KorAP: Find »[drukola/base=plugușor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...17 >

402 matches

Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064

PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > PLUGUȘORUL - CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEȚUL BUZĂU Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 220 din 08 august 2011 Toate Articolele Autorului PLUGUȘORUL Cercetare realizată în anul 1996, la Azilul de Bătrâni din comuna Smeeni, județul Buzău de către Ștefan Lucian MUREȘANU Se anunța, încă dis-de-dimineață, o zi frumoasă. Știam că după multe căutări, voi reuși să găsesc ceea ce îmi doream de mult timp

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
de vază. Am înțeles mult mai târziu, la încheierea studiului meu, ce însemna pentru Moș Vasile un om de vază. Am început șirul meu de întrebări față de subiectul pe care mă interesa cel mai mult, modalități de expunere a colindei Plugușorul, dialog în care eu, ca interesat m-am notat cu R iar pe intervievat cu MV și am purces la șirul de întrebări: R: Dar familia dvs. cum era? M.V.: Exista un respect deosebit, pe care îl aveau toți țăranii

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
mai mult și pentru care străbătusem atâta drum de la București și până în satul acesta pierdut al Buzăului. M.V.: Mă duceam cum se duceau de altfel toți copiii. Când eram mai mic mă duceam cu Moș Ajunul, am fost și cu Plugușorul și multe altele. R: Când mergeați cu Moș Ajunul ce primeați? M.V.: În general, primeam covrigi, nuci, prăjituri și multe altele. R: Cine erau cei pe care îi colindați? M.V.: Mai întâi mergeam la rude, apoi la vecini și, după

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
nu ca azi și am înțeles că noi, oamenii, ne-am schimbat profund lăsând în urmă datini, obiceiuri, credințe. Suntem altfel de cum eram, să zicem, acum treizeci sau chiar o sută de ani. R: Ce îmi puteți spune despre datina Plugușorului? M.V.: Pregătirile începeau cu câteva zile înainte, când se forma ceata de băieți, care urma să colinde toată ziua [...]. Înainte de a expune dialogul pe care l-am avut în continuare cu Moș Vasile, doresc să fac o descriere a caselor

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
devreme că vă strângeați într-o ceată. Îmi puteți spune mai multe despre această ceată de băieți, cu care porneați la colindat? M.V.: Păi, ceata era formată din 10-15 băieți, ce urmau să colinde de dimineața până seara, în ziua Plugușorului. Aceasta era singura care mergea cu Plugușorul și care postise cu trei zile înainte, pentru a fi curați. Ar fi fost vai de cel care nu ar fi postit. Și părinții și rudele membrilor cetei colaborau la purificarea noastră, pentru că

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
Îmi puteți spune mai multe despre această ceată de băieți, cu care porneați la colindat? M.V.: Păi, ceata era formată din 10-15 băieți, ce urmau să colinde de dimineața până seara, în ziua Plugușorului. Aceasta era singura care mergea cu Plugușorul și care postise cu trei zile înainte, pentru a fi curați. Ar fi fost vai de cel care nu ar fi postit. Și părinții și rudele membrilor cetei colaborau la purificarea noastră, pentru că eram cei care uram și treceam din

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
prea mult respect față de datină și nimeni nu ar fi încălcat regulile. Aveam demnitatea noastră. Eu am avut norocul să intru în rândul cetei și să merg la colindat. Atunci nu era cum e acum, când toată lumea se duce cu Plugușorul. Era o mândrie să mergi cu grupul ales pentru a colinda și fetele te priveau altfel, ceva tainic, pentru că nu oricine avea acest prilej. R: Ce condiții trebuiau să îndeplinească băieții pentru a putea face parte din ceată? M.V.: În

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
a colinda și fetele te priveau altfel, ceva tainic, pentru că nu oricine avea acest prilej. R: Ce condiții trebuiau să îndeplinească băieții pentru a putea face parte din ceată? M.V.: În primul rând, trebuiau să fie oameni serioși, să știe Plugușorul, versurile acelea multe, să intoneze și să aibă voce puternic să cunoască tonalitățile și să fie cunoscut de oameni, pentru a putea pătrunde în gospodăriile lor. O astfel de ceată se strângea foarte greu, de aceea ea rămânea aproape neschimbată

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
rezistenți, dar și cei mai frumoși. R: Dar de ce trebuia să vă duceți la toți? Nu se puteau duce alții? M.V.: Nuuu, lungi negația bătrânul, ca un semn categoric, pe vremea aceea se forma o singură ceată ce mergea cu Plugușorul. Nu se punea problema să nu ajungem la toți. De aceea, se alegeau foarte greu băieții ce trebuiau să meargă cu plugul. Acum înțelegeți dumneavoastră de ce era o mândrie pentru noi să facem parte din această ceată? Bradul, cu multă

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
mergeam la colindat, cu un plug împodobit cu hârtie colorată, șervete și flori, ca de sărbătoare. Dar vremurile s-au schimbat; îmi tot repeta cu părere de rău bătrânul și regreta. Timpul care a trecut nu mai era pentru datina Plugușorului așa cum fusese odată, în vremea copilăriei lui. Înainte, pe vremea tatălui meu, dar și când eram eu mai mititel, țin minte; ne asigura bătrânul: mergeai în curtea omului să-i tragi două brazde să aibă recoltă bună în anul ce

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
băieți, împletirea bicelor, alegerea boilor și cailor, construcția buhaiului. Toate acestea se adunau în casa celui care era desemnat vătaf. Cutia în care se strângeau banii dăruiți de cei colindați era de diferite culori, în general culorile curcubeului. În ziua plugușorului se întâlneau dis-de-dimineață și porneau să colinde din casa în casă. În cazul în care curtea omului era destul de mare intrau cu toții. În momentul în care intrau în curtea gospodarului băieții cu plugul trăgeau două brazde și aruncau cu grâu

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
și porneau să colinde din casa în casă. În cazul în care curtea omului era destul de mare intrau cu toții. În momentul în care intrau în curtea gospodarului băieții cu plugul trăgeau două brazde și aruncau cu grâu în timp ce se spunea Plugușorul, citând doar câteva din versurile pe care bătrânul le spunea fără oprire: Să trăiți / Sa-nfloriți / Ca merii, / Ca perii, / În mijlocul verii, / Ca toamna cea bogată / De toate-ndestulată!. Apoi gazda le dădea covrigi, vin, nuci și alte bunătăți, în cazul

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
măi flăcăi! / Și strigați cu toții măi! / Hăi, hăi! După ce terminam colindul gazda trimitea fetele (fata) să le dea nucile, vinul și ce mai dorea el să ofere flăcăilor colindători. Se impune însă observației faptul că existența cetei la plug și plugușor (adică cei ce urau, recitând versurile colindului) avea consecințe numeroase pentru organizarea și desfășurarea obiceiului, iar textele poetice, pe care le cântau sau recitau neîntrerupt, în cadrul ritualului colindatului tradițional constituie „poezie românească medievală”, care a avut, alături de funcțiile de anunțare

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
o amintesc pentru trecut, altele o consemnează în zilele noastre. Atunci când apare, plugul este ornat cu hârtie colorată, panglici, șervețele, flori (așa cum reiese și din spusele bătrânului) și, uneori, pe plug se fixează și un brăduț. Chiar în pasaje din Plugușor se specifică acest lucru: Puneți flori la plug, la boi Și strigați odată, hăi. Ne întrebăm de ce, odată cu timpul, a dispărut prezența plugului din această datină? Nu ar trebui să uităm că desfășurarea obiceiului, iarna și pe timp de noapte

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
nu în ultimul rând, în locul lăutarilor, instrumente muzicale vechi și noi, care dădeau desfășurării obiceiului caracter sărbătoresc: fluierul, chitara, muzicuța etc. Dacă din punctul de vedere al răspândirii obiectelor folosite, le găsim și la alte popoare, influențând să zicem datina Plugușorului, la noi aceste instrumente, amintite, sunt mai mult sau mai puțin întâlnite, însă unul singur, buhaiul, a pus semne de întrebare etnologilor, folcloriștilor și muzicologilor afirmându-se cu tărie că acest instrument este cunoscut numai la români, și nu pe

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
Schmidt (1824-1892) afirmă în treacăt necesitatea de a privi comparativ folclorul agrar al tuturor popoarelor din Estul Europei, așa cum eruditul folclorist român, Petru Caraman (1898-1980), afirma că unele manifestări folclorice ale danezilor, nemților, englezilor, și francezilor amintesc de ceea ce este plugușorul românesc. În câteva cazuri, cum se arăta, încă din prin anul 1887, este vorba chiar de obiceiul plugușorului dar, spre deosebire de datina noastră, la alte popoare, de la acest obicei, lipsea textul de colindă. În ceea ce privește această datină, Plugușorul, în lucrarea istoricului și

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
așa cum eruditul folclorist român, Petru Caraman (1898-1980), afirma că unele manifestări folclorice ale danezilor, nemților, englezilor, și francezilor amintesc de ceea ce este plugușorul românesc. În câteva cazuri, cum se arăta, încă din prin anul 1887, este vorba chiar de obiceiul plugușorului dar, spre deosebire de datina noastră, la alte popoare, de la acest obicei, lipsea textul de colindă. În ceea ce privește această datină, Plugușorul, în lucrarea istoricului și folcloristului român, Vasile Neamțu, La technique de la production cerealière en Valachie et en Moldavie jusqu'au XVIIIe siècle

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
amintesc de ceea ce este plugușorul românesc. În câteva cazuri, cum se arăta, încă din prin anul 1887, este vorba chiar de obiceiul plugușorului dar, spre deosebire de datina noastră, la alte popoare, de la acest obicei, lipsea textul de colindă. În ceea ce privește această datină, Plugușorul, în lucrarea istoricului și folcloristului român, Vasile Neamțu, La technique de la production cerealière en Valachie et en Moldavie jusqu'au XVIIIe siècle, publicată în anul 1975 și distinsă cu Premiul Nicolae Iorga AL Academiei Române, întâlnim nenumărate detalii referitoare la specificitatea

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
în spiritualitatea altor popoare europene, simțim nevoia de a preciza când și cum s-a realizat, până la trăsături cu totul aparte, obiceiul cu plugul la români, ca urmare a unor condiții și posibilități proprii. Când, cum și unde a apărut plugușorul la români, nu putem ști cu siguranță, dar cunoaștem unele studii care s-au întocmit în urma unor amănunțite cercetări, efectuate atât de distinșii oameni de știință români cât și străini. Să nu uităm și să nu neglijăm faptul că românii

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
Ungaria. O altă concluzie, pe care o vom cita, se poate desprinde din însemnările, făcute în anul 1960, de către folcloristul Dumitru Pop: nu se poate trage o linie de demarcație netă între estul și vestul țării, atunci când vorbim de răspândirea plugușorului la români. De altfel, chiar atestările pentru numele de Valahia sunt, de asemenea, puțin favorabile concluziei că ar exista ca un fapt folcloric generalizat și vechi, plin de vitalitate. Doar Elena Nicolaev, în lucrarea sa, Sociologie românească - Cetele de colindători

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
amintit atât de Ioan Chițu cât și Alexandru Terementu, distinși folcloriști și etnologi români în lucrări ca: Obiceiuri de Crăciun din comuna Breaza de Sus, județul Prahova - "Culegătorul", publicat la Cluj. În anul 1999 m-am putut convinge că textul Plugușorului, în județul Buzău, se învăța la serbările școlare, se pare, începând cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Pun totuși un semn de întrebare afirmațiilor unora dintre erudiții noștri etnologi și folcloriști (Horia Barbu Oprișean) prin care susțin că

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
a lui Moș Vasile îmi stârnea noi și noi întrebări, dar am observat o vădită oboseală pe fața intervievatului meu. R: Aș mai dori să vă întreb, și cu aceste ultime întrebări voi căuta să-mi închei studiul în ceea ce privește datina Plugușorului, despre textul acestui colind, ce îmi puteți spune? M.V.: Nu-l mai știu bine ... au trecut mulți ani de când îl recitam pe tot, de la cap la coadă. Și toți cei din ceată îl știau, dar să știți dumneavoastră că acesta

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
mulți ani de când îl recitam pe tot, de la cap la coadă. Și toți cei din ceată îl știau, dar să știți dumneavoastră că acesta a suferit multe schimbări de-a lungul timpului. Câte schimbări vor mai avea loc în ceea ce privește datina plugușorului, nu știm, observăm doar că acesta se află într-o continuă schimbare, păstrându-și totuși specificul lui. Din informațiile primite, am aflat că înainte exista o manifestare curioasă a datinii, aceea de spargere a plugului, care și-a pierdut în

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
rămâne, în memoria noastră, acceptând schimbările care sunt inevitabile unei societăți, ca a noastră, ce se află într-o continuă evoluție. Ne vom aduce însă aminte cu drag atunci când vom auzi urarea de Anul Nou, rostindu-se versurile tainice ale Plugușorului nostru, moștenit din vremuri ancestrale și purtat din generație în generație, în frumoasa limbă românească și vom analiza tăcuți cum a evoluat aceasta de-a lungul timpului care trece parcă pe lângă noi fără să ne dăm seama. De modul cum

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
să-l conservăm, ferindu-l de intemperiile ultramoderniste, ține de noi toți: culegători, cercetători și numai mândria că suntem stăpâni de veacuri ai acestor locuri ne poate face să respectăm cu respect datinile, obiceiurile moșilor și strămoșilor noștri. Referință Bibliografică: PLUGUȘORUL - Cercetare realizată în anul 1996, la Azilul de Bătrâni din comuna Smeeni, județul Buzău / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 220, Anul I, 08 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]