1,874 matches
-
din perioada 16-20 mai 2023. ... 97. Curtea observă că dispozițiile criticate din Legea învățământului superior sunt în strânsă legătură cu domeniul organizării generale a învățământului, instituind reglementări necesare bunei funcționări a sistemului universitar și contribuind, în modalități specifice, la realizarea plenară a dreptului fundamental la învățătură. Astfel, art. 16 alin. (1), (2) și (6) din lege permite instituțiilor de învățământ superior să înființeze diverse tipuri de entități, respectiv societăți comerciale, fundații, asociații, unități de învățământ preuniversitar, consorții pentru învățământ dual, spitale
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
său acest principiu stând la temelia statului de drept, consacrat expres prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție. De altfel, și Comisia de la Veneția, în raportul intitulat Rule of law checklist, adoptat la cea de-a 106-a sesiune plenară (Veneția, 11-12 martie 2016), reține că procedura de adoptare a legilor reprezintă un criteriu în aprecierea legalității, care constituie prima dintre valorile de referință ale statului de drept (pct. IIA5). Sub acest aspect sunt relevante, între altele, potrivit aceluiași document
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
României și Președintele SUA din 2017 și 2019, noi domenii, precum rețelele 5G și energia nucleară, au completat cadrul de cooperare al Parteneriatului strategic. În ultimii 25 de ani, Parteneriatul strategic dintre România și SUA și-a demonstrat în mod plenar valoarea practică și a evoluat odată cu progresul înregistrat de România în privința aderării la instituțiile europene și euroatlantice și de transformare internă profundă în conformitate cu valorile democratice ale spațiului euroatlantic. România și Statele Unite împărtășesc valori și interese
DECLARAȚIA nr. 2 din 28 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256834]
-
alte drepturi sau beneficii anterior recunoscute în temeiul Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cum ar fi, de pildă, sporul cuvenit în considerarea acordării semnului onorific În Serviciul Patriei. Așa fiind, toate aceste elemente nu mai pot avea efect plenar și se transformă în drepturi golite de conținut, iluzorii, din moment ce cuantumul rezultat al pensiei va fi plafonat pe criteriul stabilit de textul legal criticat. Practic, acest text legal are efectul unei reale exproprieri a dreptului de proprietate, drept
DECIZIA nr. 313 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257545]
-
sănătate; ... f) Grupul de lucru pentru intervenția în caz de accident; ... g) Grupul de lucru pentru vehicule rutiere; ... h) Grupul de lucru pentru transporturi rutiere, formare a conducătorilor auto și comunicare de siguranță rutieră. ... Activitatea C.I.S.R. se desfășoară în reuniuni plenare ordinare care au loc, de regulă, semestrial. Primul-ministru sau președintele C.I.S.R. poate hotărî convocarea unor reuniuni extraordinare pentru soluționarea unor probleme urgente. Activitatea D.P.I.S.R. este permanentă și se desfășoară la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, sub coordonarea secretarului de stat
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
nr. 599 din 21 octombrie 2014 sau Decizia nr. 630 din 8 octombrie 2015). De aceea, justiția nu trebuie să fie una ascunsă, secretă, ci, din contră, ea trebuie să asigure participarea efectivă a părților în vederea realizării în mod plenar a actului de justiție. Legiuitorul trebuie să stabilească, desigur, într-un mod restrictiv motivele în temeiul cărora actul de justiție s-ar realiza fără participarea părților, însă atunci când sunt dezbătute chestiuni de fond ale pricinii, acesta nu are îndreptățirea
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
la data cumpărării. ... 34. Dreptul de preempțiune este definit la art. 1.730 din Codul civil ca fiind dreptul legal sau convențional al unei persoane de a cumpăra cu prioritate un bun. Dreptul de preempțiune limitează - prin lege sau contract - exercitarea plenară a dreptului de proprietate în sensul restrângerii prerogativei dispoziției/abusus, ca element esențial al dreptului de proprietate. Dispozițiile art. 1.730-1.740 din Codul civil, privitoare la dreptul de preempțiune, care reprezintă cadrul legal general în această materie, sunt aplicabile numai dacă prin
DECIZIA nr. 432 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260836]
-
sensul că instituie un drept de preempțiune în favoarea coproprietarilor, a arendașilor, a proprietarilor vecini, precum și a statului român, prin Agenția Domeniilor Statului, în această ordine, la preț și în condiții egale (art. 4). Vânzătorul este limitat, în exercitarea plenară a dreptului său de proprietate, de aceste norme speciale, astfel că, dacă vânzarea terenului are loc la un preț mai mic decât cel cerut în oferta de vânzare, în condiții mai avantajoase decât cele arătate în această ofertă de vânzare
DECIZIA nr. 432 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260836]
-
7.440,98 15 Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România 8.428,62 16 Uniunea Elenă din România 8.150,28 17 Uniunea Polonezilor din România 5.519,22 18 Uniunea Sârbilor din România 8.342,46 19 Uniunea Ucrainenilor din România 14.923,07 TOTAL: 210.445 * Repartizare aprobată în ședința plenară a Consiliului Minorităților Naționale din data de 6 septembrie 2022. -----
HOTĂRÂRE nr. 1.352 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260997]
-
în sprijinul criticilor de neconstituționalitate formulate se invocă și Opinia nr. 598 din 20 decembrie 2010 a Comisiei de la Veneția, dată la cererea președintelui Curții Constituționale a Macedoniei, opinie care a fost adoptată la cea de-a 85-a sesiune plenară a Comisiei de la Veneția din 17-18 decembrie 2010, reținută de Curtea Constituțională a României în Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, potrivit căreia „în lipsa unei interdicții constituționale exprese, o reducere a salariilor judecătorilor poate fi justificată în
DECIZIA nr. 377 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261504]
-
criticilor de neconstituționalitate formulate de către autorii excepției a Opiniei nr. 598 din 20 decembrie 2010 a Comisiei de la Veneția, dată la cererea președintelui Curții Constituționale a Macedoniei, opinie care a fost adoptată la cea de-a 85-a sesiune plenară a Comisiei de la Veneția din 17-18 decembrie 2010, Curtea reține că aceasta nu poate fi primită, întrucât vizează reglementarea reducerilor salariale pe perioada unei crize economice. ... 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și
DECIZIA nr. 377 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261504]
-
4/1992, republicat, Parlamentul României adoptă prezenta declarație. Având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în vedere Declarația comună din cadrul celei de a 58-a ședințe plenare a Adunării Generale a ONU cu privire la a 70-a comemorare a Holodomorului din Ucraina, declarație la care au subscris 63 de state, printre care și toate cele 25 (la acea vreme) de state membre ale UE, având în
DECLARAȚIE POLITICĂ nr. 3 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261668]
-
său acest principiu stând la temelia statului de drept, consacrat expres prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție. De altfel, și Comisia de la Veneția, în raportul intitulat «Rule of law checklist», adoptat la cea de-a 106-a sesiune plenară (Veneția, 11-12 martie 2016), reține că procedura de adoptare a legilor reprezintă un criteriu în aprecierea legalității, care constituie prima dintre valorile de referință ale statului de drept (pct. IIA5). Sub acest aspect sunt relevante, între altele, potrivit aceluiași document
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
în condițiile legii, cât și pentru alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției). Separarea competențelor decizionale referitor la cariera magistraților nu ar trebui să afecteze rolul CSM, care, în componența sa plenară, reprezintă garantul independenței justiției, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, toate atribuțiile CSM care privesc aspectele generale și comune ale carierei magistraților și organizarea instanțelor și a parchetelor ar trebui să revină exclusiv competenței Plenului CSM. Deși
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
judiciare cu asociațiile de judecători și cu societatea civilă s-au subliniat următoarele: „42. Statele membre menționează că comunică cu publicul prin intermediul unor website-uri și al unor rapoarte speciale. Unele state membre precizează că unele dintre reuniunile lor plenare sunt transmise online. CCJE salută aceste eforturi pentru creșterea transparenței și responsabilității. Cu toate acestea, acceptă că în multe cazuri, în special în ceea ce privește interviurile și deliberările privind cariera judecătorilor, există un interes legitim pentru o dezbatere confidențială
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
dar și alte drepturi sau beneficii anterior recunoscute în temeiul Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cum ar fi sporul cuvenit în considerarea acordării semnului onorific În Serviciul Patriei. Așa fiind, toate aceste elemente nu mai pot avea efect plenar și se transformă în drepturi golite de conținut, iluzorii, din moment ce cuantumul rezultat al pensiei va fi plafonat pe criteriul stabilit de textul legal criticat. Practic, acesta are efectul unei reale exproprieri a dreptului de proprietate, protejat de art.
DECIZIA nr. 518 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264043]
-
Constituționale, potrivit căreia „Spre deosebire de alte sisteme constituționale (spre exemplu, Germania sau Suedia; a se vedea Avizul nr. 806/2015 privind libertatea de expresie a judecătorilor, adoptat de Comisia de la Veneția, la cea de-a 103-a sa reuniune plenară din 19-20 iulie 2015), care sunt mai permisive în ceea ce privește compatibilitatea funcției de judecător cu cele de demnitate publică, în sistemul nostru constituțional normele sunt foarte stricte cu privire la incompatibilitățile care însoțesc funcția de judecător/procuror, rațiunea acestora
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
potrivit recomandărilor Comisiei Europene și solicitărilor magistraților, își păstrează pe deplin valabilitatea. ... 96. După modificările legislative din 2018, prin Raportul adhoc privind România (Regula 34) adoptat de Grupul de state împotriva corupției (GRECO), la cea de-a 79-a reuniune plenară (Strasbourg, 19-23 martie 2018), s-au reținut următoarele: „Modificările propuse conțin în continuare o proporție de subiectivitate în procesul de selecție și de luare a deciziilor privind promovările, care prevede o procedură de promovare în două etape, ultima etapă constând
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
124 alin. (3) și art. 132 alin. (1) din Constituție. ... 338. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, limitele inamovibilității trebuie întotdeauna raportate la conduita pe care o are judecătorul, acest principiu aplicându-se în mod plenar atunci când acesta își exercită funcția în limitele și potrivit legii. Principiul inamovibilității este acea stare de drept care, în garantarea independenței judecătorilor, îi apără de riscul de a fi demiși, destituiți sau retrogradați din funcție fără temei legitim ori
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
interdicție de natura celei care se regăsește în cazul medicilor veterinari. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere intenția evidentă a legiuitorului, prin modificarea textului criticat, de a asigura valențele plenare ale funcției publice ce fundamentează statutul unui funcționar public. De asemenea, nu trebuie omis nici scopul Legii nr. 161/2003, ce rezultă chiar din titlul acesteia. Totodată, legiuitorul a corelat în mod logic dispoziția din Legea nr. 161/2003 cu cea din
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică. De altfel, și Comisia de la Veneția, în raportul intitulat Rule of law checklist, adoptat la cea de-a 106-a sesiune plenară (Veneția, 11-12 martie 2016), reține că procedura de adoptare a legilor reprezintă un criteriu în aprecierea legalității, care constituie prima dintre valorile de referință ale statului de drept (pct. IIA5). Sub acest aspect sunt relevante, între altele, potrivit aceluiași document
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
o delegație permanentă compusă din cel mult trei membrii în vederea anchetelor sau culegerea informațiilor necesare hotărîrilor sale și supravegherea executării acestor hotărîri. Nici într-un caz însă aceasta delegație permanentă nu poate da decizii care sînt exclusiv de competență comisiei plenare. Capitolul 7 Uniunile, federațiile sau grupările de persoane juridice Articolul 102 Două sau mai multe persoane juridice se vor putea constitui în uniuni sau federații. Aceste uniuni sau federații nu pot dobîndi personalitatea juridică decît de la Curtea de apel în
LEGE Nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru PERSOANELE JURIDICE (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106062_a_107391]
-
Parlamentarul german Karl Lamers a fost reales luni, în cadrul ședinței plenare, președinte al Adunării Parlamentare a NATO. El a fost singurul candidat la funcția de președinte al AP NATO, unde va mai deține mandatul încă un an. Tot în ședința plenară de luni au mai fost realeși pentru funcția de vicepreședinți
Karl Lamers, reales preşedinte al Adunării Parlamentare a NATO () [Corola-journal/Journalistic/59482_a_60807]
-
Parlamentarul german Karl Lamers a fost reales luni, în cadrul ședinței plenare, președinte al Adunării Parlamentare a NATO. El a fost singurul candidat la funcția de președinte al AP NATO, unde va mai deține mandatul încă un an. Tot în ședința plenară de luni au mai fost realeși pentru funcția de vicepreședinți alți trei parlamentari, respectiv Petras Austrevicius (Lituania), Hugh Bayley (Marea Britanie) și Jadwiga Zakrewska (Polonia). În locul francezului Jean-Michel Boucheron și americanului Hon Mike Ross au fost aleși vicepreședinți Julio Miranda Calha
Karl Lamers, reales preşedinte al Adunării Parlamentare a NATO () [Corola-journal/Journalistic/59482_a_60807]
-
Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat joi, cu o majoritate largă de voturi, recomandările din raportul Watson adresate Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiunea Externă (SEAE) de a oferi Republicii Moldova perspectiva aderării la Uniunea Europeană în viitor. Raportul a fost întocmit de
PE a aprobat recomandările raportului Watson privind perspectiva de aderare la UE a Republicii Moldova () [Corola-journal/Journalistic/59654_a_60979]