1,543 matches
-
îi crescu un neg roșiatic, păros și niște pomeți roșii, ca de eschimoș, ce-i făceau chipul și mai comic. Cel caracteriza cel mai mult era bâlbâiala, căci repeta fiecare cuvânt de mai multe ori, până-l nimerea până la capăt. Poante multe i-au scos sătenii pe seama acestui beteșug. Avea omul, totuși, o oarecare gospodărie frumușică în sătucul acela ascuns în pădure. Alături se afla un pârâu, iar câțiva copaci stăteau gata să cadă pe casă. Vara, prin desișuri, erau mulți
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1400498342.html [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
Impostori parlamentari Ce li-e lene să se miște, Dorm pe ei da-n clanță-s tari... Nu salvăm țara în comă, Cu penali și interlopi, Cu scursură și cu vomă De putori și diavoli popi.. Nu salvăm țara cu poante, Ori cu ponturi și cu ponți(!), Ungurind clici aberante De baroni, de grofi, de conți... Nu salvăm țara cu titluri Pe lucrări de plagiat Și cu impostori în cicluri De tâmpiți cu doctorat... Nu salvăm țara cu moșii Ce docenți
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nu_salvam_tara_cu_tara_romeo_tarhon_1384724245.html [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
nu manele ) . Îmi place umorul , gluma și bancurile bune . Iubesc muntele cu tot ce are mai bun și frumos , floră , faună , aer curat , legendele lui . Mulțumesc celor care citesc încercările mele literare care , de multe ori au la sfârșit o poantă , o concluzie . -„ Fiecare lucru are frumusețea lui , dar nu oricine o vede ”. Confucius . -„ Oricât de ocupat ai fi , trebuie să găsești timp ca să citești . Altfel vei capitula în fața ignoranței ” Confucius . Referință Bibliografică: Dorel Dănoiu / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DOREL DĂNOIU de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Dorel_D%C4%83noiu.html [Corola-blog/BlogPost/340972_a_342301]
-
a urmărit repetițiile și apoi a fost pusă de d-l director să repete odată cu toate lebedele mici. I se părea ireal, un vis extraordinar ce se întâmplă zi de zi, deși avea piciorele pline de bășici și răni de la poantele satinate cu vârful tare din lemn, deși era mereu vânătă în coate de la dese căzături, în rest nu simțea oboseală deși uneori repetau până la ora 24 și dimineață reîncepea muncă istovitoare la croitorie , se mutase cu Mărioara femeia de serviciu
SĂLCIOARA de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1472314757.html [Corola-blog/BlogPost/370027_a_371356]
-
au coaja dulce, ca să poată fi ușor înghițite, dar miezul e amar și în loc să ne doară burta, de obicei ne doare capul, asta dacă le pricepem, că, tre’-să știți, Dumnezeu a dat unora darul să nu se prindă la poante, așadar ei nu se supără niciodată, de aceea întreabă ca surziii: Ce-a spus? Ce zice? Voi de ce vă hiliziți așa?” Și mai avea uluitorul dar de a pleca de la lucruri serioase, pe care le ducea în derizoriu, adică mai
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1489051623.html [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
una cu cealaltă. În ziua aceea, marea era ca un imens lighean, unde apa nu se unduia decât foarte rar, deranjată de fuga bancului de puiet de chefal din calea vreunui răpitor. Atunci, parcă vedeam în adânc o balerină pe poante, într-un dans languros. În altă zi poate, valurile ne vor ține la mal și nu vom putea ieși cu barca în larg. Dar, dacă totuși cineva se încumeta, valurile, grupate câte trei, nervoase și tulburi, cărând algele verzi din
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400177519.html [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
apariția revistei în relație cu primăvara de la Praga, bunăoară, și nici cu deschiderea spre Occident a politicii partidului comunist. Acestea au favorizat, probabil, decizia administrativă privind înființarea publicației, însă n-au determinat impulsul originar al fenomenului echinoxist.” Criticul literar Petru Poantă a trăit de la începuturi „reverie” nașterii unui fenomen literar local în capitala Transilvaniei. El a văzut nașterea revistei din entuziasmul unei generații care își redescoperea valorile și tradițiile interbelice ocultate de comunismul bolșevic al anilor 50. „Primul număr al revistei
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
trei pagini în maghiară și una în germană). Nu conține un manifest sau un program afișate ca atare. Se observă numaidecât că e preponderent literară. Publică versuri: Ion Mircea, Dinu Flămând, Gavril Moldovan, Iustin Moraru, Franz Hodjak (traducere de Petru Poantă), Kenez Ferenc (traducere de Ovidiu Marcovici), Irinyi Kiss Ferenc și Balla Zsófia (în maghiară). Proză: Cornel Udrea și Kozma Maria. Critică și eseuri: Petru Poantă și Marian Papahagi (cronica literară), Ion Pop, Gheorghe Buș, Mircea Muthu, Huszár Vilmos, Peter Motzan
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Publică versuri: Ion Mircea, Dinu Flămând, Gavril Moldovan, Iustin Moraru, Franz Hodjak (traducere de Petru Poantă), Kenez Ferenc (traducere de Ovidiu Marcovici), Irinyi Kiss Ferenc și Balla Zsófia (în maghiară). Proză: Cornel Udrea și Kozma Maria. Critică și eseuri: Petru Poantă și Marian Papahagi (cronica literară), Ion Pop, Gheorghe Buș, Mircea Muthu, Huszár Vilmos, Peter Motzan, Bernad Kolf, Dinu Flămând (rubrica: „Însemnările lui Lafcadia”) Florin Maxa (despre colajul în artele plastice). Trebuie precizat că Ion Pop scrie despre dadaism, iar Peter
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
de istorie literară. Iată cum arată caseta redacțională inițială: Revista „Echinox”, organ al Comitetului Uniunii Tineretului Comunist și al Consiliului Uniunii Asociaților Studențești al Universității „Babeș-Bolyai” Cluj. Colectivul de redacție: Eugen Uricaru, redactor șef. Rostas Zoltan, redactor șef adjunct. Petru Poantă, redactor șef adjunct. Vincențiu Iluțiu, secretar de redacție. redactori: Dinu Flămând, Radu Mihai, Olimpia Radu, Viragh Denes, I. Maxim Danciu, Peter Motzan, Marcel Runcanu, Grigore Călugăreanu. Prezentare grafică: Mircea Baciu, Florin Creangă. Tehnoredactare: Alexandru Dănescu. Adresa: str. Universității, nr. 7
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
parcă, lipsit, cel puțin în aparență, de instinctul parvenirii. Ar mai fi de observat că nu toți redactorii amintiți au contribuit efectiv la apariția revistei. Fondatorii de drept și de fapt sunt studenții de la Filologie: Eugen Uricaru, Marian Papahagi, Petru Poantă, Dinu Flămând, Olimpia Radu, Vincențiu Iluțiu, Marcel Runcanu, Peter Motzan și Adrian Popescu. După mulți ani, au început să apară legende apocrife despre fondatori. De exemplu, în numărul aniversar din 1994 (25 de ani de la apariție), pe prima pagină este
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
distopie și devalorizată până la condiția unei „mase” amorfe. Nu încerc o reabilitare a acelei epoci și nici nu vorbesc în numele „celorlalți”. Eu caut semnificația unor evenimente discontinui sub acest discurs negativist univoc, instaurat de un subiect constituant.” Mărturia lui Petru Poantă este revelatoare privind mecanismele ideologice care au permis nașterea unei reviste, care recuperează o axiologie culturală și o tradiție literară interbelică, cu inflexiunile unei modernități ce se sincroniza la fenomenul spiritualității occidentale. Deși a devenit redactor la al doilea număr
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
aproape legendara cramă de la restaurantul „Metropol”, unde șef de sală era un tânăr de treabă, Romulus Pop, poreclit „Mongolu”, rămas prieten până astăzi al echinoxiștilor ... Eu n-am făcut parte din grupul fondatorilor, toți studenți, printre care Eugen Uricaru, Petru Poantă, Olimpia Radu, Marcel Constantin Runcanu, Dinu Flămând, Adrian Popescu, Ion Mircea, Horia Bădescu, prin urmare nu pot spune lucruri foarte precise despre demersurile făcute de cenacliști pentru înființarea unei reviste. Cred că și un număr de studenți de la secția maghiară
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
cei mai apropiați ... ” O radiografie interesantă și descriptivă a spiritului echinoxist, care îmbina dinamica și curajul tinereții, cu boema și inserțiile ideologiei comuniste o face exhaustiv criticul literar Roxana Răcaru printr-o recenzie ce transcende cartea unuia dintre fondatori, Petru Poantă: „Despre revista Echinox se vorbește (se scrie) din ce în ce mai puțin; despre gruparea de scriitori și critici, istorici, eseiști, din jurul acestei reviste, doar accidental și rareori în cunoștință de cauză. Cartea pe care o prezentăm aici (Petru Poantă - Efectul „Echinox” sau despre
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
unuia dintre fondatori, Petru Poantă: „Despre revista Echinox se vorbește (se scrie) din ce în ce mai puțin; despre gruparea de scriitori și critici, istorici, eseiști, din jurul acestei reviste, doar accidental și rareori în cunoștință de cauză. Cartea pe care o prezentăm aici (Petru Poantă - Efectul „Echinox” sau despre echilibru) este, din această perspectivă, un gest reparator - corectează câteva din clișeele și omisiunile privitoare la literatura perioadei 1968-1989 (la gruparea Echinox). Dar să spunem câteva lucruri despre revistă: apare din decembrie 1968 (de ceva mai
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
nu se explică numai prin codul profesionist pe care l-ar fi impus primii săi membri în redacție, e nevoie de încă ceva: un anumit climat intelectual și moral (de exemplaritate), un „model iradiant”. O ipoteză seducătoare pe care Petru Poantă o dezvoltă dintr-o formulare a lui Laurențiu Ulici e aceea conform căreia „promoția „70” ar fi un efect al Echinoxului. Dacă ar fi să extragem câteva din acele elemente care definesc spiritul echinoxist, am începe cu valorizarea esteticului („evazionismul
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
și a liberului arbitru estetic, cultul valorii, ignorarea sentimentului de competiție în materie de literatură, considerarea Binelui sub orizontul exclusiv al Adevărului, auto-marginalizarea, preferința pentru exprimarea prin operă etc. Revista a profitat de anii deschiderii culturale (până prin 1971) și Petru Poantă, memorialist aici într-o mai mare măsură decât istoric literar, încearcă să evoce, pentru cei care nu știu decât scrierile carcerale de pildă, bizara libertate care se simțea: „noi eram independenți: nici revoluționari, nici obedienți, ci „suspendați” în intervalul unei
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
suspendați” în intervalul unei carențe a ideologiei oficiale. Într-o perioadă foarte scurtă s-a întâmplat ceva dacă nu imposibil de explicat, greu de admis astăzi: trăiam cu sentimentul viu al emancipării de orice servituți conjuncturale”. Vorbind despre Echinox, Petru Poantă vorbește de fapt despre formarea sa și a generației sale (a celorlalți echinoxiști); în pagină intră întâmplări, anecdote sau întâlniri memorabile, e povestea unor destine (eroii) și a unor cărți: „această forfotă duminicală de nume și cărți are pentru mine
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
eu sunt singurul nomothet”. Dincolo de aceste mărturisiri, pe jumătate jucate, pasajele encomiastice sunt contrabalansate de un constant efort analitic și de un (prim) impuls polemic al cărții. Nu numai oamenii sunt cei care trezesc glasul memorialistului, ci și locurile. Petru Poantă știe să întoarcă subtil evocarea apreciativă în (blândă sau tăioasă) ironie. Ne rămâne în minte după lectură evocarea Clujului intelectual, dar ea capătă contrast și adâncime dacă o suprapunem atmosferei din Facultatea de Filologie, cu foarte mulți studenți - peste 400
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
de a fi cât mai folositoare mâine poporului și țării noastre socialiste. Urarea noastră la început de drum nu poate fi decât una: să crească, să înflorească cât mai îmbelșugat revista Echinox și creația cultural-științifică a studențimii universității clujene!” Petru Poantă mi-a mărturisit într-o emoționantă expunere orală travaliul nașterii revistei și entuziasmul studențesc al Clujului în epoca de deschidere permisă de național-comunism: „Cum se naște o idee e ca și cu nașterea pământului. Nu știu exact momentul zero. În
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
cenacliști. Se făcuseră niște chestii scandaloase, studențești, ăștia mai mari. Puțin înainte de a pleca Ion Alexandru exista o mișcare boemă destul de serioasă la Cluj. Era o ambianță boemă funcționa cenaclul la revista tribuna. Era o ambianță consistentă la Cluj”. Petru Poantă și colegii săi din lumea literară studențească au perceput imediat breșele liberale permise de regimul comunist după instalarea noului prim-secretar Nicolae Ceaușescu și au profitat din plin: „Era foarte clar pentru noi , de la profesori ce mesaje aveam, cum se
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
redacționale sub egida UTC și număra deja tineri condeieri de marcă: „Revista Echinox, organ al Comitetului UTC și al Consiliului U.A.S al Universității Babeș-Bolyai Cluj. Colectivul de redacție: Eugen Uricaru, redactor șef; Rostas Zoltan, redactor șef adjunct.; Petre Poantă, redactor șef adjunct; Vincențiu Iluțiu, secretar general de redacție; Dinu Flămând, Radu Mihai, Olimpia Radu, Viragh Denes, I. Maxim Danciu, Peter Motzan, Marcel Runcanu, Grigore Călugăreanu, redactori; Prezentare grafică: Mircea Baciu, Florin Creangă; Tehnoredactare: Alexandru Dănescu. Adresa: str. Universității nr.
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
revoluționare, Lenin a întruchipat prin excelență patosul căutării adevărului în una din cele mai complexe și obscure zone ale existenței - aceea a condiției sociale a omului. Pasiunea cunoașterii s-a dovedit de timpuriu o trăsătură vitală a personalității lui Lenin.” Poantă a trăit cu febrilitate emoțiile începuturilor: „Nu mai știu. Deja după aprobare mi s-a cerut caseta redacțională. Pe Uricaru l-am pus redactor șef. Eu am fost redactor șef adjunct un număr. Marian Papahagi care era un tip inteligent
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
filosofia?” a schimbat caseta redacțională la al doilea număr. Aceasta cuprindea o altă configurație: „Ioan Pop, redactor șef, Eugen Uricaru, redactor șef adjunct, Rostas Zoltan, redactor șef adjunct, Marcel Runcanu, secretar general de redacție, Radu Pâslaru, secretar de redacție.” Petru Poantă era decăzut la statutul de redactor și Liviu Zăpârțan devenea redactor. Mai mult, se pare că liderii comuniști au pus presiune pe redacție să publice articole anti-Heidegger. I. Petrovici publica un articol în care „încercarea lui Heidegger, nu lipsită de
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
gen de creație. Un gen aparent facil dar în realitate extrem de dificil deoarece autorul trebuie să condenseze într-o singură frază, bine gândită și scrisă, o întreagă poveste de viață, ba, mai mult trebuie să încheie cu un învățământ, o poantă când vorbim de aforismul ironic, sau cu o concluzie memorabilă, cu impact educativ, moral ori didactic. Greu, foarte greu, însă pentru că, așa cum am spus, ești sedus de o anumită aparență, o mulțime de condeieri își încearcă norocul. Iar cum norocul
CALEA CUVÂNTULUI SPRE ÎNŢELEPCIUNE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1491895830.html [Corola-blog/BlogPost/368560_a_369889]