169 matches
-
valabile pentru orice scriitură jurnalistică, dar mai ales pentru cea de direct. 1. Exprimă-te clar - aceasta înseamnă mai multe lucruri, de la faptul că trebuie să păstrezi discursul curat din punct de vedere concret (fără bâlbâieli, ăăă-uri, cuvinte stâlcite, pocite și termeni mormăiți din care telespectatorul nu poate înțelege ce ai vrut să spui), până la evitarea termenilor ambigui, specializați sau tehnici. Explicația este evidentă: intervenția ta durează aproximativ 45 de secunde sau un minut, apoi telespectatorul trece la următorul subiect
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
spună și "da", cu curaj. Da" iubirii, "da" tuturor bețiilor sale și de asemenea în acei ani în care contracepția rămâne cel puțin aleatorie "da" tuturor riscurilor sale. Este la un pas de moarte când, la 19 ani, un bărbat "pocit, cocoșat, care făcea avorturi" o hăcuiește "legată de masa din bucătărie, cu picioarele ferecate într-un cerc metalic și cu un tampon îmbibat cu eter băgat în gură". Cu toate acestea, Juliette Gréco supraviețuiește operației vrednice de Evul Mediu, continuând
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mândrie aș păși și m-aș prezenta înaintea întregului public cititor din țările române!” Răspunsul lui Alecsandri nu s-a lăsat așteptet: „Publicarea întreprinsă de d-voastră o apreciez cu atât mai mult cu cât ea tinde a combate gustul pocit al noilor încercări pe câmpul literaturei”. Colaborarea poetului la revistă i-a ridicat prestigiul. Un deosebit efect asupra publicului a produs apariția în Convorbiri a pastelurilor sale: Sfârșit de toamnă,Iarna, Gerul, Viscolul, La gura sobei și Sania. Când sfârșea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
efect de „mitocănie națională” pe care Al. Paleologu, dar și alții l-au consemnat, fără un prea mare efect. De aici, Însă, forme grave pentru educația tineretului, cum ar fi iradierea continuă a pornografiei, a agresivității și a unei limbi pocite românești, a unui dispreț leneș și obraznic față de cultură și față de acei Înaintași care au făcut posibilă România. Această „zdruncinare” de fond a României și a straturilor ei sociale, profesionale și intelectuale, această „regăsire” cu greu a echilibrului valorilor face
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ori ba, mormăe ca un urs și făcea o strâmbătură din cap. Băieții la Școala normală îi ziceau "Mizerabilul de Casca "că mai sta câteodată cu gura căscată. Și din odorașul de domnișoară Maricica Popescu a făcut o babă tare pocită și strâmbă. A mâncat-o el Luca, cu strâmbăturile lui, în loc să vorbească ca oamenii. Aista a fost Luca un răutăcios și foarte foarte mofturos. Cine a mai fost la logodna lui Luca Toadere ? A fost marele povestitor Mihai Sadoveanu, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
înainte, călugărul întrebase de ce Calixto venise îmbrăcat astfel: purta un fel de veșmânt larg și scurt, o pălărie mare pe cap, un toiag în mână și niște cizme până la jumătatea piciorului. Și întrucât era înalt și voinic, părea și mai pocit. Pelerinul îi povesti că fuseseră întemnițați în Alcalá, că li se ceruse să se îmbrace ca studenții și că tovarășul său, în timpul caniculei, îi dăduse anteriul unui biet cleric. Atunci călugărul murmură printre dinți, lăsând să se înțeleagă că răspunsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
luptă frați creștini ne cheamă țara,/ S-o curățim de-atâtea lipitori,/ Abuzul se Întinde În palate,/ Jidanii ne despoaie de comori” (67, p. 187). „Vipere cu cap de jidovi - Îi descria C.Z. Codreanu pe evrei -, fețe Însângerate și pocite, rânjesc ca lupii hămesiți cu dinți de fiară, În ochii râzători purtând o diavolească perfidie” (622). La rândul său, Emil Cioran vorbea În 1936 despre „vampirismul și agresivitatea” evreilor (512, p. 130). 67. Leon Volovici, Ideologia naționalistă și „problema evreiască
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Capra cu trei iezi este ilustrarea iubirii de mamă; Dănilă Prepeleac dovedește că prostul are noroc; Punguța cu doi bani dă satisfacție moșilor care trăiesc rău cu babele lor; Povestea porcului verifică adevărul că pentru o mamă și cel mai pocit prunc e un Făt-Fru-mos etc. Amintirile nu ies nici ele din această formulă. În ele se simbolizează destinul oricărui copil: de a face bucuria și supărarea părinților și de a o lua și el pe încetul pe același drum pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu bonjur, cu blamange și cu parle, marle cheschevu..." etc., sau, când Gahița îi vorbește de "invitație", ori îi spune că-i "ariéré": " - Ce sunt? ...rierel? Mări, ce vorbe sunt aestea? Ha, ha, ha... Auzi înghitație, rierel, bonjur? Auzi parascovenii pocite?... Nu cumva, soro dragă, s-o mutat țara Moldovii din loc?... Nu cumva suntem franțuji, nemți, jidovi ?... și noi, ca niște proști, ne credem tot moldoveni?... Ha, ha, ha, rierel, înghitație!" Enache Damian își iubește țara: " - ...Țara Moldovei îi binecuvântată
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
extracție a personajelor - invazia straturilor celor mai de jos în viața socială - și apoi lipsa de personalitate a acestor personaje, insignifiența lor - caracterul de turmă. Aceste personaje, ridicate spre suprafață, sunt pasta amorfă pe care formele noi lasă aceeași pecete, pocită și vulgară. Și, mai întîi, toată această turmă este lipsită de interesele adevărate ale vieții, umplîndu-și în chip mizerabil golul sufletesc, de ființe dezrădăcinate, cu tot felul de îndeletniciri fără rost. Iată familia care se zbuciumă să petreacă o zi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Cînd povestea pe unde a mers și ce greutăți a întîmpinat (a fost și la Dănilă, un alt medic reputat prin tratamentele contra cancerului), „Bunicul” repeta după aproape fiecare frază: „Slabă speranță!...”, „Slabă speranță!...”, „Atunci, slabă speranță!...” Pentru aceste vorbe pocite, aproape că l-am urît!... *Privesc rafturile de cărți. De care dintre ele să mă despart? Simt că unele mă incomodează. Cînd aveam mulțime de proiecte de lucrări, toate îmi păreau necesare. Acum proiectele mele s-au restrîns la cinci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu prieteni plecați/ - un fel de moarte și aceasta/ pentru cei care rămânem În viață aici”). Și indiferent dacă despre tinerețea gata să ne lase În urmă, În enclava ruinată de „acasă”, sau despre bătrânețea care ne oferă refugiul ei pocit În pustiul multicolor al străinătăților ar fi vorba. Apariția noului volum Îmi fusese semnalată Într-o notiță anodină de ziar românesc, parvenită la New York. Am găsit, curând după aceea, Într-un vechi carnet cu coperți albe și tari, expresiva adresă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
era umed și negru" (Înger în fereastră spre răsărit). O amețitoare frenezie a "spurcării" o cuprinde pe autoare, împletind imaginile iconoclaste cu senzualități provocatoare, menite a le împrospătă, a le acorda complicitatea unei carnalități vampirice: "L-am aflat pe evanghelistul pocit, aripa hidoasa nu i-am zărit-o, dar i-am simtiit duhoarea frumoasă. Fetite-le-vrăjitoare m-au purtat cu nădejde către el, voiau să ating fiara, botul negru al bestiei să-l sărut în gloria pierzaniei.(...) Eram doar un mercenar femeesc
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
lui Caragiale” (Brașovul de altădată). Că a devenit desuet o dovedește o investigație în Internet: singurele sale apariții sînt citate din texte mai vechi - de exemplu din Steinhardt: “poate că și prin putregai, vulgarități, expresii «radicale» ori vorbe slute ori pocite, cu sprijinul deriziunii, peiorizării și miștocăriei se ajunge colo sus, pe căpățînă” (citat în Observator cultural). Probabil că termenul nu se mai folosește cu acest înțeles și din pricina lipsei unei legături evidente cu sensurile obișnuite ale radicalului. Cum se explică
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
frecventează toate premierele și, în scurt timp, devine cunoscut în cercurile oamenilor de teatru. Primele fabule, care vădesc același caracter satiric-demascator, apar în 1787. Începând din 1789, se consacră activității publicistice. Editează, cu mijloace proprii destul de modeste, întâi revista satirică „"Pocita duhov"” (Poșta duhurilor), apoi „"Zritel"” (Spectatorul), care, împreună cu revistele lui N.I. Novikov, combăteau abuzurile autocrației, sistemul iobăgist și militau pentru dreptatea socială și apărarea culturii naționale ruse. În această perioadă, înfricoșată de urmările răscoalei lui Pugaciov (1773 — 1775), care zdruncinase
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
spenserian, numit astfel după Edmund Spenser (c.1552-1599) în care schemă de rimare era de tip a-b-a-b, b-c-b-c, c-d-c-d, e-e. Exemplul este luat din Amoretti: Într-un sonet celebru (numărul 66), Shakespeare se declară satul de mizeria unei orînduirii pocite, potrivit căreia societatea pare să umble cu susul în jos (ori, ceea ce relativistic vorbind înseamnă același lucru, dar scîrboșenia răsturnării e mai mare: cu fundul în sus). Constatarea amărîta a unei atari pervertiri (amuzantă doar în decursul excepțiilor calendaristice carnavalești
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
pădure și ajunge la marginea unei poieni, în mijlocul căreia se ridică un turn de piatră. Șarja armatei este contracarată de o ploaie de săgeți care țâșnesc fără încetare din turnul respectiv. Întreaga armată este distrusă. Comandantul acelei armate, un războinic pocit ajuns slugă pe o corabie, povestește cum i-a fost distrusă armata în încercarea de a cuceri turnul. Voia să ajungă la fântâna mistică din vârf, a regelui Ozrich, care are puterea de a îndeplini o dorință. Fântâna este păzită
Jack și cei trei arcași orbi () [Corola-website/Science/319274_a_320603]
-
arme că după ce fusese rănit în Africa de Sud, rătăcise obosit pe drumuri necunoscute și nimerise într-o casă cu multe paturi. Se culcase într-unul din ele și adormise. A doua zi dimineața, s-a trezit înconjurat de oameni diformi și pociți. Sosit imediat, medicul britanic i-a spus lui Godfrey că acolo era o leprozerie și că el dormise în noaptea anterioară în patul unui lepros. El l-a izolat imediat, dar exista pericolul de a fi fost contaminat cu lepră
Aventura soldatului alb ca varul () [Corola-website/Science/324980_a_326309]
-
să-mi dau seama că întregul ținut, atât cât vedeam cu ochii, era presărat pretutindeni cu locuințe de pitici, când, iată, am și căzut cu capul în jos drept în inima unei cetăți fantastice, în mijlocul unei mulțimi numeroase de omuleți pociți și mărunței, care nu rosteau nici un cuvânt și nu-și dădeau nici cea mai mică osteneală să mă ajute, ci stăteau ca o turmă de nerozi, făcând schime caraghioase și uitându-se chiorâș, cu mâinile în șolduri, la balonul meu
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]