1,203 matches
-
Nu eram făcut nici pionier. Abia în clasa a V a am fost primitodată cu cei din clasele mai mici a III a și a IV a, din cauză că tatăl meu nu era colectivist și era fost simpatizant al partidului “Frontul Plugarilor” iar fratele tatălui meu și nașii de cununie ai părinților (nașa lor era sora lui mama mare, deci mătușă) erau declarați chiaburi, cu peste 30 hectare de pământ arabil. Pe nași de fapt i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
mormăind a nemulțumire față de careva din familie ori dinafara ei. Artemie făcuse concesii tatălui ce-i spusese că el vrea o noră de la țară, cuminte, supusă, nu o mazilită, o prefăcută de la oraș, căreia să-i fie silă de socrii plugari. Așa o nedreptățise pe Marieta. Și, poate nu întâmplător, o avusese aproape pentru scurtă vreme, până se asigurase de nașterea copiilor. Apoi se înstrăinase de ea, pe măsură ce observase că părinții lui o agrează, mai ales, tată-său... De data asta
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
Praga este “capitala magică a Europei”. Nimeni nu mai pune de multă vreme la îndoială faptul că existența orașului Praga se datorează unei femei, pe numele său Lybuse, conducătoarea tribului condus de regele ceh, care a luat de soț pe plugarul Premysl, împreună cu care, la începutul secolului VIII, a fondat dinastia Premyslida. De pe culmile dealului Vysehrad, prințesa Lybuse a prevăzut, încă de pe atunci, viitorul strălucitor al orașului Praga: “văd un mare oraș, a cărui glorie va atinge stelele”, a spus ea
RUXANDRA CROITORU [Corola-blog/BlogPost/362438_a_363767]
-
Praga este “capitala magică a Europei”. Nimeni nu mai pune de multă vreme la îndoială faptul că existența orașului Praga se datorează unei femei, pe numele său Lybuse, conducătoarea tribului condus de regele ceh, care a luat de soț pe plugarul Premysl, împreună cu care, la începutul secolului VIII, a fondat dinastia Premyslida. De pe culmile dealului Vysehrad, prințesa Lybuse a prevăzut, încă de pe atunci, viitorul strălucitor al orașului Praga: “văd un mare oraș, a cărui glorie va atinge stelele”, a spus ea
RUXANDRA CROITORU [Corola-blog/BlogPost/362438_a_363767]
-
Praga este “capitala magică a Europei”. Nimeni nu mai pune de multă vreme la îndoială faptul că existența orașului Praga se datorează unei femei, pe numele său Lybuse, conducătoarea tribului condus de regele ceh, care a luat de soț pe plugarul Premysl, împreună cu care, la începutul secolului VIII, a fondat dinastia Premyslida. De pe culmile dealului Vysehrad, prințesa Lybuse a prevăzut, încă de pe atunci, viitorul strălucitor al orașului Praga: “văd un mare oraș, a cărui glorie va atinge stelele”, a spus ea
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
flori zburătoare, Se-ndrăgesc-n-mpărechere, pe sân alb de lăcrimioare. Și ca roi de pietre scumpe, gândăceii zmălțuiți, Strălucesc, vie comoară, pe sub ierburi tăinuiți”. Începe munca câmpului, „sfânta muncă de la țară”. Dis-de-dimineață, când roua stă aninată pe firele de iarbă, țăranii domnișani, plugari din tată în fiu, pornesc la aratul Țarinei și Muscelului. Vântul ușor le mângâie obrazul, pe când cântecul ciocârliei răsună în aer. Brăzdarele plugurilor se înșiră pe pământul reavăn, îngrășat de cu toamna. „Boi plăvani, în câte șase, trag, se opintesc
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
brazde lungi (...) Semănătorii harnici, cu sacul subsuoară, pe culme, pe vâlcele se suie și se coboară, zvârlind în a lor cale sămânța după vânt”. În pacea amurgului, soarele scapătă-n asfințit, înghițit de pădurea cu stejărei a lui Mitică Sultanii. Plugarii domanișani se întorc de la arat, veseli, hăulind pe lângă juguri, îndemnând plăvanii care trag carele, unde dorm obosite plugurile și grapele cu dinți de lemn de salcâm ce ziua întreagă au mestecat sfântul pământ dătător de viață. În zilele cu cruce
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
după doar două-trei luni, “săritul în altă barcă”, fără să pari stropit cine știe ce, s-a dovedit pentru fostul meu profesor Patraulea, o probă ușor de trecut. Și, într-adevăr, a trecut la partidul nou înființat, tot sub “pălăria” comuniștilor, “Frontul Plugarilor”, condos pe țară de dr. Petru Groza. Unde vor mai fi existat în capul și în mintea multora fărâmele de doctrină țărănească cu care la început își căptușise cu îndemânare frazele sforăitoare și stâlciate de demagogie, spre a nu le
ERA SĂ INTRU ÎN POLITICĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360862_a_362191]
-
de a intra în colectiv cu arcanul, cum s-a procedat atunci, la colectivizarea obligatorie, când Vasile Vâlcu - primul secretar la regională - a avut ambiția să dea țării prima regiune colectivizată în întregime. Tata era, însă, fost simpatizant al Frontului Plugarilor și această situație i-a atras multe necazuri, dar mai ales datorită faptului că fratele său cel mare - liberal de frunte - a fost declarat chiabur. Acest frate fusese numit primar, imediat după instaurarea regimului Petru Groza, însă nu de guvern
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
două nunți și cum nu era voie ca cele două mirese să se vadă, a urmat o luptă între nuntași. Pe acel loc a luat ființă, conform legendei, comuna Pecineaga de astăzi. A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
nepieptănată de crai. Și niște ape ca niște copaci curgători În care luna își avea cuibar rotit. Și, mai ales,au existat niște oameni simpli Pe care-i chema: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Sau mai simplu: ciobani și plugari Cărăra le plăcea să spună Seara în jurul focului, poezii- Miorița și Luceafîărul și scrisoarea a III-a” Sorescu fixează poezia pe un ax prestabilit, punând-o în mișcare pe o rotație sigură. După volumul „Poeme”, „Moartea ceasului” se încrie cam
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
teatrului sătesc este greu de definit căci documentele sunt lapidare. Criteriul accesibilității pare , însă, a fi stat mult în atenția învățătorilor. Așa se explică punerea în scenă a unor piese ca De necaz( la Piria, în 1901)110, Păcală argat, Plugar și funcționar( la Pătulele ,în 1904)111, Mircea și Baiazid( dramatizare), Curcanii în război ( la Bobaița, în 1904)112 sau Țara nouă( la Ciovârnășani în 1904)113, repertoriu 200 întâlnit și la Corcova 114, Almăjel 115 sau, în anul 1915
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
de a intra în colectiv cu arcanul, cum s-a procedat atunci, la colectivizarea obligatorie, când Vasile Vâlcu - primul secretar la regională - a avut ambiția să dea țării prima regiune colectivizată în întregime. Tata era, însă, fost simpatizant al Frontului Plugarilor și această situație i-a atras multe necazuri, dar mai ales datorită faptului că fratele său cel mare - liberal de frunte - a fost declarat chiabur. Acest frate fusese numit primar, imediat după instaurarea regimului Petru Groza, însă nu de guvern
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
două nunți și cum nu era voie ca cele două mirese să se vadă, a urmat o luptă între nuntași. Pe acel loc a luat ființă, conform legendei, comuna Pecineaga de astăzi. A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
de a intra în colectiv cu arcanul, cum s-a procedat atunci, la colectivizarea obligatorie, când Vasile Vâlcu - primul secretar la regională - a avut ambiția să dea țării prima regiune colectivizată în întregime. Tata era, însă, fost simpatizant al Frontului Plugarilor și această situație i-a atras multe necazuri, dar mai ales datorită faptului că fratele său cel mare - liberal de frunte - a fost declarat chiabur. Acest frate fusese numit primar, imediat după instaurarea regimului Petru Groza, însă nu de guvern
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
două nunți și cum nu era voie ca cele două mirese să se vadă, a urmat o luptă între nuntași. Pe acel loc a luat ființă, conform legendei, comuna Pecineaga de astăzi. A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
fost bunicul lui Ioan Maniu și străbunicul lui Iuliu Maniu, marele om politic care a contribuit esențial la Unirea Transilvaniei cu România. S-a născut la 21 iulie 1808, în satul Bocșa Română, județul Sălaj, într-o familie săracă de plugari români. A început a învăța în școala comunală de la vârsta de 6 ani. De aici a trecut la gimnaziul din Careii Mari și apoi la Facultatea teologică din Blaj. Încă de tânăr, la vârsta de 23 de ani, în 1831
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
individualizate și legate de caracaterul național al revoluției. Încă din 1874, C. D. Aricescu afirma: „boierii cei mici, victime ale regimului fanariot, aplaudară fapta cutezătoare a lui Tudor și mulți dintrânșii îl ajutară prin toate mijloacele; cât despre meseriași și plugari, ei alergau de bună voie sub steagurile lui Tudor, cei mai mulți spre a se despăgubi prin jafuri de pierderile ce încercaseră din partea impiegaților greci și ciocoi, și-a negustorilor turci”. Pe drumul de la Padeș spre Strehaia „țăranii - spuneau cei care au
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
Ce apără acesta la marginile românității? Nicolae DABIJA: Intelectualii din această parte de țară de dincolo de țară seamănă cu zidarii de cetăți de la Nistru, care, în timp ce zideau cu o mână, cu o alta trebuiau să apere ceea ce au zidit. Și plugarii de pe graniță au arat sute de ani pământul cu o mână pe plug și cu alta pe sabie. Și călugării de la mănăstirile și bisericile care se întind ca o salbă pe malurile Nistrului, de la intrarea lui în vechea Moldovă până la
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
folosește cuvintele prin însăși propietățile lor dăruind poeziei formă și culoare, sensibilitate și afectivitate tocmai cum și-a dorit-o: pură și diafană. ,, sosesc berzele cu ele invitația la creație ,, ,, salcia goală - doar cerul ține loc de frunze și ramuri ,, ,, plugarul de față egretele în spate ospăț să fie ,, ,, înfiorare - în crengile fără frunze un ou cât luna ,, ,, două cârlige - dragostea dintâi pusă la uscat ,, ,, nicio vâslire - în locul cu papură doar luna trecând ,, ,, două petale - zborul fluturelui - întors acasă ,, Fiindcă virtuozitatea
ÎNFIORARE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349890_a_351219]
-
folclorului, funcția rituală din vechime devenind treptat un fapt îndătinat, o tradiție, un obicei, această schimbare având consecințe în ceea ce privește conținutul lor8,9. Astfel, colindele au ajuns să reflecte problemele majore ale vieții satului de altă dată, dorințele și idealurile țăranilor plugari și păstori de recolte bogate în grâne, turme de oi și cirezi de vite cât mai numeroase, viață fericită în familie, copii frumoși, tineri voinci, fete frumoase și harnice, viitoare căsătorii și viață lungă 9. La sfârșitul secolului XIX se
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
colinda, (R), Din vadră veț’ adăpa Șî colacu’ veț’ lua, (R), Cel colac de cozonac Șî cea mână de florinț’, (R), De florinț’, de bani mărunț’. Ș-o-nchinăm cu sănătate! În perioada comunistă cuvântul ,,boieri” a fost înlocuit cu ,,plugari”, se înțelege de ce; aceasta a fost singura concesie făcută noilor autorități care nu au putut interzice cântecele de Crăciun cu tematică religioasă care au continuat să fie cântate în casă (cântecele din casă). Cântecul de afară se cântă foarte tare
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
lipsă, conștiința națională stinsă, oamenii în mare parte neștiind de unde se trag și cine sunt, limba la condiția de limbă păsărească (60). Demn de menționat că în RASSM i s-a spus limbii pe nume, după cum reiese din paginile săptămânalului „Plugarul roșu” din 21 august 1924 (ce apărea din 1 iulie): „s-a hotărât ca în școale, case și în așezăminte de cultură românească să se întrebuințeze limba românească”(61). Au funcționat 145 școli românești gimnaziale, 18 școli românești de rang
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
145 școli românești gimnaziale, 18 școli românești de rang liceal, institut agronomic, unul pedagogic și politehnică, cu o populație școlară românească totală de 24.200 din care 800 studenți. Din 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publicații cum ar fi: „Plugarul roșu”, „Moldova Socialistă”, „Comsomolistul Moldovei”, „Moldova literară”, „Octombrie”, „Scânteia leninistă”. Mai existau stație radio la Tiraspol, Corul de Stat „Doina”, teatrul de stat și secție română la Școala teatrală din Odessa, institut de cercetări științifice și tânăra republică avea un
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Nu eram făcut nici pionier. Abia în clasa a V a am fost primitodată cu cei din clasele mai mici a III a și a IV a, din cauză că tatăl meu nu era colectivist și era fost simpatizant al partidului “Frontul Plugarilor” iar fratele tatălui meu și nașii de cununie ai părinților (nașa lor era sora lui mama mare, deci mătușă) erau declarați chiaburi, cu peste 30 hectare de pământ arabil. Pe nași de fapt i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]