170 matches
-
carte este conformă cu fotografia mea. Probabil că sînt poetă pentru că jumătatea dreaptă pe care eu o numesc a spiritului și a morții este cea care Îmi impune să tac, cea care mă pedepsește punîndu-mi În gură iscoade vrăjmașe, cuvinte pocite și eu mă las compromisă Într-o vanitate a ispășirii și masochismul meu făcut să arate ce sărace, ce vîndute sînt cuvintele cu care demonstrăm și singura adevărată e lumina - eu sînt poetă. De ce săpunul lui Leopold Bloom care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
că-n fracțiunea de secundă cât durează, zâmbetul acela mic, crud, sexy, obraznic și rău s-ar putea să fie singurul lucru perfect care a existat vreodată pe lume. O luminoasă și călduroasă străfulgerare într-un milion de stele bătrâne, pocite. Te iubesc. — O, scumpule, zâmbi ea. Întinse mâna și îmi atinse încet ceafa cu buricele degetelor. Ești așa de provincial. Pentru că n-am răspuns, ea se lăsă pe spătarul scaunului, legănându-se pe picioarele din spate, și ridică din sprâncene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mă-ta! face spume Baronu’, trăgând neputincios de grilajul solid. Ia uită-te la el cum stă ca un canar obez în colivie și mai are și tupeul să se rățoiască la mine! hai, taci cu mămica, fazan durduliu și pocit ce ești! Făă, ce-ți fac! te omor fă...mama mă-tii de sclavă...! de-abia mai poate să țipe la blonda care se îndepărtează dând muzical din fese. Sala se prăpădește de râs. Baronul se răsucește cu ochii-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vedeau În dînsul pe salvatorul general. Un nuntaș se Îneacă cu un os de pește. Scapă. DJ fuge Împreună cu valetul (șoferul) căruia-i Însîngerase fața o femeie urîtă, În magazia cu murături. Specialitatea acestui om iertat de simțul estetic fiind pocitele. Nu se povestește ce-a făcut DJ cu mireasa, ni se dă de Înțeles că se putea Întîmpla orice, ochiul uman neputînd percepe integral două trupuri În acțiune. Peter Handke se dovedește a fi un mare scriitor. A doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de la Dumnealui ingineriul Peitaven”. La 8 iulie 1855, revizorul Grigoriu, raportând asupra cauzelor deselor stricăciuni ale liniei Iași-Galați, arăta că i s-a spus de către surugii și căpitanii de poștă că „au văzut sârma rumpându-să singură de la sine, chiar între pocită Berheciu și Pereschivu, din cauză că ea nefiind întinsă pe stâlpi după cuviință de către oameni sperenți și cu știință de asămine lucrare, ci de cătră lăcuitorii săteni, care au fost rânduiți din zilele de șosăle”. Revizorul adăuga că linia telegrafică este mereu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spună și "da", cu curaj. Da" iubirii, "da" tuturor bețiilor sale și de asemenea în acei ani în care contracepția rămâne cel puțin aleatorie "da" tuturor riscurilor sale. Este la un pas de moarte când, la 19 ani, un bărbat "pocit, cocoșat, care făcea avorturi" o hăcuiește "legată de masa din bucătărie, cu picioarele ferecate într-un cerc metalic și cu un tampon îmbibat cu eter băgat în gură". Cu toate acestea, Juliette Gréco supraviețuiește operației vrednice de Evul Mediu, continuând
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cărui gestație durează 11 luni), Dracul (schimbă copii), lelele, mândrele, sfintele, Muma Pădurii (chinuie și fură somnul copiilor care sunt scoși din casă înainte de 40 de zile; pe lumea cealaltă, Muma Pădurii dă fetelor să mănânce copiii din flori omorâți), Pocita, ("duh scâmav", care umblă noaptea și face copiii să plângă până li se strâmbă gura, sau face să le țâșnească sângele pe nas, gură și urechi), Striga (sufletul, care după 9 ani de la decesul unor oameni vine după sânge, metamorfozat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
propriilor personaje sursa majoră a comicului nemuritoarelor comedii, momente și schițe. În materie de limbă românească nu a prevăzut însă Caragiale că acest limbaj va deveni și al compatrioților săi din mileniul al III-lea. S-a spus că limba pocită a personajelor lui Caragiale e rezultatul prostiei și inculturii; românii de azi își propun să obțină același rezultat în urma unui efort intelectual și a achizițiilor culturale vehiculate de noii vectori ai comunicării. Las cititorului întreaga plăcere de a descoperi și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Poezii din 1882 lui T. Maiorescu) debutează prin lovirea lui Eminescu. Frunze găsite prin volume, semnat Rienzi, analizează poemul Călin (File din poveste) cu o totală lipsă de înțelegere a artei eminesciene, redusă, iritat, la „idei bolnave”, transpuse în „cuvinte pocite”. Este reprodus, după „Telegraful”, un portret insultător pe care N.D. Xenopol îl făcea marelui poet. În 1883, coincizând în mod nefericit cu îmbolnăvirea poetului, apărea epigrama care a dezlănțuit o adevărată campanie împotriva lui Macedonski și i-a hotărât destinul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
la un deznodământ fericit; nu aspiră decât să reintre cât mai repede în rândul lumii; vrea „să fie fericit până la sfârșitul zilelor sale” - vrea ceva modest: o soție, mulți copii, bogăția și pacea ideală a căminului; - personajul negativ (zmeul, omul pocit, etc.) - este totalmente opusul voinicului; are totul urât (și fizicul și sufletul); este dizgrațios; Alte (câteva) locuri comune, stereotepii:acestea (stereotipiile) au: 1. o anumită forță emoțională; 2. o funcție mnemotehnică; 3. dau oarecare expreivitate; - limbajul fără interpret: omul vorbește
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Capra cu trei iezi este ilustrarea iubirii de mamă; Dănilă Prepeleac dovedește că prostul are noroc; Punguța cu doi bani dă satisfacție moșilor care trăiesc rău cu babele lor; Povestea porcului verifică adevărul că pentru o mamă și cel mai pocit prunc e un Făt-Fru-mos etc. Amintirile nu ies nici ele din această formulă. În ele se simbolizează destinul oricărui copil: de a face bucuria și supărarea părinților și de a o lua și el pe încetul pe același drum pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dimpreună cu calul său alb. Este concentrată și deconspirată, aici, o legendă. Poetul descrie cu oroare locul blestemat: „În prăpastia cea mare Unde vîntul cu turbare Suflă trist, Înfricoșat...” și dă sfaturi călătorului imprudent: „Călător nenorocit, Fugi de-acele căi pocite...” Un tablou mai substanțial nocturn aflăm În Noaptea Sfîntului Andrii din ciclul Mărgăritarele. Descoperim un Bolintineanu mai puțin nebun, un Eminescu fără metafizică: vîntul suflă turbat, stejarul se despică, luna se Îngălbenește, bufnițele țipă, lupii urlă cu ochii ațintiți la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un stil comercial neutru. În procuvîntarea la Sfînta Evanghelie (1840) tonul devine mai radical. Concurența este mare, tipograful trece la represalii: „Primiți-o, vă rog, - zice el despre cartea nouă - și lepădați hîrțoagele cele prescrise de la unii-alții, fiind cu totul pocite și foarte departe de Înțeles...” Altă dată face elogiul melosului stihiraric și dă sfaturi pentru buna educare a glasului: „Ascultați cu băgare de seamă toate lucrările, ca să le deprindeți și cu ifosul lor, adică: liniștit, cucernic, mîngîios și dulce, ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu bonjur, cu blamange și cu parle, marle cheschevu..." etc., sau, când Gahița îi vorbește de "invitație", ori îi spune că-i "ariéré": " - Ce sunt? ...rierel? Mări, ce vorbe sunt aestea? Ha, ha, ha... Auzi înghitație, rierel, bonjur? Auzi parascovenii pocite?... Nu cumva, soro dragă, s-o mutat țara Moldovii din loc?... Nu cumva suntem franțuji, nemți, jidovi ?... și noi, ca niște proști, ne credem tot moldoveni?... Ha, ha, ha, rierel, înghitație!" Enache Damian își iubește țara: " - ...Țara Moldovei îi binecuvântată
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
extracție a personajelor - invazia straturilor celor mai de jos în viața socială - și apoi lipsa de personalitate a acestor personaje, insignifiența lor - caracterul de turmă. Aceste personaje, ridicate spre suprafață, sunt pasta amorfă pe care formele noi lasă aceeași pecete, pocită și vulgară. Și, mai întîi, toată această turmă este lipsită de interesele adevărate ale vieții, umplîndu-și în chip mizerabil golul sufletesc, de ființe dezrădăcinate, cu tot felul de îndeletniciri fără rost. Iată familia care se zbuciumă să petreacă o zi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zori./ Și ei mi-or umblat,/ Tot din văi În văi/ Prin brazi mărunțăi,/ Tot din munte-n munte/ Prin brazi mai mărunte,/ Și din creastă-n creastă/ Prin brazi mai Înaltă./ Pân’ pe min-m-o găsit,/ Bradul cel pocit,/ Jos o hodinit/ Și-apoi s-o sculat/ Pe min-m-o tăiat./ Și m-or curățat/ Pă min-m-o luat./ Nu ca p-hele lemne,/ Cu vârfu-n vale/ Să le fiu de jale./ Și ei că mi-or zis
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un bordei; pe urmă ieșea, îl punea iar cu gura la soare, și tot așa făcea... Drumețul nostru, nedumerit, zise: -Bună ziua, om bun! -Mulțămesc dumitale, prietene! -Da’ ce faci aici? -Ia mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordei, ca să am lumină, și nici că-l pot... -Bre, ce trudă! zise drumețul. N-ai vrun topor la îndemână? -Ba am. -Ie-l de coadă, sparge ici, și soarele va intra singur înlăuntru. Îndată făcu așa
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
de adolescenți, răspunsuri care ne vor permite în final formularea concluziilor. 3.2.2. Răspunsuri ● Observații cu privire la o persoană, un băiat/o fată: foarte frumos/oasă: o bunăciune de băiat, șukărimea de fată, o bombă de fată foarte urât/ă: pocitul de coleg, nașparlia de Andreea, distrusa de Tatiana, fumata de X, boccia de profesoară, o sperietoare/un coșmar de fată foarte slab/ă: schiloada de Morticia, scheletu' de Mihăiță, radiografia mergătoare de Andrei, paiul de Ioana, schilombita de Ana, o
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
se aflau permanent sub supravegherea unui slujbaș al Isprăvniciei, numit „epistat al cantoniștilor”. Iată, de pildă, ce cuprinde o adresă în legătură cu problema în discuție acum: „Cinstitei Isprăvnicii a ținutului Tecuci ! Epistatul cantoniștilor acestui ținut, Așa precum un pod di la Pocita veche Tecuci să gășăști tot stricat și prost, din care pricină să dărâmă șușaoa când trec caii pocitii la pășune, apoi eu, după datorie, cu supunere aduc la știință Cinstitei Isprăvnicii și o rog ca să binevoiască a regularisî, prin prefacere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stricat și prost, din care pricină să dărâmă șușaoa când trec caii pocitii la pășune, apoi eu, după datorie, cu supunere aduc la știință Cinstitei Isprăvnicii și o rog ca să binevoiască a regularisî, prin prefacere, lărgirea acestui pod di la pocită și altor două ci trebuiesc niapărat a să faci din nou la năsipuri pi șușă fiindcă drumul /ce trece/ în curmezișu șușălii și cu trecerea carălor pe acolo să dărâmă șușaoa, cari nu ar trebui să să zmintească”. Raportul acesta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]