565 matches
-
de zi și primirea vizitatorilor, în funcție de spațiile disponibile; ... c) camera de baie (după caz și grupul de dușuri, dacă sunt soluționate centralizat). ... Articolul 12 Obligatoriu, în componența secției vor intra următoarele spații pentru activitățile gospodărești: a) camera de spălare-sterilizare a ploștilor și a altor recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25-30 de paturi; ... b) spațiu de colectare a rufelor murdare și boxă de curățenie; ... c) depozit de lenjerie curată. ... Articolul 13 (1) În fiecare secție de spitalizare se desemnează o subzonă septică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275842_a_277171]
-
și Susana, cu domiciliul actual în Germania, 31737 Rinteln, Am Muhlenberg 3, cu ultimul domiciliu din România, Mediaș, Str. Trandafirilor nr. 23, județul Sibiu. 263. Bethke Ana, născută la 19 februarie 1957 în localitatea Verveghiu, județul Sălaj, România, fiica lui Plosca Văzul și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 45884 Gelsenkirchen, Schonnebeckerstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, Zalău, Str. Păcii nr. 12, bl. P 23, et. 3, ap. 14, județul Sălaj. 264. Acatincai Andrei, născut la 25 iunie 1959 în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121466_a_122795]
-
Articolul UNIC Doamna Ploscă Maria, judecător la Curtea de Apel Pitești, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 25 septembrie 2013. Nr. 773.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255054_a_256383]
-
și se completează după cum urmează: 1. După articolul 3^1 se introduce un nou articol, articolul 3^2, cu următorul cuprins: "Art. 3^2 - Lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii potrivit art. 2, situate pe raza localităților Roșiori de Vede, Buzescu, Plosca, Peretu, Nenciulești și Măldăeni din județul Teleorman, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor este prevăzută în anexa nr. 3." 2. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 7 - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240135_a_241464]
-
nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.234/2010 ) LISTA cuprinzând imobilele care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică "Reabilitare DN 6 Alexandria-Craiova km 90+190 - km 222+183", situate pe raza localităților Roșiori de Vede, Buzescu, Plosca, Peretu, Nenciulești și Măldăeni din județul Teleorman, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor *Font 7* Nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240135_a_241464]
-
de zi și primirea vizitatorilor, în funcție de spațiile disponibile; ... c) camera de baie (după caz și grupul de dușuri, dacă sunt soluționate centralizat). ... Articolul 12 Obligatoriu, în componența secției vor intra următoarele spații pentru activitățile gospodărești: a) camera de spălare-sterilizare a ploștilor și a altor recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25-30 de paturi; ... b) spațiu de colectare a rufelor murdare și boxă de curățenie; ... c) depozit de lenjerie curată. ... Articolul 13 (1) În fiecare secție de spitalizare se desemnează o subzonă septică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181177_a_182506]
-
Îngrijirea escarelor multiple 7,84 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 18. Îngrijirea stomelor 4,70 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19. Îngrijirea fistulelor 5,54 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 20. Îngrijirea tubului de dren 4,70 21. Îngrijirea canulei traheale și instruirea asiguratului 4,70 22. Monitorizarea dializei peritoneale 4,70 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23. Aplicarea** de plosca, bazinet, condom urinar 3,14 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24. Aplicarea de mijloc ajutător pentru absorbția urinei*** 5,00 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── -------- * În afara injecțiilor și perfuziilor cu produse de origine umană. ** Pentru pacienții total dependenți sau parțial dependenți. *** În tariful serviciului este inclus costul mijlocului ajutător pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193001_a_194330]
-
set/cadă de baie; - colaci de șezut (dispozitiv special gonflabil) pentru vas WC: se calculează 1 buc. la 3 vase WC; - înălțătoare vas WC: se calculează 1 buc. la 3 vase WC; - scaune pentru duș: 1 buc. la 3 dușuri; - ploscă (urinar) femei, bărbați: se calculează 5 buc. la 30 de paturi; - saltele antiescară (antidecubit): se calculează 10 buc. la 30 de paturi; - perne antiescară (antidecubit): se calculează 10 buc. la 30 de paturi; - cântare de baie: 1 buc./baie; - elevator
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230813_a_232142]
-
partea dreaptă sunt aranjate piese de mobilier țărănesc vechi. Toate exponatele provin numai din comunele județului Maramureș. Șopronul adăpostește o masă de lemn veche de 200 de ani, trei lăzi de zestre sculptate, scaune țărănești, ustensile de uz casnic, linguri, ploscă, pecetare, căuce, ceramică veche de Săcel, un război de țesut, fuse pentru tors, fund pentru mămăligă, bărbanță și multe alte obiecte. Anual, comuna serbează ziua scriitorului Taras Sevcenko și Zilele poeziei și cântecului ucrainean. Nu lipsesc nici obiceiurile maramureșene sau
Comuna Bocicoiu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/310635_a_311964]
-
(în ) (n. 1812, satul Plosca, Bucovina, Imperiul Habsburgic, astăzi în raionul Putila din Ucraina - d. 24 octombrie 1851, Gura Humorului) a fost un țăran huțul, care a condus răscoalele țărănești ucrainene din anii 1843-1844 și 1848-1849 din raionul Putila (Bucovina). A îndeplinit o scurtă perioadă
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]
-
un țăran huțul, care a condus răscoalele țărănești ucrainene din anii 1843-1844 și 1848-1849 din raionul Putila (Bucovina). A îndeplinit o scurtă perioadă funcția de deputat în Parlamentul austriac (1849). S-a născut într-o familie țărănească huțulă din satul Plosca din regiunea istorică Bucovina (Imperiul Habsburgic), astăzi în raionul Putila din Ucraina. Era un țăran bogat, având multe vite, cai, oi, albine, miere, etc. În anul 1839 a fost ales ca reprezentant al comunităților țărănești pentru a apăra interesele acestora
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]
-
creat aici produse de sticlă valorificate în întreaga Transilvanie și chiar peste hotarele acesteia. Producția s-a diversificat la sticlă de geam, recipiente pentru lichide, pahare și obiecte ornamentale, din care câteva exemplare s-au păstrat până în zilele noastre. Stilul ploștilor și al canceelor fabricate aici are o tentă rustică ce le individualizează, iar paharele au formă de clopoțel prelungit într-un picior cu talpă. Majoritatea paharelor erau colorate iar unele chiar gravate. Meșterii care au venit de la Pădurea Neagră, din
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
injectat ) . ( Vezi INSTRUCȚIUNI PENTRU PREPARAREA ȘI ADMINISTRAREA INJECȚIEI CU RELISTOR , LA SFÂRȘITUL ACESTUI PROSPECT ) 22 Deoarece puteți avea tranzit intestinal în decurs de câteva minute până la câteva ore de la injectare , se recomandă să aveți în apropiere o toaletă sau o ploscă . Dacă ați utilizat mai mult RELISTOR decât trebuie ( fie injectându- vă prea mult o singură dată , fie administrând mai mult de o injecție la 24 de ore ) , spuneți imediat unui medic sau farmacist . Luați întotdeauna cu dumneavoastră cutia medicamentului , chiar dacă
Ro_894 () [Corola-website/Science/291653_a_292982]
-
1754-1872. Forja de la Tulea care se situa la vest de cătunul Tulea, pe malul pîrîului Govăjdia, în anul 1754 era deja în folosință. Între anii 1848-1849 s-au produs baionete și cazmale militare, în 1872 s-a dezafectat. Atelierul de la Plosca în 1700 era deja în funcțiune însă a fost dezafectat în 1815. La Baia Plosca "(în maghiară: Ploszkabánya, în germană Plotzka)" s-a exploatat minereu de fier încă din perioada romanilor. Exploatarea de minereu a fost reluată în 1858 de către
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
Govăjdia, în anul 1754 era deja în folosință. Între anii 1848-1849 s-au produs baionete și cazmale militare, în 1872 s-a dezafectat. Atelierul de la Plosca în 1700 era deja în funcțiune însă a fost dezafectat în 1815. La Baia Plosca "(în maghiară: Ploszkabánya, în germană Plotzka)" s-a exploatat minereu de fier încă din perioada romanilor. Exploatarea de minereu a fost reluată în 1858 de către asociația minieră de la Brașov, și în 1890 a fost preluat de Societatea pe acțiuni al
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
Ungaria, Sibiu, 1936, cit. p XII), pe numele lor Efrem și Teodosie. Cel din urmă a jucat un rol important. În derularea evenimentelor, înrolându-se cu trup și suflet în mișcare Cuviosului Sofronie și devenind, din călugăr unit (la mănăstirea Plosca, comitatul Hunedoara), unul din cei mai vajnici apărători ai Ortodoxiei. O vreme s-a refugiat într-o mănăstire din Țara Românească de unde s-a întors gata de propagandă pentru abandonarea unirii, s-a stabilit la Bulzu între anii 1761 -1767
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
către Est - în pregătirea ofensivei aliate din Normandia. Datorită faptului că pilotul avionului a greșit punctul de parașutare, unde-i aștepta la sol un anume “Silviu”, cei trei agenți parașutați au fost imediat arestați de către Jandarmeria Română în apropierea comunei Plosca, județul Teleorman, în perioada Crăciunului anului 1943 (noaptea de 23 decembrie). Fiind îmbrăcați în uniforma armatei britanice, au fost tratați ca prizonieri de război, fiind aduși în București și găzduiți într-un apartament din sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei situat
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
dezintegrau. Apoi vasul se punea pe foc pentru a scădea apa din el și astfel se obținea cleiul folosit la lipirea pieilor. În vechime din pielea dubită se realizau teci, ghete, cizme, hamuri, hățuri, șei, sandale, genți, armuri, curele sau ploști. Prelucrarea pieilor începe prin tratarea acestora cu sare. Acest lucru se poate face prin presărarea cu sare umedă pe piei și apoi legarea acestora în pachete și lăsarea lor timp de 30 de zile sau prin introducerea pieilor în saramură
Tăbăcire () [Corola-website/Science/327473_a_328802]
-
V. Boldur, G. Popa Lisseanu și moldoveanul Ion Țurcanu, îi socotesc români ținând cont de similitudinea numelui cu termenul de "Bолохи" ("Volohi", adică Vlahi în limbile slave de răsărit) atribuit românilor în Evul mediu, și referindu-se la toponimele "Olașnița, Plosca, Satanov" (Satu nou), "Troianov, Voloșcăuți, Volosovți, Volosovka, Voloșkov, Volocisk, Voloșki, Volostok"... ; unii istorici ruși, polonezi sau ucraineni îi consideră probabil slavi ținând cont de denumiri ale localităților bolohovene precum "Bojskai, Derevici, Diadikov, Ghidicev, Gorodeț, Gorodok, Gubin, Kobud, Kudin, Semoti" sau
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
și urmașii dacilor romanizați. Alexandru Boldur menționează următoarele localități cu referință posibilă la Bolohoveni: "Golovcinți, Goloscov, Mlodava, Voscodavie, Voscodavinți, Voloscăuți, Volcoviciki, Volcăuți, Volosovți, Volosovca, Volcinți, Voloșcov, Volcovțe, Volocisc, Vilhoveți, Volcovciki, Volcovoe, Volcovțivâș, Vidava". Unele sunt pomenite de cronici: "Butovți, Butki, Plosca, Troianov, Olașnița, Olșanî, Olșanca, Olhoveț, Voloșchi, Volostoc, Vlodava" etc. Sunt prezentate și denumiri de râuri: "Humor", afluent al râului Sluci și "Seret" afluent al Nistrului. Mai multe localități aflate la nord de Nistru au terminația „ți” (Voloscăuți, Volcăuți, Cudrinți, Miliuți
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
zăvoi se pierde / ca o șea de aur verde". («8» / "ibid"., p. 47 sq.). În ciclul al treilea, "Țara," «vechi tărâm cu doine legănate, / unde Corbea putrezea în ocne joase, / între vipere ca bârnele de groase / și-ntre broaștele cât ploștile umflate...», cu «iezăre cu funduri de vioară, / peste gresii, peste zale de bicaz», cu apele în «chiote albastre de pandur», dând «buzna-n dimineți / cu spinări sbârlite de mistreți / și lichide vulpi de aur pur», cu suiș de «rai pe
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Frâng, pe după gât, un trunchi, / și-mi dă codrul în genunchi. În frigare coc jivine, / chem răstoacele cu mine. Umbra 'naltă prin sloduni / mi-o ling peșteri și furtuni. / Birui râpele la trântă, / munții mă poftesc la nuntă. Beau din ploscă zarea-ntreagă, / îndes luna în dăsagă. / Cu țurcana, țurcă vie, / Svârlu-n rai la Sân-Ilie. // Cântul meu în rotocoale / vâjâe și dă târcoale. Suflu cer peste voroave, / din luceferi fac potcoave, / că în grajdurile mele / roibii-s potcoviți cu stele / și
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Lustun (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Plosca. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 844 metri, pe malul râului Putila, în partea de centru-est a raionului Putila. Localitatea Lustun a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului
Lustun, Putila () [Corola-website/Science/315624_a_316953]
-
din județul Dolj, Oltenia, România. Soceni - acest sat a făcut parte din plășile Hămărăzii de Sus (1828), Amărăzii de Sus (1831-1844), Amaradiei (1861).A făcut parte din comunele: Tălpașul (1865-1873, 1892-1968, 2004), Vladimirești (1873-1892), Fărcașu (1968-2004). Este situată pe râul Plosca la 1,5 km de satul Tălpașul, pe Dealul Muierii. Satul este menționat în hartă lui Schwantz (1723). Mai apare menționat și în catagrafiile din anul 1828, 1831 și 1855 și în nomenclatorul localităților din anul 1861, sub denumirea de
Soceni, Dolj () [Corola-website/Science/300417_a_301746]
-
fost împroprietăriți 61 de locuitori, iar prin cea din anul 1945 42 de locuitori. Localitatea a fost complet colectivizata în anul 1961. Așezarea geografică Este situat în piemontul Oltetului din cadrul Podișului Getic.Este străbătut de la N la S de pârâul Plosca. Vecini: la nord comună Dănciulești, județul Gorj, la sud comună Tălpaș, județul Dolj, la vest satul Nistoi, com.Talpas, județul Dolj, la est județul Vâlcea
Soceni, Dolj () [Corola-website/Science/300417_a_301746]