64,523 matches
-
veche,/ un băiat caută între coperțile pânzate ale unui silogism/ echilibrul sângelui din mânile de-altădată,/ caută firul electric uitat în gura de aur/ a zilei de naștere, strigând:/ Eu stăpânesc lumea întreagă încât ea să aparțină tuturor". Readusă în plin plan, copilăria este emanația intuibilă a unei energii afective. Singurătatea și monologul sunt ceea ce spun că sunt numai la nivelul de suprafață al poemelor, sunt aparente, denotatul limpid și neangajat în timp ce, dincolo de aparențe, în lumea conotațiilor, semnificația lor este cu
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
era foame. Ne-am întosrs în apartament și i-am amenajat pe balconul cel mic un cuib într-o cutie de carton căptușită cu cârpe. I-am dat pe cioc apă și lapte până când am simțit că gușa îi era plină. Apoi am plecat în oraș la treburile noastre. Până toamna târziu l-am hrănit, la început cu lapte apoi cu firimituri de pâine, și când penajul i-a crescut de luase forma unui adult i-am dat boabe de grâu
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Din_lumea_necuvantatoarelor.html [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
condiții ale nesimțirii și bunului plac, pe cine mai poate să mire că și la capitolul suprafețe împădurite, România este codașă între țările din Uniunea Europeană?! Când toate sunt date peste cap, iar parlamentul, guvernul și cam toate instituțiile statului sunt pline de megarăufăcători (unii chiar cu mai multe dosare penale), de mirare ar fi ca ceva să se normalizeze și să funcționeze ca în alte țări. Devine tot mai evident că suprafața pădurilor viguroase ale unei țări reprezintă un indicator exact
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
uitată Dar parcă nimeni n-a auzit sau poate că n-au înțeles încă? Ce poți spune când lacrimile se preling în nisipul fierbinte ca somnul? Stai și contempli ca o columnă de sare amară Ca femeia lui Lot cea plină de regrete eterne De te vei uita prea adânc în trecut cu resentimente uitate Să nu te mire că fruntea îți va prinde rădăcina din urmă Acum parcă și cerul s-a mai luminat cu clepsidre aprinse în noapte Și
COLIND HIERATIC X-COLIND DE SFÂRŞIT DE LUME NEBUNĂ. NEBUNĂ.. NEBUNĂ... de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1451243327.html [Corola-blog/BlogPost/378611_a_379940]
-
noi ca niște copii Pe asfalt desenam amintirile Cu creta multicoloră A disperării CÂNTECUL COCOȘULUI Este melodia care amintește moartea Viselor Posibilitatea cuțitului în creastă Sângele negru în zăpadă Este freamăt care cutremură cețurile Amintirilor Perdelele misterioase ale gravitației Umbra plină de noroi a bățului tobei Fulger care luminează prăpastia Cosmică Sursa ascunsă a vieții Unde ne jucăm fugind cu noi înșine PLÂNSET NAȚIONAL Pe acest podiș dardan Unde ne-ai plantat cu mâna ta Nemuritoare Și ne-ai împodobit cu
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
și demnitari din întreaga lume. Artă maestrului Darida s-a bucurat de o apreciere fără precedent.Domnia să declară: "Expunînd alături de marele titan al secolului XX mă simt umil și adînc îndatorat spiritului artistic care se emană din gîndirea complexă plină de forță a vizionarului surealist'. Referință Bibliografica: Alexandru Darida captează atenția criticii de artă internațională / Confluente Românești : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 166, Anul I, 15 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluente Românești : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ALEXANDRU DARIDA CAPTEAZĂ ATENŢIA CRITICII DE ARTĂ INTERNAŢIONALĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Alexandru_darida_capteaza_atentia_criticii_de_arta_internationala.html [Corola-blog/BlogPost/344442_a_345771]
-
vis și nostalgii. Nimic nu poate, mamă, să îmi înlocuiască privirea Ta ce unduia seninul nici dragăstoasa șoaptă ce-mi modela, odată, în drag și-n sfiiciune, cu palme dulci- destinul. Tu-mi ești lumină-n noapte, și vis în plină zi. Mi-e dor de Tine, Mamă, ce mult aș vrea să știi...! Referință Bibliografică: DOR DE MAMA / Cora Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1882, Anul VI, 25 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cora Dimitriu : Toate
DOR DE MAMA de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/cora_dimitriu_1456393290.html [Corola-blog/BlogPost/373386_a_374715]
-
orașul Bretagne. Cel mai trăznit lucru pe care îl crede toată familia este că o bucată dintr-o rachetă Nasa - Sky Lab - se va prăbuși tocmai în capul lor. Astfel Albertine și familia ei vor avea parte de o aniversare plină cu peripeții în care toată lumea se va petrece. Skylab, „laboratorul din cer” care dă titlul original în franceză, a fost prima stație americană din spațiu. A fost lansată pe 14 mai 1974 și s-a dezintegrat deasupra Oceanului Indian pe 11
"Le Skylab" la Cityplex Braşov by http://www.zilesinopti.ro/articole/3435/le-skylab-la-cityplex-brasov [Corola-blog/BlogPost/97405_a_98697]
-
a fost posibilă „numai după ce am ajuns să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu a urmărit problema datărilor, adică nu a cercetat toate ansamblurile de pictură murală, căpătând din această cauză o imagine foarte neclară și plină de contradicții cu privire la evoluția picturii medievale moldovenești. E de reținut că pictura murală din sec.XV-XVI, împreună cu pictura exterioară, reprezintă „cea mai vastă întindere de suprafață murală pictată din câte se cunosc în lumea ortodoxă.” Și, astfel, de-a lungul
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
de la biserică, atât de senină încât, fiecare gând te mângâia, bunico! Nu ți-am spus niciodată, cât te iubesc, cu panerul tău împletit de meșter și cănițele tale de moși împodobite cu cireșe și prune uscate, cu străchinile tale mereu pline, și mâinile tale, mereu dăruinde! Azi m-am întors în timp, îngerul meu! Am văzut iar lădița ta din lemn cu zahăr cubic, covrigi, mere și nuci, comoara rămasă, balsam pentru suflet. În ea strecor acum, recunoștința mea, bunico! Referință
BUNICII MELE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bunicii_mele_ioana_voicila_dobre_1391698719.html [Corola-blog/BlogPost/360173_a_361502]
-
Toamna cea bogată. Ea era rece, căci așa i-a fost menit să fie. Intr-o dimineață, mai devreme ca de obicei, cocoșii au dat alarma. Încolo, aproape de lunca largă, la capătul satului mai bătrân ca zilele și de iazul plini de molani, carași, cleni, vrăbioare și crapi, format din apa zăpezilor de pe munte ce se topeau primăvara, se auzea o hărmălaie mare.. - Cine să fie și ce să fie oare?? se întrebau nedumeriți unul pe altul, Moș Timpul și soața
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
de câteva ori am să știu. “Ia-uzi mai! - vrei să te învăț meserie și să te și plătesc?. Fără comentarii ... .. Într-o altă zi mă duce cu mașina să undeva aproape de orașul Sân Bernardino unde avea o proprietate, un teren plin cu bălării, ierburi și buruieni și îmi zice că până seara să dau cu soluții care omoară buruienile (Weed-Grass Killer). M-a lăsat acolo, în căldură torida a verii (95 grade f.), fără mâncare și fără apă potabilă, de dimineață
BANI SI OMENIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Bani_si_omenie_ionel_cadar_1326311223.html [Corola-blog/BlogPost/361915_a_363244]
-
Blaga, Eliade, Eugen Ionescu, Tudor Vianu, Ralea - dar ei nu au rămas o viață în diplomație. Constantin LUPEANU: Nu m-aș pune lângă asemenea nume ilustre. Eu sunt un simplu salahor, în ambele meserii. Înțeleg că diplomația este o meserie plină de rafinament, ca și literatura. Nu există o școală pentru aceste două profesii. Te naști și nu te faci poet, cu toate strădaniile, ai în tine darul pentru activitatea diplomatică sau ești doar un funcționar slinos, șters. Diplomația este o
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
bicicleta în garaj. Intră în casă și, tiptil, se furișă către dormitorul lui. Se auzi vocea mamei: - Ai venit? Vrei să îți încălzesc de mâncare? - Da, mami! răspunse Inu cu voce tare. Vin în două minute! Băiatul își schimbă hainele pline de pământ și, lăsându-l pe Sharp pe pat, adăugă încet: - Suntem la mine acasă. Să stai ascuns când ești aici. - Ha! Mai înainte voiai să mă arăți ca pe un trofeu iubitei și acum vrei să stau ascuns?! Cam
ACASĂ, DESPRE ALTE LUMI ŞI NIŞTE CUVINTE NEÎNŢELESE DE INU... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1431286076.html [Corola-blog/BlogPost/368011_a_369340]
-
vers Și-alerg cu mine-ntre destine Ca prin întregul univers. Eu într-o zi mă duc la soare Să prind o rază-n părul meu Și în tăcerea care doare O să vorbesc cu Prometeu. Că inima de foc e plină Sub norii vieții plumburii Și nu știu zău dac-o să vină Soarele-n anii mei pustii. Dar azi alerg prin frigul sorții Cu visele-astea de pământ Ca să dezleg funia morții; De albul pur din legământ. Referință Bibliografică: Eu într-
EU ÎNTR-O ZI MĂ DUC LA SOARE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1486934667.html [Corola-blog/BlogPost/384778_a_386107]
-
fire destul de comunicativă și respectuoasă și niciodată nu am avut nici măcat tentația sau tendința de a controla sau de a trata pe cineva cu superioritate. Problema nu era la mine, ci la cei care făceau asemenea acuzații. Îngâmfate și pline de sine, unele persoane vor să domine pe alții, având preconcepțiile că sunt superioare. Când încearcă să manipuleze și descoperă că nu au nicio șansă, devin diabolice, scot zvonuri, afectând imaginea ori chiar viitorul cuiva. Recent, o cunoștință m-a
DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_1401797684.html [Corola-blog/BlogPost/344674_a_346003]
-
se îndreaptă cu pași repezi spre dezastru. Merită să ne acuzăm și să ne judecăm unii pe alții? Nu! Haideți, să fim atenți unii cu alții! Să mângâiem, în loc să supărăm! Să ne protejăm sufletele printr-un comportament frumos, fin și plin de afecțiune. Câtă dragoste ne-a arătat Domnul Isus! Câtă noblețe și bunătate a revărsat El peste noi printr-o iubire jertfitoare! Când a fost pe pământ nu a judecat, ci a slujit, a iertat și a mântuit lumea. El
DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_1401797684.html [Corola-blog/BlogPost/344674_a_346003]
-
ca pe Adam oarecând: “omule unde ești”, sau ca pe Eva zicând-i: “femeie ce ai făcut?” Oare nu vedem că Dumnezeu ne cheamă la pocăință și vrea să ne ierte, spunându-ne și de această dată cu glasul Său plin de iubire și bunătate: “Nu vă temeți”, ci, “Pocăiți-vă că s-a apropiat Împărăția lui Dumnezeu” (Mt. 3,2 )?? Cred, că este timpul să ne gândim, dragii mei, că odată cu Colindele de Crăciun suntem datori să osândim păcatele la
NU VĂ TEMEŢI de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/prodromos_bele_ieroschimonah_1450957546.html [Corola-blog/BlogPost/381954_a_383283]
-
clipă pășește cu hotărâre și vrea să ne depășească? Și dacă aceste lucruri se petrec instantaneu, de ce nu am dori să avem și o inimă nouă cu care să pornim în călătoria noastră pământeană și să începem așa fiecare dimineață plină de îndurările lui Dumnezeu care nu se sfârșesc și se înnoiesc în mod tacit și generos în univers? Inima omului este centrul vital al corpului, iar spiritual acolo se întâlnesc sentimentele, voița și intelectul, care împreună iau decizii. Într-o
SĂ AVEM O INIMĂ NOUĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_sa_avem_o_in_marina_glodici_1391395313.html [Corola-blog/BlogPost/352791_a_354120]
-
dragii mei cititori cartea și veți vedea mâna Domnului cum a scris istoria prin această distinsă și bună femeie! Ce bine ar fi să renunțăm la judecata altora și fiecare să se analizeze pe sine! Dacă avem o inimă bună, plină de îndurare și generozitate în care domnește dragostea de semeni, atunci : Slavă Domnului! Dar dacă nu, atunci să cerem de la Dumnezeu puterea de a ne transforma prin "înnoirea minții" noastre. Să cerem o logică nouă, o voință și o dragoste
SĂ AVEM O INIMĂ NOUĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_sa_avem_o_in_marina_glodici_1391395313.html [Corola-blog/BlogPost/352791_a_354120]
-
astă seară și între-tai drumul cu drum spre casa din ulcioară, e toamnă și prin parcuri reci și încărcate în brumă cu umbra ta încet petreci timpul meu ce mi se scurmă, calc, iar pe cărări de toamnă prin parcul plin de trandafiri tu, unde ești măicuță - mamă când ani-mi intră în amintiri, și lacrima încet o șterg când ea vrea ca să cadă iar anii mei tăcuți se pierd prin ultima zăpadă, încă un boboc aș vrea să prind chiar
PE MALUL APEI de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1473448341.html [Corola-blog/BlogPost/375913_a_377242]
-
Fără ea, la palat, n-a mai fost bucurie. Și când toate păreau, resemnare a sorții Noaptea fu spintecată de răsunetul porții Spre palat se-ndreptau sub sclipirea de lună Un slujbaș zdrențăros cu prințesa de mână O găsise-într-un câmp plin cu iarbă și flori Când sclipește pe cer prima rază din zori Sub răcoarea de lună și arșița din soare A dormit zile-n sir... mirosise o floare. N-am să spun bucuria ce prinsese palatul Din zgârcit cum era
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Impacat_in_pacat_marin_bunget_1331572243.html [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
întreba, De la litera D- atâta știu, Ea îmi spune întotdeauna da, În brațe când mă ține și scriu! Dragostea, ce cuvânt născător! Logodnă celestă, fără de care Aerul dintre Dora și Dor Niciodată nu ar avea vindecare. În inima ei, cea plină de sârg, Pe toți deopotrivă-i cuprinde, Dragostea nu umblă prin târg, Ea nu se cumpără, nici nu se vinde... Referință Bibliografică: Dragostea... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 161, Anul I, 10 iunie 2011. Drepturi de
DRAGOSTEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 by http://confluente.ro/Dragostea_0.html [Corola-blog/BlogPost/367225_a_368554]
-
împletea peste ciorapii de lână seină sau albă, până aproape de genunchi. Feciorii, pui de domnișani, îmbrăcați în frumosul costum național, cu opinci din talpă, pantaloni din dimie albă, făcută în casă, strânși pe picioare, scoțându-le în relief pulpele sănătoase, pline de mușchi, cu cămașă cu pui, strânsă cu chimir din piele neagră sau maronie, cămașă care, în apropierea gâtului, era legată cu șnur negru, nu strâns, mai lejer, să se vadă pieptul arămiu și mușchiulos, pe care crescuseră fire de
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
fetele proaspăt scoase la horă, cum era obiceiul satului. Feciorul venea întâi la mamă, căreia îi cerea voie să joace cu fiica. Și mamele, of, Doamne, ce s-ar mai învârtit și ele! Deasupra salonului hanului era o sală mare, plină cu flori și un gramofon cu pâlnie, stil patefon, care era pus în mișcare de un arc, ca la ceas și se învârtea de la o manivelă. De multe ori se juca după muzica plăcilor zimțate ale gramofonului, pe care erau
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]