450 matches
-
dovadă componenții echipei, pe parcursul sezonului competițional 2002-2003 a fost recompensată cu un meritoriu loc 4 în clasamentul final. O dată cu obținerea acestei performanțe s-a luat decizia construirii unui club profesionist din toate punctele de vedere, având ca scop impunerea baschetului ploieștean atât pe plan național, cât și pe plan extern. Lupta pentru construirea unui lot de jucători cât mai valoros a continuat, reușindu-se înscrierea sub numele clubului a nu mai puțin de 9 componenți ai lotului reprezentativ al României cât
CSU Asesoft Ploiești () [Corola-website/Science/309720_a_311049]
-
spectatori prezenți în Sala Sporturilor Olimpia din Ploiești, echipa învingând mai mult titrata BC Dinamo București într-o finală ce a demonstrat frumusețea acestui sport printr-un show total. Deși câștigarea Cupei României a reprezentat o mare realizare a baschetului ploieștean, lupta pentru câștigarea titlului era abia la început. Echipele care erau obișnuite să fie prezente în finala competiției au trebuit să se recunoască înfrânte și să facă loc proaspăt nou-afirmatei CSU Asesoft. West Petrom Arad, CSU Sibiu și RomPetrol București
CSU Asesoft Ploiești () [Corola-website/Science/309720_a_311049]
-
CSU Asesoft își pune laurii de Campioană a României, pe teren propriu, în fața unui public în delir. Ultima partidă a constituit un marș triumfal, ridicând întrebarea " Unde se va opri CSU Asesoft Ploiești în sezonul următor?". În sezonul competițional 2012-2013,ploieștenii izbutesc câștigarea unui nou titlu de campioană(4-2 la general cu BC Mureș),urmând ca în sezonul 2013-2014 să reprezinte România în Eurocup,a doua competiție ca valoare din Europa. În sezonul 2013-2014, Csu Asesoft a revenit în sala Olimpia
CSU Asesoft Ploiești () [Corola-website/Science/309720_a_311049]
-
campioană(4-2 la general cu BC Mureș),urmând ca în sezonul 2013-2014 să reprezinte România în Eurocup,a doua competiție ca valoare din Europa. În sezonul 2013-2014, Csu Asesoft a revenit în sala Olimpia după două campionate câștigate la Brazi! Ploieștenii au jucat Eurocup și au reușit 3 victorii în grupă, la Moscova, cu Khimky!, și acasă-deplasare cu Igokea Aleksandrovac! Asesoft a terminat sezonul cucerind al 10-lea titlu din Istorie, 3-2 cu Csm Oradea! "Listă actualizată la data de 5
CSU Asesoft Ploiești () [Corola-website/Science/309720_a_311049]
-
va apărea primul jucător român pe nume Vintilescu. La începuturi United nu avea propria sa arenă, disputându-și meciurile pe stadionul rivalelor din București (Olympia București și Colentina București), Bolta Rece. În anul 1909 a fost construit din inițiativa primarului ploieștean Radu Stanian și a președintelui Partidului Conservator-Democrat, Take Ionescu, un stadion cu 800 de locuri. Stadionul numit "La Șosea" din cauză că era aproape de șoseaua București-Ploiești se afla pe Strada Lunei, astăzi parcul Mihai Eminescu. Echipa era poreclită la acea vreme "bufnițele
United Ploiești () [Corola-website/Science/311354_a_312683]
-
1914, mai mulți străini din echipă au părăsit țara și United avea să se destrame înainte de Primul Război Mondial. Din ce a rămas au rezultat două echipe: Româno-Americana FC București și Prahova Ploiești, care va fi adevărata succesoare în tradiția ploieșteană. "„Duminică 19 aprilie, pe platoul de lângă Gara Centrală, de la ora 3 după-amiază, s-a disputat matchul de fotbal dintre United FC și Colentina. Ai noștri au bătut cu 8-2, Binder fiind eroul zilei care a shootat în cotcă la țintă
United Ploiești () [Corola-website/Science/311354_a_312683]
-
veche grupare susținătoare a echipei de fotbal Petrolul Ploiești, înființată în anul 1996 sub numele de Ultras Ploieștina . Pe parcurs au mai apărut și alte grupări, precum Peluza Latină sau Knot, ultima fiind înființată în anul 2004. În prezent, galeriile ploieștene stau separat, o parte în peluza nord, o altă parte în peluza sud. Peluza Nord Iași este locul în care se adună, în prezent, susținătorii echipei CSM Politehnica Iași. În trecut, aceștia au susținut echipa FC Politehnica Iași, desființată în
Ultras () [Corola-website/Science/321885_a_323214]
-
Onufrie de către un sobor de înalți ierarhi (PF Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel Ciobotea, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Pimen Zainea, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Calinic Argatu, episcopul Argeșului, Casian Crăciun, episcopul Dunării de Jos, Laurențiu Streza, episcopul Caransebeșului, Vincențiu Ploieșteanul, episcop-vicar patriarhal, Irineu Slătineanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului, Ioachim Băcăoanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și Corneliu Bârlădeanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Hușilor. Cu acest prilej, biserica a fost resfințită, primind și al doilea hram - Sf. Cuvios Onufrie. Biserica "Buna Vestire" este
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
precum „Like Chocolate & Alex Mică” și intră în topuri în țară cât și în Europa, o interpretează Radhu, alături de instrumentiști de excepție, printre care se numără și chitaristul celebrei Natalia Oreiro. În anul 2013 ,Radhu colaborează din nou cu compozitorul ploieștean Alin Radu, și lansează piesă Roșa. În luna august 2014, Radhu participa la Festivalul Național de Muzică Ușoară Callatis ,cu piesa compusă tot de Alin Radu, Quimera. În același an,în luna octombrie,Radhu produce alături de "Zet Film" ,telenovelă Sentiment
RADHU () [Corola-website/Science/335519_a_336848]
-
arhitectură din România. De la punerea pietrei de fundație la 31 mai 1865 și finisare în 1867 și până în 1970, data la care a devenit adăpost al muzeologiei prahovene, aici au funcționat instituții de învățământ de prestigiu, începând cu primul gimnaziu ploieștean - “Sf. Petru și Pavel”, din timpul domniei lui Al. I. Cuza. În decursul timpului clădirea a fost de mai multe ori restaurată, fiecare intervenție fiind marcată de grija pentru conservarea caracteristicilor inițiale ale monumentului. Ultima restaurare, de mare amploare, a
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
Ploiești) este un fotbalist român retras din activitate, fiind considerat un simbol al Petrolului Ploiești. Ca jucător a rămas fidel acestei echipe timp de 20 de ani (1952-1972), iar alți 15 s-a aflat fie la cârma tehnică a formației ploieștene, fie în calitate de președinte al clubului. Altfel spus a fost tot timpul sinonim cu Petrolul. Mircea Dridea a fost un produs al centrului de copii și juniori al Petrolului Ploiești, căruia i s-a alăturat de la vârsta de 15 ani și
Mircea Dridea () [Corola-website/Science/313872_a_315201]
-
juniori din 1955, pierdută contra Științei Cluj. Șansa debutului în prima divizie i-a fost acordată de legendarul antrenor Ilie Oană în data de 29 septembrie 1956, într-un meci din deplasare contra Rapidului încheiat cu scorul de 2-1 pentru ploieșteni. De atunci avea sa joace timp de 15 ani, atât cât a durat întreaga sa carieră ca fotbalist, numai sub culorile galben-albastru. Respectiva perioadă se identifică totodată și cu cele mai mari succese din istoria clubului prahovean, mai exact : 3
Mircea Dridea () [Corola-website/Science/313872_a_315201]
-
cu Alexandru Badea, cât și prin meciurile disputate pe plan european unde a bifat 20 de prezențe, trecându-și de 10 ori numele pe lista marcatorilor. Dintre evenimentele memorabile ale carierei putem enumera cele 3 goluri înscrise în victoria echipei ploieștene din finala de cupă a României împotriva Oțelului Galați (la vremea aceea cu denumirea de Siderurgistul) încheiată cu scorul de 6-1, precum și reușita din meciul cu Liverpool pe stadionul din Ploiești, terminat 3-1 în favoarea găzarilor ( în tur a fost 2-0
Mircea Dridea () [Corola-website/Science/313872_a_315201]
-
data de 12 august anul 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, reprezentat de mitropolitul Vlasie Mogârzan, preasfințitul episcop Ghenadie Băcăoanul, preasfințitul episcop Sofronie Suceveanul, preasfințitul episcop Flavian Ilfoveanul, preasfințitul episcop Teodosie Brașoveanul, preasfințitul episcop Antonie Ploieșteanul a săvârșit marele act de sfințire a bisericii. Alături de episcopii români, a fost și delegatul Sinodului de Rezistență din Grecia preasfințitul episcop Ambrozie de Methoni. La slujbă au participat și cei 50 de preoți și diaconi prezenți. Printre oficialitățile ce
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
Ploiești, România. El a fost construit în anul 1987 din banii locuitorilor orașului și a avut 6 rute: Tramvaiul a fost introdus în Ploiești în 1987, fondurile fiind asigurate prin subscripție publică. La 20 de ani după Revoluție, ultimul primar ploieștean din perioada comunistă, Alexandru Apostol, a declarat la un post local de televiziune că lucrările au fost făcute în grabă, de mântuială, de teama vizitelor Elenei Ceaușescu. Această ipoteză explică numeroasele probleme apărute, de-a lungul anilor, la calea de
Tramvaiul din Ploiești () [Corola-website/Science/315742_a_317071]
-
fiind înlocuite cu autobuze. Din șase trasee, 101, 102, 104, 106, 107 și 28, în oraș mai circulă două.În anul 1998, primarul Horia Toma a desființat traseul 105, desființînd linia McDonalds-Cablul Romînesc. În acel an, a început declinul tramvaiului ploieștean. În 2003 primarul Emil Calotă a hotărît ca traseul Armoniei - Uztel să fie, o parte din el, desființat, restul, de la Maternitate pînă la Uztel aflîndu-se în conservare. Din această cauză traseele 104, 106 și 28 s-au transformat în trasee
Tramvaiul din Ploiești () [Corola-website/Science/315742_a_317071]
-
un negustor localnic. Urmând moda timpului, structura sa îmbină elemente de arhitectură românească cu unele de influență orientală. De pe la 1801- 1802, când Marița, fata primului proprietar, o primește ca dotă la căsătoria cu Ivan Hagi Prodan, membru al elitei negustorilor ploieșteni, clădirii îi va fi asociat numele acestei familii. La începutul secolului al XX-lea, urmașii Mariței și ai lui Hagi Prodan vând imobilul Primăriei orașului Ploiești; casa aflată în ruină este remarcată de Nicolae Iorga și arhitectul Toma T Socolescu
Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan) () [Corola-website/Science/331364_a_332693]
-
enfant naturel dans la législation romaine”". În luna mai 1881 a susținut examenul de doctor în drept cu teza "„De la recherche de la filiation naturelle”", obținând titlul cu mențiunea „"magna cum laude”". "Take Ionescu, fiul unui negustor și om de afaceri ploieștean, făcuse școala secundară la București, așa încât, față de boierii din generația sa, el poate fi considerat ca un produs al organizației noastre școlare, în ce este bun: inițierea în rosturile țării, cunoașterea oamenilor ei, dar și în ce este mai puțin
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
roluri, pe Rică Venturiano în piesa "O noapte furtunoasă". În 1953, la vârsta de 28 de ani, este numit director al „Teatrului de Stat” din Ploiești, funcție pe care o va deține timp de 12 ani. A interpretat pe scena ploieșteană 34 de roluri. În 1965 este invitat de Liviu Ciulei și pleacă la Teatrul Bulandra din București, lăsând în urmă o zestre de 90 de premiere. A jucat alături de alți "monștri sacri" cum ar fi Ștefan Bănică, Octavian Cotescu, Anda
Toma Caragiu () [Corola-website/Science/297582_a_298911]
-
în anul 1974, a început reconstruirea unei noi biserici care să respecte întru totul arhitectura primeia, înghițită de ape. Până în 1985 a fost terminată, fiind sfințită. În 1995, s-a terminat și pictura bisericii, astfel fiind târnosită de PS Vincențiu Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal. În același an, Stăncești a devenit parohie de sine stătătoare. Cu biserica terminată, oamenii au început să se implice și mai mult în viața parohiei, acum având și libertatea religioasă de care nu au beneficiat în regimul de
Stăncești, Prahova () [Corola-website/Science/301733_a_303062]
-
doi lei smulgând din pământ un stejar, imagine care se găsește și astăzi pe stema Ploieștiului. Din punct de vedere documentar, toate lucrările de istorie menționează anul 1503, de când datează prima apariție în actele Brașovului a unor nume de căruțași „ploieșteni”, "Drăgoi", "Tudor", "Neagu" și alții. Prezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu centre de peste munți. Numele mai apare într-
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
care se găsește și astăzi pe stema Ploieștiului. Din punct de vedere documentar, toate lucrările de istorie menționează anul 1503, de când datează prima apariție în actele Brașovului a unor nume de căruțași „ploieșteni”, "Drăgoi", "Tudor", "Neagu" și alții. Prezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu centre de peste munți. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de domnul Țării
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
se întărea o vânzare a "cinci răzoare" de vie între un anume Avruț din Ploiești și logofătul Coresi din Bărcănești. Legenda spune că Mihai Viteazul, în 1597, voind să facă un târg nou pe drumul spre Ardeal, a propus moșnenilor ploieșteni să le cumpere cu bani grei moșia. Aceștia însă, prin pârcălabul lor, au respins mai multe tentative ale voievodului, temându-se ca, odată cu pământul, să nu-și piardă și libertatea, să nu devină rumâni. Mihai a cumpărat o parte din
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
prin pârcălabul lor, au respins mai multe tentative ale voievodului, temându-se ca, odată cu pământul, să nu-și piardă și libertatea, să nu devină rumâni. Mihai a cumpărat o parte din moșia Băicoiului și le-a oferit-o în schimb ploieștenilor, care au acceptat „"nu pentru că Băicoiul o fi mai mare, dar pentru că noi ne ținem stepena de moșneni slobozi și Măria-Ta dăruiești Țării Românești un târg nou la coborâtul din plaiuri"”. Ploieștiul devine astfel o bază pentru operațiuni militare
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
devine astfel o bază pentru operațiuni militare și este ridicat la rangul de târg domnesc. Dintr-un document dat de Radu Vodă, la 26 iunie 1615, adevărul istoric apare însă cu deplină claritate, despuiat de poezie. În toamna lui 1597, ploieștenii, chiar dacă mai erau liberi, libertatea lor era serios amenințată și n-ar fi avut niciun interes să se opună planurilor lui Mihai, iar moșia nu le aparținea lor ci unor mici boieri. Ploieștenii nu s-au mutat nicăieri, ci doar
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]