4,286 matches
-
nu-L găsesc, să ucidă toți copiii sub doi ani. Aflând de planurile lui Irod, Fecioara L-a luat pe Iisus din iesle și a fugit departe. După o vreme de mers prin pustiu, Maria a obosit. A zărit un plop, s-a dus la el și l-a rugat s-o primească puțin la umbră, să se odihnească. Nu pot, i-a răspuns plopul, pentru că s-ar putea să afle Irod că te-am ajutat și n-aș vrea să
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
a fugit departe. După o vreme de mers prin pustiu, Maria a obosit. A zărit un plop, s-a dus la el și l-a rugat s-o primească puțin la umbră, să se odihnească. Nu pot, i-a răspuns plopul, pentru că s-ar putea să afle Irod că te-am ajutat și n-aș vrea să am de-a face cu mânia lui. Rămâi cu bine, i-a spus fecioara, iar dacă ți-e frică de Irod, atunci să tremuri
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
afle Irod că te-am ajutat și n-aș vrea să am de-a face cu mânia lui. Rămâi cu bine, i-a spus fecioara, iar dacă ți-e frică de Irod, atunci să tremuri cât îi trăi. De atunci, plopul nu mai are liniște. În calea ei, Maria a întâlnit și-un pui de brad. Ostenită, ea l-a rugat s-o răcorească pe ea și pe Fiul ei cu puțina lui umbră. Cu mult drag, a răspuns brăduțul. Iar
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
la gazele naturale l Sunt afectate majoritatea cartierelor timișorene După un început de iarnă fără probleme - spre deosebire de anii trecuți - în ceea ce privește presiunea gazului, situația a intrat într-o tristă „normalitate” zilele trecute când presiunea de intrare în S. R. M.-ul Plopi, de exemplu, era de 1,1 bari (față de valoarea minimă acceptată de 6 bari) iar la dispeceratul de la sediul central era de 0,3 bar. Sute de sesizări din cartierele timișorene Freidorf, Ronaț, Mehala, Cetății, Ciarda Roșie, respectiv arterele Hebe
Agenda2005-07-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283382_a_284711]
-
și să văd dacă-l mai visez. Așa am și făcut“. Primul fin, ultimul vis Minodora s-a conformat îndemnului preoțesc și a început să se intereseze de familii nevoiașe cu copii mici, sub un an. A fost prin cartierele Plopi, Prințul Turcesc, Freidorf, Mehala și astfel a găsit mai mulți copii nebotezați, în special din etnia romă. Dar pe ea n-o interesa etnia. Singura ei dorință era de a încreștina cât mai mulți copii. „Pentru început, ne spune ea
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
ultima ei finuță, Margareta, a botezat-o în luna aprilie a.c., în urma unui apel cel puțin hazliu. „Am fost într-o duminică, era pe 4 aprilie anul acesta, ne povestește Minodora, la Corina, una dintre finuțele mele preferate, în cartierul Plopi, ca să-i duc o rochiță și ceva de mâncare (are numai mamă și încă trei frați mai mari; tatăl i-a părăsit pentru o altă femeie, pe când Corina încă nu văzuse lumina zilei), pentru că sunt nevoiași rău de tot; trăiesc
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
și Dezvoltării Rurale are în vedere construirea în anul viitor a unor spații de depozitare pentru grâu care vor fi date spre folosință producătorilor agricoli. ( E. C.) l La Lugoj au început înscrierile la Grădinița cu program prelungit „Grace Kids“ (str. Plopilor nr. 10 - în incinta Bisericii Baptise), unde se predau morala creștină și limba engleză (relații se oferă la telefon 352 996). ( N. I.) l În 17, 18 și 19 septembrie, în organizarea Universității de Vest „Vasile Goldiș“ din Arad, în municipiul
Agenda2004-36-04-de retinut () [Corola-journal/Journalistic/282836_a_284165]
-
diplomă de studii, carte poștală timbrată, declarație notarială sau adeverință de la Primărie - pentru cei care nu realizează venituri și un dosar plic. Înscrierile se fac până în 1 octombrie, orele 8-16, la sediul Fundației din str. R. Walther nr. 1 (cartier Plopi). M. D. P. Expoziții de toamnă l Calendar competițional chinologic La începutul lunii viitoare se dă startul ultimei părți a calendarului competițional chinologic din România, gazda principalelor manifestări fiind Aradul. Aici se va organiza, pe data de 2 octombrie, Expoziția
Agenda2004-39-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282920_a_284249]
-
luni). Solicitanții trebuie să aibă minimum 16 ani împliniți și să fie absolvenți a cel puțin opt clase. Pentru înscrieri sau informații suplimentare, persoanele interesate se pot adresa la sediul Satului de copii din str. R. Walther nr. 1 (cartier Plopi) sau pot suna la tel. 292 542. M. D. P. Revelionul Mirilor l La prima ediție S. C. „American Catering Network“ lansează zilele acestea oferta pentru revelion 2005, care în acest an se va desfășura sub semnul unuia dintre cele mai
Agenda2004-47-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283075_a_284404]
-
întreruperea consumatorilor în perioada 22-26 noiembrie LUNI: Timișoara (străzile Canal Bega (p), Colonia Radio (p), Zona Steaua, bl. 53, sc. D, E, G, Calea Lugojului (p), Hipodrom, Cireșului), Tormac (p), Făget (p), consumatori casnici Izvin (p), Sânmihaiu Român, Ghiroda - străzile Plopilor, Victoriei; Denta (p), Rudna (p), Jimbolia (p) - Aleea Cito, străzile Grozăvești, Griviței; Saravale (p). MARȚI: Timișoara (străzile Câmpului, Levănțica, Căpriori, Batania, Zona Steaua, bl. 53, sc. A, B, C, Simion Bărnuțiu (p), Calea Buziașului (p), Atomului (p), Recoltei (p), Metalurgiei
Agenda2004-47-04-util () [Corola-journal/Journalistic/283085_a_284414]
-
trasee în perimetrul marcat de arterele: Canal Bega - Bd. Mihai Viteazul - Piața Bălcescu - str. Independenței - str. Drubeta - str. Lidia - Calea Girocului - Zona Braytim - str. Lidia - Calea Urseni - str. Pavel Stoica - str. Traian Simu - Calea Buziașului - Bd. Industriilor - str. Torac - Cartier Plopi - Canal Bega. Se vor colecta obiectele de uz casnic-gospodăresc, care nu mai sunt utile în gospodării, precum și deșeurile vegetale. Nu se ridică: resturi de materiale provenite de la construcții, demolări și amenajări interioare. O. NICA Norme l Pentru comercializarea cărnii De
Agenda2003-15-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280886_a_282215]
-
Eminescu, în intimitate, "Titi", el dezamorsează glumele răutăcioase care s-ar putea face pe această temă: "Numai prin filmele proaste, când e vorba de arătarea momentelor de inspirație ale unor mari creatori, se pune în mișcare o întreagă recuzita, cu plopi unduindu-se într-un mirific apus de soare, cu perdele unduind la ferestre sau cu furtuni dezlănțuite din senin, totul într-o sublima învălmășeala din care apare, suveran, chipul artistului, transfigurat de chinurile creației sale. Ce departe suntem de adevăratele
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
mișcă din ce în ce mai încet/ roata din dreapta cât o planetă/ cea din stânga lunecă/ și celelalte pe rând/ caii se mișcă tot mai încet/ legați într-un fel și de stelele fixe// omul doarme cu fața în sus/ ce ușor e drumul printre plopi/ noaptea prin țară/ cu somnul ascuns în copitele/ cailor veșnic vii" (Veșnic vii) După treizeci de ani, poetul nu mai crede în capacitatea poeziei de a-l face nemuritor (ideea este de altfel și ironizată, printr-un joc de cuvinte
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
La Viena avusese relații amoroase cu o Mîli, despre care aflăm și dintr-un manuscris eminescian. Mai tîrziu, la București, era înamorat de o Cleopatra Poenaru, fiica a pictorului Lecca. I-a închinat și vestitele versuri de reproș: Pe lînga plopii fără soț/ Adesea am trecut/ Mă cunoșteau vecinii toți/ Tu nu m-ai cunoscut". Și au mai fost și alte femei plăcute inimii sale. Pe Veronica Micle a cunoscut-o la Iași. Dar Cezar Petrescu în cam triviala carte, în
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
Ion Beldeanu cultivă și explorează motivul literar al provinciei, în cea mai bună (și în cea mai productivă!) descendentă bacoviană. Prozele din cartea publicată în acest an confirmă: oameni obișnuiți, tipologii comune - albe -, nimic senzațional decît, poate, omenescul lor (Doi plopi), tot ce pare "ciudat" se topește imediat în banalitate, în cenușiu, în amorf, într-o pastă pe care încearcă s-o testeze un ochi expert ce știe să identifice proza, ficțiunea, acolo unde pare a nu fi nimic (Inserare cu
Melodrame suspendate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/18069_a_19394]
-
cu care-mi jefuiesc certitudinile, nechezând, atârnate de streașina gurii nechezând... cu care-ți zâmbesc plictisul. PLOUA IMENS DESENASEM CHIPUL TĂU Ploua imens pe caldarâmul toamnei, Desenasem pe călcâiul geamului noiembrie se rupse în călcâi, chipul tău, frunză aiurea, din plopul firii-a mai căzut o frunză, crescută-n livada cu rădăcini de nuci. pornind înspre-al morții căpătâi. Fereastra se curbase sub legănarea ta E o tristețe ce-mi inundă chipul, și doar greierii coborau pe poteci, se duse mâine
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
ci și litera, prin inserturi de factura a ceea ce se numește acum textualism: „«Ar trebui un cîntec...» al pietrelor de prund/ Cînd valuri pier în spumă, din «jocul» lor «secund»” (Nu timpul...). Sau: „Și se-ntîlneau sub vremuri - foșneau la drumuri plopii -/ Cu mama lui Vieru, «bunica-mi Calyopi»...” (Elegie la Prut). E vorba de-o abordare a tradiției ca o temă aptă nu de a inhiba, ci de a pune în valoare valențele personale ale poetului. Așa cum madlena lui Proust declanșează
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
sine. Formalul strict al cadenței prozodice se confruntă cu informalul priveliștilor: „Să fie nori acele contururi colosale,/ Ori bolovani de gheață în care-ar fi să vezi/ Făpturi de zei, să fie cupole de biserici?/ Tu ești numai frunzișul acestui plop, să tremuri/ Sub cerul fără-astîmpăr” (Nici urmă...). Menționînd „ciudate bîntuiri de omături”, „o răscruce de flăcări și rumoare”, „fantastice asfințiri”, autorul consemnează recursul său la un imaginar livrat nemijlocit de simțuri, precum o eliberare pe care nu șovăie însă a
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
ar fi toate sămănătoristele bolnave de aleanuri și tînjeli) anume potrivite ca decor idilic de contrast la drama proprie. Natura exultă, fata suferă, cam asta e rețeta sămănătoristă de amor. Așa și la Ada: toată lumea merge să se drăgălească sub plopii de la răscruce și-n mijlocul unui peisaj mirific, după standard („Pe sub poala cenușie/ A doi plopi ce nu mai tac,/ Drum din sat și drum din vie/ Se-ntîlnesc și cruce fac.// La o parte-i grîul verde,/ Presărat cu flori
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
la drama proprie. Natura exultă, fata suferă, cam asta e rețeta sămănătoristă de amor. Așa și la Ada: toată lumea merge să se drăgălească sub plopii de la răscruce și-n mijlocul unui peisaj mirific, după standard („Pe sub poala cenușie/ A doi plopi ce nu mai tac,/ Drum din sat și drum din vie/ Se-ntîlnesc și cruce fac.// La o parte-i grîul verde,/ Presărat cu flori de mac,/ Legănat de vînt se pierde/ Cîntecul de pitpalac” etc.), numai ea, amărîta, se duce
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
liniștei de veci,/ Mie dor de nepăsarea dintre pereții reci,/ Și-aș vrea să dorm departe, în colț împădurit./ Ascunsă sub frunzișul de vremuri grămădit.// Din putrezirea-mi crudă în fundul negrei gropi,/ Ar răsări la capu-mi, doinind în sară, plopi/ Șiar crește mari, năprasnici, așa cum dorul meu/ Năprasnic fost-a-n lume, nespus, nespus de greu” etc. (E, probabil, o intenționată „pastișă” la Mai am un singur dor; Ada face destule d-astea, mai ales după Coșbuc, pe a cărui
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
expansiv și propune și ea durerea în contagiune) și le face desene gracile sau acuarele din delicatețe: „Zefirul adie prin trestii/ Se-ntorc rîndunelele./ Sfioase din colțul fereștii/ Surîd micșunelele.// Răsună de rîset dumbrava./ Și-s zarzării-n floare;/ Iar plopii se leagănă-n slava/ Seninului soare” etc. (Martie). Plopii-s pădure deasă, mai în fiecare poem cîte-un pîlc; arar mai apar și alte specii, dar niciuna atît de compătimitoare și empatică precum plopii (cu „sărăcia” de har a cărora Ada
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
le face desene gracile sau acuarele din delicatețe: „Zefirul adie prin trestii/ Se-ntorc rîndunelele./ Sfioase din colțul fereștii/ Surîd micșunelele.// Răsună de rîset dumbrava./ Și-s zarzării-n floare;/ Iar plopii se leagănă-n slava/ Seninului soare” etc. (Martie). Plopii-s pădure deasă, mai în fiecare poem cîte-un pîlc; arar mai apar și alte specii, dar niciuna atît de compătimitoare și empatică precum plopii (cu „sărăcia” de har a cărora Ada se identifică; dar și cu propulsia lor spre cer
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
dumbrava./ Și-s zarzării-n floare;/ Iar plopii se leagănă-n slava/ Seninului soare” etc. (Martie). Plopii-s pădure deasă, mai în fiecare poem cîte-un pîlc; arar mai apar și alte specii, dar niciuna atît de compătimitoare și empatică precum plopii (cu „sărăcia” de har a cărora Ada se identifică; dar și cu propulsia lor spre cer). Chiar și-n plină dramă de amor, printre ofuri și suspine radicale, dacă - și cît - stă în natură, Ada se pierde în reverii: „Sub
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
Sub poale de sălcii...). Estetica de peisaj e sumară, firește, cu descripții naive și candide, dar uneori o încearcă oarece nostalgii mai simboliste (dacă vrea cineva să le ia așa; altminteri, ele pot fi și oneste nostalgii sămănătoriste): „Stau sub plopul drept/ Pironită-așa/ Și nu știu ce-aștept/ Și nu știu ce-aș vrea...” etc. (Amurg de toamnă). Face de toate-n peisaje, uneori chiar și un fel de bacoviene (cum poate): „E vînt și ploaie.../ Ulmii se frîng./ Plopii
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]