584 matches
-
și o serie de obligații impuse monarhului. Constituția-pact reprezintă un echilibru de forțe, fiind un rezultat al unui compromis militar sau politic, între monarh și Reprezentanța națională. Statutul, din punct de vedere al formei, este o Constituție concedată, adoptat prin plebiscit. Inițiativa elaborării statutului aparține monarhului, acesta îl supune ratificării populare prin procedura democratică a plebiscitului. Constituția-convenție este adoptată de un organism de suveranitate națională, special ales pentru adoptarea Constituției și învestit în acest scop cu putere constituantă originară. În literatura
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
rezultat al unui compromis militar sau politic, între monarh și Reprezentanța națională. Statutul, din punct de vedere al formei, este o Constituție concedată, adoptat prin plebiscit. Inițiativa elaborării statutului aparține monarhului, acesta îl supune ratificării populare prin procedura democratică a plebiscitului. Constituția-convenție este adoptată de un organism de suveranitate națională, special ales pentru adoptarea Constituției și învestit în acest scop cu putere constituantă originară. În literatura de specialitate este menționată și „Constituția parlamentară” care este inițiată, dezbătută și adoptată de parlament
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
și o serie de obligații impuse monarhului. Constituția-pact reprezintă un echilibru de forțe, fiind un rezultat al unui compromis militar sau politic, între monarh și Reprezentanța națională. Statutul, din punct de vedere al formei, este o Constituție concedată, adoptat prin plebiscit. Inițiativa elaborării statutului aparține monarhului, acesta îl supune ratificării populare prin procedura democratică a plebiscitului. Constituția-convenție este adoptată de un organism de suveranitate națională, special ales pentru adoptarea Constituției și învestit în acest scop cu putere constituantă originară. În literatura
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
rezultat al unui compromis militar sau politic, între monarh și Reprezentanța națională. Statutul, din punct de vedere al formei, este o Constituție concedată, adoptat prin plebiscit. Inițiativa elaborării statutului aparține monarhului, acesta îl supune ratificării populare prin procedura democratică a plebiscitului. Constituția-convenție este adoptată de un organism de suveranitate națională, special ales pentru adoptarea Constituției și învestit în acest scop cu putere constituantă originară. În literatura de specialitate este menționată și „Constituția parlamentară” care este inițiată, dezbătută și adoptată de parlament
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de vedere istoric și din punctul de vedere de drept, voi încheia, precum am zis, cât se poate mai scurt. (...) La anul una-mie-optsute două-zeci-și-unu... fix... (...) Ce ziceam dar? La 1864, vine, mă-nțelegi, ocaziunea să se pronunțe poporul printr-un plebiscit... să vedem însă mai înainte... să ne dăm seama bine de ce va să zică... de ce este un plebiscit... (...) când ziceam dar 64, ziceam plebistic, când ziceam plebiscit, ziceam 64... știm, oricine dintre noi știe ce este 64, să vedem ce este plebisticul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
se poate mai scurt. (...) La anul una-mie-optsute două-zeci-și-unu... fix... (...) Ce ziceam dar? La 1864, vine, mă-nțelegi, ocaziunea să se pronunțe poporul printr-un plebiscit... să vedem însă mai înainte... să ne dăm seama bine de ce va să zică... de ce este un plebiscit... (...) când ziceam dar 64, ziceam plebistic, când ziceam plebiscit, ziceam 64... știm, oricine dintre noi știe ce este 64, să vedem ce este plebisticul... Atunci, iată ce zic eu, și împreună cu mine trebuie să se zică asemenea toți aceia care
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Ce ziceam dar? La 1864, vine, mă-nțelegi, ocaziunea să se pronunțe poporul printr-un plebiscit... să vedem însă mai înainte... să ne dăm seama bine de ce va să zică... de ce este un plebiscit... (...) când ziceam dar 64, ziceam plebistic, când ziceam plebiscit, ziceam 64... știm, oricine dintre noi știe ce este 64, să vedem ce este plebisticul... Atunci, iată ce zic eu, și împreună cu mine trebuie să se zică asemenea toți aceia care nu vor să cază la extremitate (...), adică vreau să
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
său, că nici o revoluție nu e definitivă, că în istorie totul se poate pierde și recâștiga. La finele secolului trecut, când revoluția împlinise deja un secol în Franța, Ernest Renan știa perfect acest lucru, de vreme ce definea orice națiune ca "un plebiscit cotidian", așadar ca o realitate delicată, fragilă, perisabilă, pentru reconstrucția căreia avem nevoie a ne strădui în orice clipă, gata de a lua totul de la capăt, dacă ar fi nevoie. Am fost surprins să constat cât de frecvent se califică
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a cenzura presa și de a interzice orice întruniri publice . La 20 februarie 1938 regele a adresat poporului o Proclamație în care prezenta o nouă Constituție pe care o supunea “aprobării” acestuia. În aceeași zi s-a stabilit organizarea unui plebiscit la 24 februarie 1938. Trebuie menționat faptul că votul s-a făcut prin declarație verbală iar listele cu cei care votau împotrivă s-au ținut separat. În urma acestui vot verbal și în condițiile stării de asediu, plebiscitul a consemnat 4297581
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
stabilit organizarea unui plebiscit la 24 februarie 1938. Trebuie menționat faptul că votul s-a făcut prin declarație verbală iar listele cu cei care votau împotrivă s-au ținut separat. În urma acestui vot verbal și în condițiile stării de asediu, plebiscitul a consemnat 4297581 de voturi pentru și 5483 de voturi contra . Astfel prin Decretul regal nr. 1054 din 27 februarie 1938, Carol al II-lea a promulgat noua Constituție, numită și Constituția lui Carol al II-lea, în cadrul unei ceremonii
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
revizuire a Constituției. Constituția putea fi modificată doar prin revizuire, acțiune la care trebuie să ia parte direct poporul, prin referendum, sau indirect, prin intermediul unei adunări constituante. Așa-zisa consultare populară din 24 februarie 1938, nu reprezenta aprobarea poporului, pentru că plebiscitul a fost organizat în mod nedemocratic, sub stare de asediu, cu vot deschis, oral și cu listă separată pentru opozanți, care se expuneau la repercusiuni, în acest fel voința populară fiind viciată. Deoarece regele Carol al II-lea dorea ținerea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
pe oplan național. Constituția putea fi modificată doar prin revizuire, acțiune la care trebuie să ia parte direct poporul, prin referendum, sau indirect, prin intermediul unei adunări constituante. Așa zisa consultare populară din 24 februarie 1938 nu reprezenta aprobarea poporului, pentru că plebiscitul a fost organizat în mod nedemocratic, sub stare de asediu, cu vot deschis, oral și cu listă separată pentru opozanți, care se expuneau la repercursiuni, în acest fel voința populară fiind viciată. Putem afirma că actul fundamental din 1938 a
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
guvernului Kogălniceanu. Cuza a preferat să mențină cabinetul și să dizolve forul legislativ. Lovitura de stat din 2 mai 1864 a fost însoțită de o proclamație către armată și una către popor. La scurt timp, a propus spre aprobare prin plebiscit, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris și proiectul legii electorale. Marile puteri recunoșteau în iunie 1864 modificarea convenției și dreptul Principatelor de a schimba legile ce priveau organizarea lor internă. Potrivit prevederilor statutului, puterea executivă avea dreptul să emită, în timpul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
rapidă, și pregătirea de luptă a poporului. În acest climat de mobilizare generală, era elaborată o nouă constituție, iar în exterior era extinsă activitatea diplomatică, conformă cu interesele românești. Cu sprijinul Franței, era adus în România și proclamat principe prin plebiscit, Carol de Hohenzollern, rudă a regelui Prusiei, și văr cu Napoleon al IIIlea, împăratul Franței. Aducerea în țară a unui principe străin era o soluție eficientă și sigură pentru stabilitatea politică și socială. La 25 aprilie 1866, Carol accepta propunerea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
determine marile puteri să schimbe conținutul tratatului de la Trianon, în favoarea Ungariei. România a trebuit să facă față acestei ofensive publicistice a guvernului ungar. Alexandru Lapedatu s-a remarcat din nou prin redactarea și publicarea a două memorii, unul în chestiunea plebiscitului pe care delegația ungară îl cerea pentru teritoriile atribuite României și al doilea cu privire la drepturile pe care aceeași delegație le reclama pe seama conaționalilor rămași în teritoriile pierdute, intitulate: Les Roumains et le plebiscité demandé par la Délégation magyare și Les
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
determine marile puteri să schimbe conținutul tratatului de la Trianon, în favoarea Ungariei. România a trebuit să facă față acestei ofensive publicistice a guvernului ungar. Alexandru Lapedatu s-a remarcat din nou prin redactarea și publicarea a două memorii, unul în chestiunea plebiscitului pe care delegația ungară îl cerea pentru teritoriile atribuite României și al doilea cu privire la drepturile pe care aceeași delegație le reclama pe seama conaționalilor rămași în teritoriile pierdute, intitulate: Les Roumains et le plebiscité demandé par la Délégation magyare și Les
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
guvernului Kogălniceanu. Cuza a preferat să mențină cabinetul și să dizolve forul legislativ. Lovitura de stat din 2 mai 1864 a fost însoțită de o proclamație către armată și una către popor. La scurt timp, a propus spre aprobare prin plebiscit, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris și proiectul legii electorale. Marile puteri recunoșteau în iunie 1864 modificarea convenției și dreptul Principatelor de a schimba legile ce priveau organizarea lor internă. Potrivit prevederilor statutului, puterea executivă avea dreptul să emită, în timpul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
rapidă, și pregătirea de luptă a poporului. În acest climat de mobilizare generală, era elaborată o nouă constituție, iar în exterior era extinsă activitatea diplomatică, conformă cu interesele românești. Cu sprijinul Franței, era adus în România și proclamat principe prin plebiscit, Carol de Hohenzollern, rudă a regelui Prusiei, și văr cu Napoleon al IIIlea, împăratul Franței. Aducerea în țară a unui principe străin era o soluție eficientă și sigură pentru stabilitatea politică și socială. La 25 aprilie 1866, Carol accepta propunerea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
că sînt membrii unei comunități de credincioși numite Națiune, prin care pot obține nemurirea, trăind natura lor esențială. Naționalismul le cere acestora și liderilor reprezentativi (după cum a arătat Ernest Renan în Qu'est-ce qu'une Nation?) să participe la un plebiscit de fiecare zi. Acest nivel de angajare ideologică de care este dominat naționalismul este susținut de o încăpățînare bovină de a simplifica lucrurile în genul îndemnului lui Bismarck: "Germani, gîndiți cu sîngele vostru!". Dacă democrația este o luptă continuă contra
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
el însuși, să-și conștientizeze unitatea, să-i întărească coeziunea." De la baricade la "acțiunea directă" Marx urmărește cu interes pregătirea unei revolte pe care o crede, mai întîi, capabilă să se întindă în întreaga Franță, dar care, după rezultatele ultimului plebiscit, îi pare că trebuie să se limiteze la anumite arondismente din Paris... "Parizienii studiază vechiul lor trecut revoluționar, scria el, pentru a se iniția în noua lor sarcină revoluționară care este iminentă." (Marx către Kugelmann, discuție din 3 martie 1869
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
cu da sau nu, răspunsul poporului nu se lăsă așteptat; o majoritate imensă dădu dreptate puterii. Ziarele europene au înregistrat proclamațiile prințului, modificările propuse la Convenția din 1856, actele publice care modificară atât de profund situația anterioară, în sfârșit, cifrele plebiscitului. Nu le vom reproduce aici; suntem nerăbdători să încheiem această narațiune. Puterile garante fură bulversate de această lovitură îndrăzneață; se cerură explicații din toate părțile; poziția domnitorului păru foarte compromisă pentru o clipă. Acesta plecă la Constantinopol cu bancherul său
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
îi ridică pe oameni și îi face morali; asuprirea degradează și înjosește. Adunarea dizolvată prin lovitura de stat din 1864 elaborase câteva legi bune în sensul pe care îl indicăm. La rândul său, hospodarul, învestit cu autoritate absolută, în virtutea unui plebiscit pe care îl ceruse el însuși, a pretins să publice decrete de emancipare. E prudent să nu admitem fără o verificare mărturiile de satisfacție pe care și le-a oferit guvernul, fie prin înmulțirea telegramelor, fie prin discursul tronului. Cine
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a ales formal noul președinte, în persoana lui Robin Cook (BLP). Cu această ocazie, cotidianul Libération observa că din "273 de votanți, doar 13 delegați (francezi, italieni și belgieni) s-au abținut, iar 3 au îndrăznit să voteze contra: un plebiscit controlat cu grijă prin tratativele de culise între liderii naționali"343. Ceea ce înseamnă 4,76% abțineri și 1,1% voturi împotriva alegerii lui R. Cook. O dată cu venirea noului președinte britanic al PSE, apar și modificări statutare. Principalele trei modificări de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
guvernului Kogălniceanu. Cuza a preferat să mențină cabinetul și să dizolve forul legislativ. Lovitura de stat din 2 mai 1864 a fost Însoțită de o proclamație către armată și una către popor. La scurt timp, a propus spre aprobare prin plebiscit Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris și proiectul legii electorale. Marile puteri recunoșteau În iunie 1864 modificarea convenției și dreptul Principatelor de a schimba legile ce priveau organizarea lor internă. Potrivit prevederilor statutului, puterea executivă avea dreptul să emită, În timpul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
rapidă, și pregătirea de luptă a poporului. În acest climat de mobilizare generală, era elaborată o nouă constituție, iar În exterior era extinsă activitatea diplomatică, conformă cu interesele românești. Cu sprijinul Franței, era adus În România și proclamat principe prin plebiscit, Carol de Hohenzollern, rudă a regelui Prusiei, și văr cu Napoleon al IIIlea, Împăratul Franței. Aducerea În țară a unui principe străin era o soluție eficientă și sigură pentru stabilitatea politică și socială. La 25 aprilie 1866, Carol accepta propunerea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]