38,651 matches
-
de alte limbi. Devine astfel limpede că ultimul roman al lui Milan Kundera este, în pofida aparențelor, unul fundamental autobiografic. În jurnalul său Ușa interzisă, Gabriel Liiceanu descrie întîlnirea avută la Paris cu Milan Kundera. Am recitit fragmentul descoperind o nouă poartă de acces la o mai bună înțelegere a esenței romanelor lui Kundera. Dar mărturisind unor prieteni germani, autohtoni și literați plăcerea cu care am citit L’Ignorance, am avut parte de zîmbete condescendente. „Cum îți poate plăcea acest autor de
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
dar care cuprins pas cu pas descoperă poezia tenacității și a orgoliului, a tradițiilor cu seculare și solemne emanații ale istoriei locului transilvan, al țărilor române, al Europei și, peste toate, al trecerii propriei vieți a scriitorului. Bastion ardelenesc cu porți de cetate, justițiar și solemn în orizontul său de simțăminte tainice, până ce nu le face să fie îmbrățișate și amplu orchestrate în reverii împinse până la forma modernă a fantasticului care este aplicarea pe viu a sentimentului și a erudiției. Disciplina
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
televizorul are ceva din colțul ochiului unei femei care, privind, te poate face, după caz, omul cel mai fericit sau mai trist cu putință, radioul, la rândul lui, aduce câteodată cu o ușă mică pentru adevăr, iar altădată cu o poartă mare pentru minciună. Dar adevărul, ca și minciuna nu sunt decât simple ipoteze care operează în modul cel mai optim pe calea undelor. Atît în cazul cuvintelor, cât și al sunetelor. Despre cuvinte, Blaga spunea că sunt răni ale liniștii
O ureche imensă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13878_a_15203]
-
atitudini radicale. Avem nevoie de un proiect îndrăzneț orientat spre înainte, pentru a contracara ispita privirii înapoi. Pseudo-integrarea europeană sub poala Rusiei, pe care ne-o propun mai nou comuniștii lui Voronin, surprinși de epuizarea unor termene de așteptare la poarta unor organizații internaționale, este aceeași bălăceală în ape murdare și o tentativă, a câta!, de a compromite o direcție speculată de partidele democratice, dar subminată printr-o inadecvare a faptei la slogan, a idealului unionist sau european la calitatea umană
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
și cele din urmă nădejdi. Întovărășeam un prieten, În altădată liniștitul cartier al Tătărașilor, turburat acum de chiotele răgușite ale ostașilor Împărătești. Pășeam abătuți prin zăpada moale și fără să schimbăm o vorbă ne am strâns mâna, despărțindu-ne În poartă. Purtam Încă uniforma regimentului 24 artilerie și pe cât Îmi era cu putință ocoleam străzile principale, pentru a nu fi silit să salut ofițerii nemți. Fulgi mari cădeau molcom pe acoperișurile joase. Cotind pe-o ulicioară pustie, zăresc În pragul bisericii
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
a absolutului în operă. De la baroc la belcanto, de la romantism la verism, de la opera franceză până la opereta vieneză, de la registrul de soprană lirică, spintă sau dramatică până la cel neașteptat de mezzosoprană, totul pare și este tangibil în arta Marianei Nicolesco. Porțile măiestriei se deschid larg și oferă unui timbru vocal de o culoare nobil înveșmântată în armonice, posibilități nelimitate de expresie, servind în multiple inflexiuni desenul melodic și verbul ce i se juxtapune. Nimic nu rămâne necomentat de vocea artistei. Glasul
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
colțuroase și pe ele, albind ici-colo, zăpada. Dar Sibyle mă aducea îndărăt, la moară, ca să-mi arate singurele ființe ce se iveau în acest întins ținut, de parcă toți ceilalți oameni s-ar fi ascuns prin casele cu ziduri groase și porți ferecate. Nu se putea să nu-l recunoști pe morar, acolo, în colț, lângă roata uriașă de lemn, rotofei și făinos. Pe pragul ușii întredeschise, o recunoșteam și pe fata cu șorț alb pe fusta înflorată: era chiar ea, Sibyle
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
populația țărișoarei noastre se rărește văzând cu ochii. Nepoții vor prinde vremuri când se vor striga din măgură în măgură, precum buciumașii unor veacuri de glorie. Supărarea e că, și așa, tot bătrânii vor fi tot mai numeroși. Aici, la porțile Orientului, ei vor să apuce vârste matusalemice și se înfățișează la puținele farmacii care le mai dau doctorii pe rețete compensate încă de la primele ore ale zilei. Câte unul decedează la coadă, acoperit pe caldarâm cu cearceaful, alții doar cad
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
sintezei românești, are întru totul acoperire în concretețea obiectelor de artă, alese și expuse cu mult gust. Dar împrospătarea întregii atmosfere produsă în ultimii doi ani, sub îndrumarea atentă a Doinei Mândru, noua directoare a complexului denumit Palatele Brâncovenești de la porțile Bucureștiului, respectiv Mogoșoaia și Potlogi, te întâmpină chiar de la primii pași făcuți pe lunga alee străjuită de pomi, care duce la intrarea în incinta propriu-zisă și te însoțește și când te plimbi prin grădinile din jurul palatului și de lângă lac, reamenajate
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
și cuvântul bun către mine copil, le regăsesc în ființa acestui cerșetor din Piața Romană, în cuvântul lui bun ce se pierde din auzul lumii în trecere neistovită... Mi-amintesc de un tânăr în cârje, apărut ca din pământ la poarta unei biserici de pe Calea Victoriei. Era un ger cumplit, mi-era foame și rupeam dintr-o pâine fierbinte pe care abia o cumpărasem. Băiatul se uita la mine, de departe, cum mâncam. Totul în jur parcă se pustiise deodată din voința
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
împinsă de la spate de o mână nevăzută, știind însă că nu mai aveam nimic prin buzunare. Oprindu-mă din mestecat, i-am întins restul de pâine, contemplând și conștientizând disperarea ajunsă la limită a acelui învinețit de soartă sărac la poarta bisericii. Când a luat pâinea, mâna i s-a desprins cu greu de pe cârja rece, de care parcă era lipită ca de când lumea. "Muream de foame, eram gata să cad aici, pe trotuar. Dar v-am văzut venind cu pâinea
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
cu un titlu bizar (cel puțin la o primă vedere), Călătorie în Uriaș, nu e însoțită de nici o prezentare a autorului, așa că s-ar cuveni să începem din acest punct. Gheorghe Pituț (1940-1991) a debutat în volum în 1966, cu Poarta cetății, și a fost considerat, cel puțin în ceea ce privește volumele sale din anii ’60 -’70, un reprezentant tipic al poeziei șaizeciste, în varianta "expresionismului țărănesc". Caracteristicile poeziei, detectate și prizate de critică, sînt: lirismul cosmic, spiritualizat, în "versuri dure, energetice, de
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
off agățate peste tot, pînă la cer, și am stat de vorbă cu cei care tractează și te cheamă să-i vezi, după ce am citit numele lui Ionesco, Sorescu, Vișniec, ca dramaturgi montați și jucați în off, am intrat pe poarta oficială a celor care aveau să evoce istoria in-ului. Undeva la umbră, șușotind discret cu George Banu, zîmbitor și distant, în același timp, prezent și absent, privit de toți ochii, direct sau pe furiș, era Peter Brook. El însuși
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
un soi de inhibiție, presiunea existențială este adesea strivitoare, gravitatea nu o părăsește nici o secundă, umorul lipsește cu desăvârșire. Corespondentul cinematografic al liricii sale ar putea fi doar drama. Mai mult decât atât, în vreme ce la Livia Roșca poemele sunt o poartă deschisă, dincolo de care imaginația cititorului își poate continua aventura mult după terminarea lecturii, la Robert Șerban ușa se închide și nu mai rămâne nimic dincolo de litera textului. Voi cita, spre exemplificare, unul dintre poemele sale din volumul Cinema la mine-acasă
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
operei pot vedea geneza anumitor idei, modul în care ele sunt convertite în ficțiune. Este un exercițiu de sinceritate (pe care autorul, o mărturisește de câteva ori pe parcursul cărții, nu are curajul să îl ducă până la capăt), o zi a porților deschise pe șantierul de creație al unuia dintre importanții prozatori români de azi. În ce-i privește pe obișnuiții degustători de jurnale și memorii, aceștia au toate șansele să rămână crunt dezamăgiți după lectura acestui jurnal atipic.
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
-l unii din călăi, s-au lepădat de deșarta închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit împărtășirea noii credințe, trecând în tabăra lui Hristos. În această situație, și ei au fost martirizați. Moartea devenea pentru creștini poarta vieții, iar martiriul, o a doua naștere. Lumina nădejdii lor dezvăluie o nouă perspectivă asupra a ceea ce ei trăiesc, făcând să izbucnească bucuria lor paradoxală. Este taina pe care o trăiesc martirii, căci nu mai trăiesc ei, ci Hristos trăiește
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Perpetua și Felicitas, XXI, în PSB, vol. 11, p. 130) Martiriul poartă a morții și începutul „vieții celei adevărate” „Unii oameni ticăloși sunt de părere că mărturia dată prin sânge pentru Domnul este cea mai silnică moarte, neștiind că o poartă ca aceasta a morții este începutul vieții celei adevărate; nu vor să se gândească nici la cinstea ce se dă după moarte celor ce au trăit sfânt”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. VII, 44.1., în PSB
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cruzime atât de mare. Ei nu deplângeau atât de mult nenorocirea celor împotriva cărora se acționa în acest fel, cât mai ales purtarea lipsită de omenie, care se împotrivea firii care e aceeași pentru toți. Într-adevăr, aproape în fața fiecărei porți întâlneai o priveliște care întrecea orice cuvânt, depășind orice descriere oricât de nenorocită ar fi fost ea. Bucăți de carne omenească nu erau mâncate numai în câte un loc, ci ele erau împrăștiate peste tot: unii spuneau că au văzut
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
o priveliște care întrecea orice cuvânt, depășind orice descriere oricât de nenorocită ar fi fost ea. Bucăți de carne omenească nu erau mâncate numai în câte un loc, ci ele erau împrăștiate peste tot: unii spuneau că au văzut în fața porților bucăți întregi, bucăți separate ori părți diferite din măruntaie. În vreme ce astfel de lucruri durau de mult timp, iată ce întâmplare minunată a avut loc. Văzduhul era curat și senin, iar starea vremii era nespus de plăcută când dintr-odată stâlpii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fost înduplecat în fața rugăminților poporului. Căci era rugat să mai aștepte, pentru a învăța și a întări poporul. Dar de ce să vorbesc mai mult? Noaptea voind să iasă din oraș și văzând pe Hristos că-i iese în cale la poartă și că intră în oraș, L-a întrebat: Doamne, unde mergi? A răspuns Hristos: Vin să Mă răstignesc a doua oară. Petru a înțeles că în răspunsul dumnezeiesc se cuprinde crucea sa. Căci nu putea fi răstignit iarăși Hristos Care
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu cei aflați în slujbele palatului și până la demnitarii în funcție) să se hotărască - fie a jertfi demonilor (în care caz puteau rămâne mai departe în preajma sa, păstrându-și rangul neatins), fie să nu le aducă jertfă (în care caz porțile sale aveau să le rămână închise iar ei aveau să fie izgoniți până departe și lipsiți de ocrotirea sa). Oamenii s-au împărțit, trecând unii deoparte, alții de cealaltă parte, și dându-și fiecare în vileag felul alegerii. Atunci le-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfânta mare Muceniță Drosida și despre aducerea aminte de moarte, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, pp. 504-505) „Mâine, deci, să ieșim înainte la porțile orașului și să ne așezăm în drum; bărbații, să dăm jos de pe animalele de povară pe bărbați, iar femeile, pe femei, și să-i aducem aici. Să nu ne rușinăm! Când e vorba de mântuirea fratelui, rușinea n-are ce
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ce te rușinezi când e vorba să vânezi nu un animal, ci un frate duhovnicesc, pentru care a murit Hristos, și să-l scapi de la pieire? Și n-ai nevoie să străbați dealuri și munți, ci doar să ieși pe poarta cetății! Te întreb: Mai poți avea oare iertare? N-auzi pe un înțelept că sfătuiește și spune: Este rușine aducătoare de păcat (Înț. Sir., 4, 23). Te temi să nu te Țină cineva de rău? Dă vina pe mine! Spune
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Dar pentru ce vorbesc de oameni? Însuși Stăpânul îngerilor ne va lăuda. Știindu-ne, dar, plata, să nu nesocotim vânătoarea! Să nu ne întoarcem mâine singuri, ci fiecare să aducă cu el și ce-a vânat! Dacă vei veni la poarta cetății în ceasul în care unul iese din casă și apucă drumul spre Dafne și dacă-l vei face să vină aici, nu vei mai avea nici o neplăcere cu trecerea timpului; chiar acela îți va aduce multe mulțumiri, iar ceilalți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mai mult decât orice, e că Stăpânul cerurilor vă va da pentru asta multe răsplăți și va face să prisosească și câștigul, și lauda aceasta. Gândindu-ne, dar, la câștigul ce-l avem de aici, să ne ducem toți la porțile orașului, să prindem pe frații noștri și să-i aducem aici, ca să ne fie și mâine plină biserica și așa să fie desăvârșită prăznuirea. Pentru ca, pentru râvna de aici, să ne primească sfântul mucenic în corturile cele veșnice cu multă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]