398 matches
-
fel deosebit, încercând să mă substitui unui specialist cu diplomă în domeniu și parcă iritată de privirile mele indiscrete și indecente când de-o parte și când de alta a corpului ei slăbănog a izbucnit mânioasă: Oare de ce mă examinează plodul ăsta și se holbează la mine ca la o vedenie, tulburându-mi liniștea micului dejun? Din această situație neplăcută, de jenă caprină, Miți a fost salvată de ajutorul nesperat al mamei. Aleargă, Titi! Du-te fuga, fuga! Aleargă!!! Strigătele insistente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dna Laignel, explicația pentru care aceasta „urăște românii, istoria și cultura lor” ar fi că „s-a măritat morganatic cu un român nedecis prin părțile (...) a rămas nesatis(...) de o căsătorie consumată frugal (...) și s-a trezit lăsată cu un plod în brațe. Daia împroașcă cu noroi în toți bărbații români cu adevărat bărbați (...) și în cultura română”. Nu e greu de ghicit că, vai!, până la urmă, kilometricul și imundul comentariu își va găsi drumul spre tipar cu onorurile de rigoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
MIZERIE MORALĂ! Miza calculată corespunde realmente fostelor tentative didactice de construire a “omului de tip nou”, un rest de neoproletcultism alimentat cu modelele propuse de dl Simirad - “eroi ai neamului românesc” însângerații atroce ai revoluției din Iași - Piața Unirii”, cu plodul lor înăbușit în fașă . Am capitalizat un timp pozitiv după o sângeroasă fractură socială din 22 decembrie 1989. Ne întrebăm cu oarecare teamă : CUM A FOST POSIBIL DOMNILOR ISTORICI SĂ COMITEȚI O ASEMENEA INEXACTITATE ? SĂ ACREDIDAȚI ÎN NUMELE ADEVĂRULUI O MISTIFICARE
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
ciuliră urechile fiind curioase să audă ce leac știe a lui Bibirig. Cea mai atentă era bineînțeles, Profira lui Nașcu și se învoi să plătească sfatul așa cum a cerut femeia. − Vă-nvăț ce să faceți ca să nu vă mai moară plozii cum e ăsta de care spui, că-i frumușel dar bolnăvior. Ar trebui să te duci acasă și să pregătești tot, să-l trimiți pe gineri-tu să ia animalele de la islaz iar eu am să-i spun lu’ nepotu-meu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
prompt: Lasă că-i aranjez eu pe domnii superiori, să vezi matale cum o să-mi pupe toți mâna". "Cum", îl întrebă mirat plutonierul. "Păi eu am fost repartizat la Liceul "Laurian" (cel mai de vază liceu din Botoșani, unde învățau plozii elitelor locale, inclusiv cei ai "gradaților" de la regiment)." "Și ce-o să predați?" "Păi matematica, fizica și chimia", răspunse nonșalant amicul. Informația respectivă a căzut ca un trăsnet în urechile lui Moș Teacă, acesta având doi copii la "Laurian", amândoi cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Franz). Janos, desigur, a plecat în Ungaria. Desigur! Despre gemenii Jean-Piere și Jose nu se mai știe chiar nimic. Singura fată dintre cei zece, Cecilia Maria Monica, s-a căsătorit (bineînțeles nu cu acte) și are, la rândul ei, opt plozi. Singurul care a făcut o carieră demnă a fost Rogoberto de la Croce Hamilton, ofițer, comandant de submarin. (El a refuzat să se prezinte la proces, motivând că interese de stat nu-i permit să iasă la suprafață pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
constituirea pe de o parte a romanității orientale, iar pe de altă parte a lumii slave. Ambele forme provin din fonetizarea spiritului aspru dinaintea lichidei l/r. Să se compare în acest sens lamură și ram cu vlăstar, rod cu plod, a lua și labă (organ care servește la apucat) cu slab și a slăbi „a relaxa strânsoarea, a slobozi”; vgr. lao „a apuca, a prinde” cu elao „a alunga, a izgoni”; sl. lov „vânătoare” cu slab; rom. a lăuda cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
rurală din vestul Bulgariei se numește șopi. De observat apoi că scoloții sau sciții se numeau și sarmați, adică sarmi, sârbi; cf. Sarmisegetusa, cetatea sarmilor și geților. Comparând aceste forme cu vgr. laos „populație, gloată, trib”, cu rom. rod, norod, plod, cu rs. ploditĭ și roditĭ etc. putem conchide că suntem în prezența unor forme evoluate din continuitatea pe spații largi a materialului lingvistic fără să ne putem imagina pentru ele un prototip. Ceea ce putem face este să constatăm cum se
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fost, la constituirea limbii române, latinul poma, pluralul lui pomum „fruct, sămânță, boabă, arbore fructifer”, ca și pomus pentru pom, pometum pentru pomet; fapt confirmat și de alb. pemë „pom fructifer; fruct; copac; rod”. Autohtonii au adus în română forma plod, înrudită etimologic cu rod. Prezența lichidei l/r în structura formelor arată confluența în stadiile precedente ale limbilor a fr. pomme „măr”, sl. jabloko, rom. măr (lat. melus), germ. Apfel, precum și a unor forme ca rom. lud, sl. liudi, vgr
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Truda etimologică a lui Hasdeu a fost din capul locului zădărnicită de viziunea eronată asupra constituirii peisajului etnolingvistic din estul Europei. Perceperea realistă a acestui peisaj impune să considerăm pe gordin produs al limbii române, cum sunt și goldan, holdă, plod, rod, norod, grunz, grăunță, glod, glonț și multe altele, ferindu-ne în același timp de tentația de a căuta limba dacilor în albaneză. Limbile apropiate istoric limbii române, dar și cele mai îndepărtate, arată că la baza lui gordin stă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
131 patru, 195 pădure, 104 pământ, 139 pătură, 139 pârâu, 139 Peceneaga, 193 Peceneagul, 193 pelasgi, 51 Peleș, 104 pește, 103 peșteră, 103 a petrece, 139 piscină, 103 plantă, 130 pleată, 129 a pleoști, 103 a plesni, 103 pleșuv, 104 plod, 48 ploscă, 103 ploștină, 103 poamă, 130 podbal, 132 podgorie, 132 polab, 53 poleci, 51 poloboc, 131 polon, 52 pom, 130 a pomeni, 44 pomet, 130 poruncă, 139 potecă, 105 poteră, 195 a se poticni, 105 potop, 139 prigorie, 132
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Îmbătrânind, a Întors această „vehemență” contra originii sale, a matricei care „l-a făcut posibil”, pe el și acea energie spirituală unică, nestinsă până În momentul acelui „adio” nu de la lume, ci de la luciditatea sa diurnă și complicată, când, ca un plod, s-a refugiat Încă o dată În pliurile materne, Începând să-și vorbească limba părinților și bunilor, el, care-și programase cu asprime, decenii la rînd, să nu vorbească, citească și gândească În limba română. (Mi-a recomandat și mie, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
plasează la colțul Căii Victoriei și face bezele automobiliștilor. Dacă partidul unchilor săi e la putere, sigur cineva îl îmbarcă pentru un tur gratuit. Dacă nu, e băgat în mă-sa! La Rebreanu, mașina boierilor ațâță spiritele în preajma răscoalei. Un plod inconștient stă în drum și e bătut justificat de șofer. În atmosfera încărcată, incidentul e comentat ca o crimă a exploatatorilor. Șofer străin au și parveniții din Gaițele și doamna Colette îl ține la mare preț, respingând cu indignare ipoteza
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pod, înainte de intrare în târg) asistam la niște muștruluieli de toată frumusețea. Doamna Averescu obișnuia, atunci când simțea nevoia, să cheme la ea pe câte o mamă a cărei odraslă nu se prea ținea de carte. Ce vrei să faci din plodul ăsta al tău, fă? O lua la rost doamna Averescu. Nu știu nici cât fac unul și cu unul. ai?! Pune, fă, biciușca pe el dacă vrei să iasă ceva din el. Altfel, rămâi cu prostu‟ în ogradă. și-i
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
i s-a pus pumnu-n gură și, până la moarte, n-a mai zis nimic. Acum am auzit că Mungiu vrea să rupă iar gura Apusului și să toarne filmul „Curva și anticoncepționalele”, ca să ne scutească pe noi să creștem toți plozii abandonați, și n-ar fi nimic, dacă părinții naturali ar fi puși la muncă și să plătească întreținerea, creșterea și educația, pe asistenții maternali, pe asistenții sociali, instituțiile de ocrotire și toată armata de încurcă lume. Eu zic ca Vlahuță
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dacă nu pute de la o poștă a scutece, are iz acrișor de pemperși”, de unde s-ar fi înțeles prea lesne că toate servitoarele din spațiul carpato ă danubiano ă pontic, pripășite în Italia, Spania și în tot Apusul, au lăsat plozii și bătrânii în plata Domnului (puține au luat în brațe și bătrânii în cărucioare) și s-au bulucit la secțiile de votare, unde au stat până la leșin, ca să fericească România. Unele, plecate de acasă cu frica de demoni, ucigă-l
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a compensației : nu mai avem mineri (Victor Ciorbea și Emil Constantinescu le-au pus capac) care să atace sediile partidului de buzunar P.N.Ț., avem în schimb pe Lavinia Șandru, cu organizația ei „La scutecul vesel”, cu mămicile care fac plozi pe internet, rămase fără pemperși la progenituri. Temeți-vă voi, reacționari de toate culorile, vin mămicile și bebelușii! E mai rău ca atunci când se striga: vin tătarii, vin turcii, vin rușii, vin minerii, începe dansul lui „popolo minuto”! Chiar dacă tabăra
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Europa, guvernanții au impus o vârstă exagerat de mare pentru ieșirea la pensie ă 65 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Bravo, guvern, halal să-ți fie! O pui pe mă-ta care, după slujbă, îți crește plozii, pe nevastă-ta și pe soră-ta să tragă în ham, pe altarul unui capitalism fără suflet, 45 de ani, ca să-ți mai rămână timp numai să te întinzi pe năsălie. Cine garantează că cei care vor „beneficia” de această
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ea? Nesimțit vis, bagi din top... Mama plânge agățată de gâtu` lu` babacu` și zice că toate femeile e proaste, că le bate bărbații ca pe covoare și se duce la curve și ele stă la cratiță și la curu` plozilor mucioși. Eu o ascult și plâng și nu știu dacă plâng în realitate sau în vis, da` de vorbit vorbește ca-n realitate, că mama n-avea școală, s-a măritat de mică, din dragoste, era moartă după tata și
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
E ca în filme, strigă unul motor și se trage imediat din toate direcțiile. Ai priceput? Vorbești din cărți, trăiești ca-n sala de cinematograf. Ești citit. Mai bine te apucai de o meserie serioasă, opt ore, bani deloc, doi-trei plozi, nevastă în capot. Nu degeaba vrei să-ți scrii memoriile. Apropo, se vând bine memoriile astea? Dacă ești celebru. Și tu ești? Poate deveneai, dacă ajungeai la Sing Sing. Nu sunt. Acum. Dar voi deveni. Vom deveni. După lovitura asta
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
fiul de numai cinci anișori. Își amintea și acum groaza pe care o încercase la vederea copilului. Cum se pregătea pentru momentul când avea să fie forțată să-l pună pe bietul om în fața alegerii între a-i închide gura plodului sau a părăsi compartimentul. Dar până la urmă puștiul se comportase impecabil și ea uitase de prezența lui. Copilul nostru va trebui să aibă, desigur, maniere la fel de ireproșabile, se gândi ea, întrebându-se dacă era într-adevăr genul de om care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
în coșul de gunoi. Nu știe că am și eu viața mea? Nu poate să-mi tot schimbe zilele. Și-apoi, continuă turnându-și un pahar cu apă, nu-mi vine să cred că a reușit să-i ducă pe plozii ăia undeva fără două ore preliminare de bătaie de cap și plânsete! Sorbi apa din două înghițituri și puse paharul în mașina de spălat vasele. Era al naibii de enervant cum soții Christie își închipuiau că ea nu se afla acolo decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ea. Lumea spunea că altfel te simțeai dacă erau copiii tăi, dar Nieve nu-și dădea seama cum s-ar descurca și cu familie, și cu serviciu. Nu prea era corect față de colegii tăi să o ștergi de la lucru pentru plozi. Dar n-ar fi fost nevoită să le facă ea pe toate, nu? Își permitea să angajeze o dădacă sau o guvernantă. Gândul acesta o făcu să se strâmbe, amintindu-și de vremurile când fusese ea bonă la familia Christie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
le facă ea pe toate, nu? Își permitea să angajeze o dădacă sau o guvernantă. Gândul acesta o făcu să se strâmbe, amintindu-și de vremurile când fusese ea bonă la familia Christie și cât de lehamite îi fusese de plozii ăia pretențioși! Oare, în ciuda a ceea ce spusese Aidan, nu cumva avea să fie o mamă groaznică? Oare nu fusese o dădacă groaznică? La urma urmei, singura ei bucurie în acele zile fusese timpul liber, când putea să scape de toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
un incident pe care Nieve de-abia și-l amintea, în care Rosa își uitase frățiorul într-un autobuz, pentru că era cufundată în lectura unei cărți și nu se gândise la el când coborâse. Și femeia asta avea acum trei plozi! Nieve se gândi că oamenii ar trebui testați înainte să li se dea voie să aibă copii. Scrisoarea scurtă din partea lui Carol nu menționase nimic despre odrasle, însă, dat fiind că la nuntă venea de una singură, Nieve spera că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]