2,913 matches
-
a condamnatului ca urmare a desfiinţării, anulării sau modificării hotărârii definitive de condamnare prin admiterea unei căi extraordinare de atac, prin înlocuirea sau comutarea pedepsei detenţiunii pe viaţă, prin constatarea de către instanţa de judecată a concursului de infracţiuni, recidivei, pluralității intermediare sau a altor acte care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni, prin intervenirea unei legi penale noi, prin graţierea, amnistierea sau prin admiterea unei contestaţii la executare, numai atunci când hotărârea judecătorească de desființare, anulare sau modificare devine executorie. În
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
locului de deținere, prin grija structurii evidență și organizarea muncii, informează de îndată persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate asupra posibilității formulării unei cereri către instanța de judecată competentă pentru aplicarea regulilor specifice pluralității de infracțiuni. În cazul în care persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate nu formulează o astfel de cerere, structura evidență și organizarea muncii solicită lămuriri instanței de judecată, în vederea aplicării prevederilor art.
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
persoanelor față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate sau înlocuirea măsurii educative cu măsura educativă a asistării zilnice. ART. 156 În cazul mai multor hotărâri definitive de internare pentru care instanța nu a aplicat regulile pluralității de infracțiuni, potrivit art. 124 alin. (3), art. 125 alin. (3) sau art. 129 din Codul penal, fracțiunea de jumătate din fiecare măsură educativă privativă de libertate se calculează separat de fracțiunile pentru liberare condiționată raportate la pedepsele cu închisoarea
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
sau detențiunii pe viață, în altă cauză; desfiinţarea, anularea sau modificarea hotărârii definitive de internare ca urmare a admiterii unei căi extraordinare de atac, prelungirii sau înlocuirii măsurii educative privative de libertate, a constatării de către instanţa de judecată a pluralității de infracțiuni sau a altor acte care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni, a intervenirii unei legi penale noi, a graţierii sau amnistierii ori a admiterii unei contestaţii la executare; emiterea unui mandat de arestare preventivă în altă cauză. Consemnarea hotărârii
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
comunicării noului act legal de deținere, persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, prin grija agentului procedural, este informată asupra posibilității formulării unei cereri către instanța de judecată competentă în vederea aplicării regulilor privind pluralitatea de infracțiuni. Hotărârile de internare și mandatele de executare înregistrate pe durata executării măsurii educative privative de libertate se pun în executare în continuare, în ordinea înregistrării în locul de deținere. În aplicația informatică figurează cu mențiunea „în așteptare” hotărârile
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
a dispus o măsură educativă privativă de libertate ca urmare a desfiinţării, anulării sau modificării hotărârii definitive de internare prin admiterea unei căi extraordinare de atac, prin prelungirea sau înlocuirea măsurii educative, prin constatarea de către instanţa de judecată a pluralității de infracţiuni sau a altor acte care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni, prin intervenirea unei legi penale noi, prin graţierea, amnistierea sau prin admiterea unei contestaţii la executare, numai atunci când hotărârea judecătorească de desființare, anulare sau modificare devine executorie
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei“. Infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 este o infracțiune de pericol, formă a pluralității naturale de infractori, a cărei existență nu este condiționată de săvârșirea infracțiunii predicat sau scop a asocierii infracționale. Prin urmare, pericolul său abstract a fost evaluat de legislator, fără raportare la scopul grupării criminale. Deși maximul prevăzut de lege ar
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
2) din Codul penal raportat la sancționarea persoanei care a comis infracțiunea de tăinuire. Este unanim acceptat în doctrină și în practica judiciară că infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 este o infracțiune de pericol, formă a pluralității constituite de infractori a cărei existență nu este condiționată de săvârșirea infracțiunii-scop a asocierii infracționale. Prin urmare, pericolul său abstract a fost evaluat de legislator, fără raportare la scopul grupării criminale. Interpretarea gramaticală a prevederilor art. 7 din Legea
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, acestea aplicându-se mutatis mutandis. Din cuprinsul încheierii de sesizare rezultă că faptele deduse judecății în prezenta cauză sunt săvârșite în termenul de încercare al suspendării condiționate, în stare de pluralitate intermediară, fapt ce a pus în discuție incidența art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Răspunsul la întrebare se desprinde, în mod evident, din principiile care guvernează materia
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
mai 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a statuat că „în aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale, în cazul pluralității de infracțiuni constând într-o infracțiune pentru care, potrivit Codului penal anterior, a fost aplicată, printr-o hotărâre definitivă, o pedeapsă, cu suspendarea condiționată a executării care, conform art. 41 alin. (1) din Codul penal, nu îndeplinește condițiile pentru a
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, acestea aplicându-se mutatis mutandis. ... IX. Dispoziții legale incidente Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal Articolul 10 Tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă. Articolul 15 (1
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
IX. Dispoziții legale incidente Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal Articolul 10 Tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă. Articolul 15 (1) Măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menține și după
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a statuat că „în aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale, în cazul pluralității de infracțiuni constând într-o infracțiune pentru care, potrivit Codului penal anterior, a fost aplicată, printr-o hotărâre definitivă, o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării care, conform art. 41 alin. (1) din Codul penal, nu îndeplinește condițiile pentru a
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
Codului penal actual, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, fiind cel prevăzut de Codul penal din 1969“. Cele două decizii oferă nu doar criteriile pe baza cărora instanța de trimitere poate identifica legea penală aplicabilă tratamentului sancționator al unei pluralități de infracțiuni de natura celei reținute prin încheierea de sesizare, ci însăși soluția acestei probleme de drept. În considerentele Deciziei nr. 12 din 7 mai 2019 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
O instituție juridică (în cauză suspendarea condiționată) nu își poate lua condițiile de aplicare dintr-o lege, iar regimul și efectele dintr-o altă lege“. În acest context, a statua printr-o nouă hotărâre prealabilă asupra problematicii legii aplicabile unei pluralități de infracțiuni de tipul celei incidente în cauză înseamnă, practic, a relua, în termeni substanțial similari, dezlegarea deja dată problemei de drept printr-o decizie anterioară a instanței supreme, ceea ce contravine unei cerințe de admisibilitate expres prevăzute de art.
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
nominal se constată lipsa autorului excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Codul penal reglementează regimul sancționator al pluralității de infracțiuni în situația distinctă a săvârșirii de către aceeași persoană a două infracțiuni, dintre care una în timpul minorității, iar cealaltă în timpul majoratului, caz în care pentru prima se ia o măsură educativă, iar pentru a doua se
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
iar pentru a doua se stabilește pedeapsa amenzii. Susține că regula în cazul săvârșirii infracțiunii de către o persoană minoră este aceea a aplicării unei măsuri educative neprivative de libertate. Cu toate acestea, Codul penal a prevăzut ca în cadrul pluralității de infracțiuni anterior menționate să fie stabilită o măsură educativă privativă de libertate. Legiuitorul a reglementat această modalitate de stabilire și aplicare a pedepsei în conformitate cu politica sa penală, ținând seama de particularitățile psihologice ale vârstei infractorului în condițiile
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, dacă în cazul regimului sancționator al concursului de infracțiuni legiuitorul a prevăzut un spor limitat, egal cu o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite în cazul infractorilor majori, în cazul pluralității de infracțiuni prevăzute de textul de lege criticat este reglementată o limită generală maximă legală a singurei pedepse care formează pedeapsa rezultantă a concursului de infracțiuni, aceasta fiind singura care se aplică. Făcând referire la Decizia nr. 601 din 27
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
pedeapsa închisorii, la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii. Având în vedere că este recunoscut faptul că o pedeapsă privativă de libertate este mai aspră decât o pedeapsă cu amenda, apreciază că textul criticat discriminează persoanele care au săvârșit pluralități de infracțiuni din categoria celor reglementate la art. 129 alin. (2) lit. d) din Codul penal, față de persoanele care săvârșesc infracțiuni după majorat, în ipoteza prevăzută de art. 39 alin. (1) lit. d) din același act normativ. Face referire
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
art. 16 alin. (2), potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, și art. 23 referitor la libertatea individuală. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 129 alin. (2) din Codul penal reglementează regimul sancționator al pluralității de infracțiuni, în situația distinctă a săvârșirii de către aceeași persoană a două infracțiuni, dintre care una în timpul minorității și una după majorat, caz în care pentru infracțiunea comisă în timpul minorității se ia o măsură educativă, iar pentru
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
multor elemente privind compatibilitatea variantelor prevăzute alternativ: unitatea de subiect pasiv, rațiunea incriminării, a răspunderii penale, dacă aceste conținuturi alternative prezintă elemente în plus unul față de celălalt, trăsăturile lor fiind identice. Doamna procuror a arătat că susținătorii existenței unei pluralități de infracțiuni au pornit de la premisa că art. 336 din Codul penal cuprinde două fapte distincte întrucât există diferențe între acestea raportat la momentul la care se consideră comisă infracțiunea, însă a menționat că această diferență nu mai există
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, presupune comiterea a două acte cu conținuturi distincte, lipsite de omogenitate materială și juridică, care nu permit reținerea unității de infracțiune, ci a unei pluralități de infracțiuni (cazul infracțiunilor cu conținuturi alternative); ... – fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
doctrina de specialitate au fost delimitate infracțiunile cu conținut alternativ de cele cu conținuturi alternative ca urmare a efectelor diferite care apar în cazul realizării mai multora dintre variantele alternative de comitere a acestora (reținerea unei unități infracționale, respectiv o pluralitate de infracțiuni). Astfel, s-a precizat că infracțiunile cu conținut alternativ sunt definite ca fiind acele infracțiuni pentru care legea prevede variante alternative ale principalelor elemente constitutive, variante echivalente sub aspectul semnificației lor penale, iar infracțiunile cu conținuturi alternative sunt
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
principalelor elemente constitutive, variante echivalente sub aspectul semnificației lor penale, iar infracțiunile cu conținuturi alternative sunt acele infracțiuni în cazul cărora legiuitorul grupează sub aceeași denumire două sau mai multe infracțiuni de sine stătătoare. Parchetul a arătat că existența unei pluralități de infracțiuni a pornit de la premisa că art. 336 din Codul penal cuprinde două fapte distincte întrucât există diferențe între acestea raportat la momentul la care se consideră comisă infracțiunea - al recoltării probelor biologice în cazul alin. (1), respectiv
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
8.337/190/2020. Rezolvarea dată chestiunii de drept expuse în încheierea de sesizare este susceptibilă a avea consecințe juridice directe și concrete asupra modului de rezolvare a cauzei în care a fost ridicată, respectiv asupra încadrării juridice sub forma unității sau a pluralității sub forma concursului de infracțiuni pe care o va primi acuzația penală adusă inculpatei. De asemenea, chestiunea ce formează obiectul întrebării nu a primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]