile din ce în ce mai des, fiecare crezând despre celălalt că s-au dat la o parte din calea unui altuia pentru a-și spori reputația în fața colegiului. Caesar
Primul Triumvirat () [Corola-website/Science/309741_a_311070]
-
luminoase din istoria universală, expresie, deopotrivă, a spiritului Eladei ca și a celor mai nobile idealuri ale umanității. Alături de Socrate apar nenumărați discipoli și auditori ai înțeleptului atenian, dintre care se disting, împreună cu Xenofon, Antistene cinicul și Aristip hedonistul. Maestrul — „plebeul" Socrate le apărea tuturor acestor admiratori ai săi ca „eliberatorul" oamenilor de sub jugul plăcerilor și al prejudecăților. S-a discutat enorm, existând o întreagă literatură de specialitate, despre felul cum este prezentat Socrate în scrierile închinate lui. Au fost voci
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
fost considerat strămoșul regilor care s-au succedat la conducerea Regatului Roman. În 509 î.Hr., este alungat regele etrusc Tarquin și romanii se organizează într-o republică. În perioada 494 î.Hr. - 287 î.Hr. are loc un conflict de clasa între plebei (clasa inferioară) și aristocrația patricienilor (clasa dominantă). În 450 î.Hr. se întocmește un cod juridic, "Legea celor Douăsprezece Table", imprimată în bronz și expusă public în Forum. Roma intră în conflict militar cu orașele latine învecinate și are loc "Războiul
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
orașul etrusc Veii, punând capăt supremației etrusce. Dar izbucnește lupta de clasă dintre patricieni și plebeii lipsiți de drepturi politice. În anul 450 î.en., este redactat astfel primul cod roman de legi și cele 12 table. Echilibrul politic între plebei și patricieni este garantat prin crearea consululilor și acordarea accesului plebeilor în viața politică, adoptând modelul grecesc. În secolul IV î.en., este construit primul apeduct din Roma, Aqua Appia, pentru a furniza apa proaspătă orașului. Dar în anul 387
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
clasă dintre patricieni și plebeii lipsiți de drepturi politice. În anul 450 î.en., este redactat astfel primul cod roman de legi și cele 12 table. Echilibrul politic între plebei și patricieni este garantat prin crearea consululilor și acordarea accesului plebeilor în viața politică, adoptând modelul grecesc. În secolul IV î.en., este construit primul apeduct din Roma, Aqua Appia, pentru a furniza apa proaspătă orașului. Dar în anul 387 î.en., galii, conduși de Brennus atacă Roma. Atacul îi va
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
cel de-al treilea război macedonean. În 146 î.en., Roma asediază și distruge Corintul și Cartagina. Primește Pergamul și înființează provincia Asia. În 133 î.en., Tribunul Tiberius Gracchus pune presiune asupra Senatului prin solicitările sale făcute cu sprijinul plebeilor, amenințând monopolul politic al oligarhilor din Senat. Moartea sa împarte Senatul în două facțiuni: Optimates și Populares. În 81 î.en., consulul-general, Sylla conduce o campanie împotriva regelui Mitridade VI din Pont. Marius, care a cucerit Numidia și i-a
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
celor doi. Cezar și Crassus, care erau deja buni prieteni de un deceniu încoace, și-au consolidat alianța cu Pompei, oferindu-i acestuia în căsătorie pe fiica lui Cezar, Iulia Cezaris. Alianța combina enorma popularitate a lui Cezar în rândul plebeilor și reputația sa, cu averea și influența asupra plutocrației marilor comiși de care dispunea Crassus, alături de reputația militară, averea și influența senatorială ale lui Pompei. Cu ajutorul acestora, Cezar a câșigat cu ușurință poziția de consul, însă Optimații au reușit alegerea
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
acorde alte onoruri. Un templu lui Libertas avea să fie construit în onoarea sa, iar el a primit titlul de Liberator. Este ales consul pe viață și îi este permis să ocupe orice oficiu dorește, inclusiv cele în general rezervate plebeilor. Roma părea dispusă să-i acorde lui Cezar dreptul neprecedat de a fi singurul roman care deține imperium. Cu aceasta, doar Cezar ar fi imun de la judecata legală și ar dispune tehnic de comanda suprema asupra tuturor legiunilor romane. Cezar
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
prăbușit. Suetonius spune că Nero avea o voce slabă și înfundată, Dio Cassius îi califică glasul drept leșinat, dar, poate, era un muzician talentat și priceput. Nero se costuma ca un actor de tragedie, susținând un al doilea recital în fața plebei, și interpretând un cântec despre Niobe și alte arii, feminine și masculine, cu soldații din garda pretoriană standu-i alături, gata să-i poarte lira. Spectacolul s-a întins până seară târziu. Nero se imagina poet și scria poezii. În
Nero () [Corola-website/Science/297118_a_298447]
-
ani. Trupul său a fost depus în mormântul Domitiilor de pe Colina Pinciana. A fost așezat într-un sarcofag de porfir și i s-a construit un altar de marmură montat pe o balustradă de piatră. A rămas popular în rândul plebeilor, mormântul său fiind decorat cu flori, încă mulți ani după moarte.
Nero () [Corola-website/Science/297118_a_298447]
-
cu timpul, s-au adăugat meseriașii și comercianții primitivi care au venit la Roma. Societatea era condusă de patricieni care luau toate hotărârile. Plebeii erau siliți să respecte aceste hotărâri, deși nu participau la procesul decizional. Astfel, între patricieni și plebei a existat o luptă permanentă pentru cucerirea de către cei din urmă a drepturilor politice. În epoca primitivă a Romei, conducerea societății era asigurată de patricieni. "Populus romanus" era organizat în trei triburi, 30 de curii și 300 de ginți. Fiecare
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
fiul lor o soție de o sorgintă atât de bună. Dacă trebuie să-i credem pe istoricii mai puțin binevoitori casei de Macedonia, originea viitoarei basilissa ar fi fost infinit mai modestă. Tatăl ei, Crateros; de origine laconiană, era un plebeu obscur, care ținea o cârciumă într-o mahala a capitalei: ea însăți, înainte de căsătorie se numea Anastasia și mai familiar chiar Anastaso; și numai apropiindu-se de tron a primit numele mai sunător de Theophano, "pentru a arăta, spun panegiriștii
Theophano () [Corola-website/Science/315149_a_316478]
-
În primul rând jucătorul desemnează parcelele pentru viitoarele case. Dacă condițiile din oraș sunt rezonabile, vor apărea imigranți care se vor muta într-un cort pe terenul marcat de jucător. Atunci când un imigrant locuiește în cortul său, el devine un plebeu și începe să lucreze în diferite locuri cum ar fi ferme, prefecturi, piețe, școli, biblioteci, clinici etc. Primul serviciu care trebuie să fie furnizat unei locuințe este apa. Odată ce are apă un cort mic va evolua într-un cort mai
Caesar III () [Corola-website/Science/327626_a_328955]
-
un alt băiat cu același nume, care avea aproximativ același aspect și care se născuse chiar în aceeași zi. Numele de William (el susține că numele său real este doar asemănător cu cel de „William Wilson”) îl deranjează pentru că pare „plebeu” sau comun, iar el este iritat că trebuie să-și audă rostit numele de două ori din cauza celuilalt William. Băiatul se îmbracă la fel ca William, are același mers și chiar arată ca el, dar putea vorbi numai în șoaptă
William Wilson (povestire) () [Corola-website/Science/334284_a_335613]