262 matches
-
supărată de intrarea nimărui, ea privea oare întregi la înmiirea undelor depărtate ce se pierdeau în orizon, la prăvălatica grădină, frumoasă și sălbătăcită, care-și înrădăcinase hățișurile și arborii până lângă țărm; sau alte dăți, pierzîndu-se pintre aleele umbroase, ea plivea firele de iarbă de pe cărare sau se ascundea într-un boschet aproape de țărm, în care ședea ore întregi, adâncită în dorul ei fără de speranță. În zile calde ea se dezbraca și, lăsîndu-și hainele-n boschet, se cobora la mare. Chip
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
supărată de intrarea nimărui, ea privea oare întregi la înmiirea undelor depărtate ce se pierdeau în orizon, la priveliștea * grădinei frumoase și sălbăticite care-și înrădăcinase hățișurile și arborii până lângă țărm sau, pierdută pintre aleele umbroase ale grădinei, ea plivea firele de iarbă de pe cărare sau se ascundea într-un boschet aproape de țărm, în care ședea ore întregi, adâncită în dorul ei fără de speranță. In zile calde ea se dezbrăca și, lăsîndu-și hainele-n boschet, se cobora la mare, chip
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de intrarea nimărui, ea privea oare întregi la înmiirea undelor depărtate ce se perdeau în orizon, la prăvălatica grădină, frumoasă și sălbătăcită, care-și înrădăcinase hățișurile și arborii până lângă țărm - sau alte dăți, pierzîndu-se pintre [prin] aleele umbroase, ea plivea firele de iarbă de pe cărare, sau se ascundea într-un boschet aproape de țărm, în care ședea ore întregi, adâncită în dorul ei fără, de speranță. În zile calde ea se dezbrăca și, lăsîndu-și hainele-n boschet, se coborea la mare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o familie. În preajma sfârșitului, Ravelstein se arăta adeseori agasat de mine. Învățase de la profesorul Davarr că oamenii moderni - și, Într‑un fel, eu eram o persoană modernă - simplifică prea mult lucrurile. Și le prindea bine să fie muștruluiți - puși să plivească puzderia de bălării a amăgirilor. Așadar putea fi direct cu mine fără teama că mă jignește. Adeseori muribunzii devin extrem de severi. Pentru că noi vom continua să fim acolo când ei nu vor mai fi și nu e ușor să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
se gândi, din moment ce Gail o bătea întotdeauna la cap cu alimentația sănătoasă). Și așa am bani pentru lucrurile pe care mi le doresc cu adevărat. Toată copilăria ei inventase metode de a-și înmulți banii de buzunar. Plimba câinii vecinilor, plivea prin grădini, făcea comisioane... toate la un preț anume. Când crescu mai mare, își făcu rost și de câteva slujbe de bonă. Talentul îi ieșise la lumină în anul de pregătire la școală. Era anul în care elevii nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
tot ceea ce se găsea sub Întinsul cerului. Frunzele erau fie strâns Închise, fie scorojite ca tutunul uscat. — Într-acolo! În fruntea unui mic grup de oameni, un războinic urca În fugă o pantă Înverzită. — Ridicați cortul. Într-un loc, soldații pliveau buruienile cu coasele; alții desfășurau corturi și le legau de crengile brazilor și ale duzilor din apropiere. În câteva momente, Înălțară o Îngrăditură acoperită, care avea să servească drept lui Yoshimoto sediu temporar. — Phii! Ce arșiță! spuse un om. — Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
merge toată epoca noastră: spre social”, inițiatorul este încă și mai tendențios la finalul ei, când Rusia sovietică este dată ca un model la care se va putea ajunge „după ce vom înlătura și noi inechitățile sociale și după ce ne vom plivi și noi grădina literară de toate buruienile blestemate”. Răspunsurile, care par uneori dirijate, vin din partea lui Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Al. A. Philippide, a Hortensiei Papadat-Bengescu, a lui Gala Galaction, Pompiliu Constantinescu ș.a. În paginile ziarului se fac și traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
violență sălbatică îi îndeamnă această femeie pe viteji împotriva asupritorilor patriei! "Frunză verde pălămidă, Plină-i țara de omidă, De omidă ungurească Și de gârgără săsească! Măi copii, copii români, De-aveți suflet, de-aveți mâini, Hai cu lelea la plivit, La plivit, la curățit; Cine are flintă grea Puie șapte gloanțe-n ea; Cine are topor mare Scoată-mi-l la foc de soare; Cine are bardă mică Facă-i buza subțirică, Când s-a repezi prin gloate Să deie
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
îi îndeamnă această femeie pe viteji împotriva asupritorilor patriei! "Frunză verde pălămidă, Plină-i țara de omidă, De omidă ungurească Și de gârgără săsească! Măi copii, copii români, De-aveți suflet, de-aveți mâini, Hai cu lelea la plivit, La plivit, la curățit; Cine are flintă grea Puie șapte gloanțe-n ea; Cine are topor mare Scoată-mi-l la foc de soare; Cine are bardă mică Facă-i buza subțirică, Când s-a repezi prin gloate Să deie sărut de
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în substanțe corozive"265. Pentru Monica Lovinescu, critica este artă și știință, studiu sistematic al literaturii diferit de literatură, prilej de îndrumare al cititorului și scriitorului. Pentru C. Petrescu, critica "trebuie să aleagă, de vreți cu plasticitate exprimat, trebuie să plivească, să călăuzească, să prevină rătăcirile, menținând acel climat care e propice creațiilor autentice"266. Omagierea criticului nu se oprește la preluarea titlului și la utilizarea aceleiași game de instrumente analitice, ci merge până la utilizarea muncii lui Camil Petrescu drept punct
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
toamnă, degețelul roșu, stânjenelul, narcisa galbenă, leandrul, lobelia, cafeluțele, lăcrămioara, narcisa, brebenocul, petunia, nemțișorul, rododendronul și spânzul. Tot necomestibile sunt și florile de sparanghel, de vinete, de ardei, de cartofi și de roșii. Florile de grădină • Toată vara trebuie să pliviți și să fertilizați terenul fiecărei specii de flori care vă înfrumusețează grădina în funcție de nevoile lor. Pământul florilor trebuie să fie umed în permanență; e de preferat să le udați seara. • În luna mai, după ce ați curățat straturile și grădina alpină
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Dacă este prea alcalin, ceea ce se întâmplă destul de rar, folosiți pământ negru sau turbă pentru a-l acidifica. • Varul se întinde în general toamna sau primăvara (a se vedea rubrica „Îngrășarea pământului cu soluție de var”Ă. Plivitul • Pentru a plivi cu ușurință grădina cu o unealtă eficientă, cumpărați o furcă cu patru dinți, înlăturați-i pe cei doi din capete, scurtați-i pe cei rămași și puneți-le o coadă zdravănă (ideal de 35 cm în diametruă. Acest instrument nu
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
râmele vor avea grijă să transforme în humus acest strat în câteva săptămâni. Pentru tufele de zmeură, iarba trebuie mai întâi uscată. T Toamna • Strângeți rămășițele din timpul verii: fructe căzute, crăpate sau putrede, paiele și frunzele moarte, pe măsură ce apar. • Pliviți straturile și smulgeți plantele anuale ofilite. Reciclați aceste rămășițe adăugându-le la grămada de compost. Trandafirii • Pentru ca o tufă de trandafiri să înflorească mai mult timp, tăiați florile ofilite de la bază. În acest fel, hrana va merge doar către mugurii
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
se opune lui caduc. Pesticid: Produs chimic care distruge paraziții culturilor. Plante sălbatice: Un alt nume pentru buruieni, adică plantele care cresc în locuri unde nu au fost semănate. Plantulă: Sămânță care a germinat și ale cărei cotiledoane au ieșit. Plivi: A tăia buruienile până la rădăcină cu ajutorul unei plivitori sau a unei săpălige (vezi „Unelte de bază”Ă. Prăși: A afâna și a aera stratul superficial al pământului (crustaă cu ajutorul unei sape pentru a reduce evaporarea apei din sol și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
propria mea viață, înhămată la o caleașcă/ veche de o jumătate de secol./ Îmi revin astfel în minte întâmplări irelevante, fade,/ nicidecum spectaculoase,/ situații plutind în ceață,/ oameni tineri care au făcut și care nu mai fac umbră/ pământului,/ mama plivind straturile de ceapă în grădină,/ treierișul la noi în ogradă, cu mașina aceea bizară cu coș/ (pe care ieșea nu fum, ci funingine), caii (unul murg, care acum/ nu mai are un nume, și iapa roșcată, Ema sau Vilma)/ înhămați
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
o taină-nchisă fără cheie” etc. (Și tu nu știi). Poate-ar face ceva, poate s-ar deda la unele, dar n-o lasă trufia, așa că le retează scurt: „Ce spui și cine ești mata,/ Ce-n mine cauți să plivești?/ Ce vrei în suflet să-mi strivești?/ Eu nu cer ca să fiu a ta.// Nu tremur și nu-ți stau plăpîndă/ În cale. Nu mă judeca./ Așa cum ești îmi poți pleca./ Zadarnic azi îmi stai la pîndă” etc. (Aceluiaș om
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
beligerant și intolerant, în cursul căruia europenii, bătuți de furtuna celor două conflagrații, numai la baletul discursiv al contradicțiilor nu se gîndeau. Mai mult, Adorno l-a curățat pe Hegel de toată stufoșenia respingătoare a unei terminologii insuportabil de încărcate, plivindu-i jargonul și simplificîndu-i prețiozitățile pînă la pragul dobîndirii unei exprimări filozofice demne de a fi puse pe hîrtie. Iar peste filonul adînc al schemelor dialectice a presărat motivele clasice ale gîndirii marxiste, rezultatul fiind un fel de hegelianism de
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]
-
remarcată, e simțirea unei legături mistice cu natura animală și vegetală. "Miorița" e numai un exemplu în această privință; cel mai frumos. Românul e frate cu codrul, se spovedește paserilor, mîngîie boul din tînjală, se lasă în seama căluțului. Porumbul plivit de buruiană rîde de bucurie, mărul necurățit se roagă de fata bărbată să-l curețe. În povești, în doine, în viața de toate zilele, românul pune umanitate în raporturile sale cu vitele și cu natura. Nu-și grijește vita ca
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
Constantin Țoiu Poetul M.R.P. era un om practic. Gospodar, îi punea imediat la treabă pe onirici. Să dreagă o ulucă. Să plivească buruienile. Să care apă. Când veneau în vizită la Văleni, îi silea să adune mucurile de pe jos, dacă fumau - le arăta răutăcois cu degetul lui tiranic poeților din grupul literar al „Oniricilor", numiți astfel de Miron. Care îi lăuda, ca
Oniricii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6344_a_7669]
-
știm dacă am trecut sau nu frontiera. Ne oprim de câteva ori și întrebăm. Dar noi nu vorbim limba germană iar ei nu cunosc nici una din limbile știute de noi. Și ne mai învârtim încă o dată până ce o pereche care plivește florile din fața casei, ne întreabă: „Care frontieră?” și ne arată că în jurul satului sunt mai multe puncte de frontieră pe care, fără să știm, le „violasem” deja de câteva ori. Din trecătoarea Perthus se face un drum îngust și întortochiat
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
ai așezat pe creanga de liliac prin ochii tăi mă privea tata. 11. Ieri m-ai privit cu îngăduință. Ca pe un trandafir alb neînvățat cu imperiile brumei. Ca pe o întîmplare mică și fără de umbre. 12. Azi pe cînd plivesc straturile de ceapă mă privești cu o anume gingășie. Ca pe un rîu străbătut de raze sau ca pe o surată ce-și învață puii să zboare. 13. Acum cînd ți-ai luat zborul din toate aceste întîmplări îmi place
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
Nicolae Panaite Fără anestezie locuiesc prin gramatici și semne de punctuație le plivesc deși stau gata să mă lovească cu nonșalanță în marșul lor ca o tăietură fără anestezie și mască noapte bună îmi zice declinarea gata să nască în luna a șaptea în arcul de tămâie și iască pe care-l îmbrac
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
vădește o cuprindere mult mai generoasă, devansând sfera restrictivă a esteticului prin accesarea logicului și antropologicului, a științei și conștiinței. Obiectul consacrat al artei este, astăzi, în stare de explozie. Iar arta dirijorală nu face nicidecum excepție. Dacă nu e plivită cu diligență, de-limitată cu iscusință și ocrotită cu deferență, sporirea fără precedent a gradului de polivalență o va duce, în cele din urmă, la disoluție. S-a ajuns până acolo încât ne-limitarea obiectului să se transforme, până la urmă
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
aspectuoase, reprezintă tot atîtea palme răsunătoare pe obrazul orașului, al Capitalei. După "iepoca" limbii de lemn, acea Sahară a monotoniei de import, grija, atenția față de cum vorbim și, mai ales, de ce vorbim, sunt cheia de boltă a unui întreg eșafodaj. Plivind buruienile dobîndim un ogor bogat și curat, arătos, frumos. "Cîte intuiții și cîtă putere de creație - scria Tudor Arghezi - la niște țărani, de sarică și de opinci, neștiutori de nici o carte. Acești oameni, dominînd șesurile cu coasa, și munții cu
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
zac și veselia lui Tolstoi, și înțelepciunea lui Pușkin, și tumultul lui Lermontov, și morbidețea lui Dostoievski, și tristețea lui Chopin, și tot ce e al meu, și nu al lor pe deasupra. Numai că grădina spiritului meu n-a fost plivită niciodată. și nici un grădinar nu a îngrijit de ea. De aceea arborii au umbrit pajiștile, bălăriile au supt seva florilor, urzicile au năpădit aleile. Fii tu grădinarul spiritului meu” (p. 146). O fire dostoievskiană își caută zadarnic o modalitate de
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]