494 matches
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > POCNET Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 475 din 19 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache pocnet de mugur în plin de zi se aude flori printre gânduri Notă: Supranumit "floarea memoriei ", oamenii spun că mirosul
POCNET de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359168_a_360497]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > POCNET Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 475 din 19 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache pocnet de mugur în plin de zi se aude flori printre gânduri Notă: Supranumit "floarea memoriei ", oamenii spun că mirosul său trezește amintiri de mult uitate, care pot fi retrăite în amănunt. Liliacul semnifică misterul iubirii, care poate face ca o
POCNET de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359168_a_360497]
-
pot fi retrăite în amănunt. Liliacul semnifică misterul iubirii, care poate face ca o persoană să uite de sine în dragostea pentru altul. De aceea, în funcție de culorile sale, liliacul poate să transmită mesaje de dragoste sau sentimente prietenești. Referință Bibliografică: pocnet / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 475, Anul II, 19 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
POCNET de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359168_a_360497]
-
siguranță! Arla îi zâmbi dulce: - Damy a mea, dar nu mă tem! Se aplecă în față, își întinse gura și prin deschizătura care începu să se caște din ce în ce mai mare se strecurară două șiruri lungi de colți care se înfipseră cu pocnet în gâtul consilierei. Prădătorul modifică pe loc progenitura. Referință Bibliografică: PROGENITURA (SF) / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2127, Anul VI, 27 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PROGENITURA (SF) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340495_a_341824]
-
soră, o cheamă Maria, o fost tot bolnavă. Da știe baba că scapă, ieste cineva care are leacu ei. Trenul a intrat pe un tronson cu denivelări. Vagonul se cutremura, huruitul era infernal. Ușa compartimentului s-a trântit cu un pocnet. Ghicitoarea continua să vorbească dar nu mai auzeam nimic. Să fi trecut așa 2-3 minute. Când zgomotul s-a diminuat, țiganca spunea: - Prin mâna ta or să treacă bani mulți. Cum vin, să duc, că tu n-ai dar să
Povestea ca Viață. Blestem () [Corola-blog/BlogPost/338927_a_340256]
-
civilizației dincolo de stelele barbare. Fiecare dintre voi va avea alături un camarad credincios. Primul om din prima linie, înainte marș și fă cunoștință cu tovarășul credincios!”. Corpsmanul strigat ieși în față cu pas vioi și pocni scurt din călcîie, zisul pocnet găsindu-și ecoul în cel al unei uși date de perete; involuntar, toți ochii se îndreptară spre deschizătura întunecată din care ieși... Cum să descrii așa ceva? Cum să descrii o tornadă care te izbește, o furtună care te înghite, un
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
Răspândită de fosforul vetrelor aprinse. PASĂREA DE GHEAȚĂ Și iar văd pasărea zburând prin cupola bisericii goale nici un sfânt nu bate din aripile pictate pe ziduri săi însoțească întoarcerea. Rătăcește prin culori de vitralii lovește necunoscute orizonturi dure aude doar pocnetul ca de grindină al trupului ce-i desparte memoria de relieful necunoscut al prezentului pe care ghearele nu reușesc să-l agațe. Clipele de odihnă îi alunecă Picătură cu picătură din trup Pe altar, dimineață, o pasăre moartă. MOARTEA PĂSĂRII
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
cam cât toată Europa introduse în ecuația luptelor niște mici roboți, foarte simpli de altfel, asemănători cu muștele, care recunoșteau oamenii, numai pe ei, și îi înțepau iar peste cinci minute omul era deja amintire. Alte șampanii se desfăcură cu pocnet festiv în cramele castelului. Dar apăruse o altă problemă... Nu avea cine să îngroape morții. Extrem de numeroși! Firma, după numai două luni, ieși pe piață cu un nou produs. Ultrarevoluționar! Un model de robot coloidal care absorbea tot ce era
CONSILIUL ORDINULUI NEGRU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341087_a_342416]
-
rar pe vremea aia, puteai să faci rost de petarde doar dacă aveai pile la fabrica de la Orăștie. Am aruncat-o departe, într-o grădină, oricum pe strada de abia dacă erau doi sau trei oameni. Ne încântă mai mult pocnetul decât posibilitatea de a speria pe cineva. Nici n-a pocnit bine când s-a aprins o lumină puternică din strada: „Poliția, care ești, mă?”. Știu că ne-a luat pe sus și ne-a aruncat pe patul din dormitor
”Stockholm. Sindromul.” de Bogdan Brylynski [Corola-blog/BlogPost/100745_a_102037]
-
nr. 1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului sursă imagine: http://alexandruion.wordpress.com/tag/feriga/ (gând de dimineață 30 noiembrie) în celulele umanului singurătatea devine plictisitoare revenirea ei adâncirea ei totul se repetă într-un ritual în care pocnetul unei singure palme este o formă plastică desăvârșit prelucrată sunt construcții geometrice trasate tremurat de multe ori erorile apar rapid se întrezăresc capetele un singur capăt nu ar mai distra pe cei care părăsesc temporar arena unui unu material îndoit
SINGURĂTATEA CELULELOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344451_a_345780]
-
A avea un radio în proprietate, era o performanță. În pas cu vremea, industria electrotehnică românească începuse a se mișca, astfel că, prin anul 1949, întreprinderea bucureșteană Radio Popular a asamblat primul radioreceptor. Un astfel de aparat, care emitea bâzâieli, pocnete și vâjâieli exasperante din care cu greu puteai desluși transmisia emisiunilor, au avut și ai mei. Seară de seară, cu urechea lipită de difuzor, mă străduiam să descifrez poveștile de la emisiunea mea preferată, intitulată „Noapte bună copii”. Recepția era extrem de
SURPRIZA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377372_a_378701]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ARMISTIȚIU Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului ARMISTIȚIU Trimite anotimpul, iar, alarme Și pocnete firave dinspre muguri, Vreo rană verde din frunziș, din ruguri Și răpăit de ploaie, ca de arme. Licoarea încă e oțet în struguri, În tei și în salcâmi mirosul doarme, Polenul florii riscă să se sfarme, În zbor, aripa tremură
ARMISTIŢIU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378461_a_379790]
-
tău în noapte și m-a sărutat cum sărută zările orizontul, cu necuprindere, dăruire și totala emoție, obrazul meu capătând forma mâinii tale, palmele mele întregind zborul umerilor tăi. Fluidă respirație, Răstălmăcind dragostea de dor, de atingere, regăsindu-te în pocnetul înfloririi mele. Crescând în inima ta, identică culoare, compunere, miresma pierderii noastre totale unul în celălalt. Referință Bibliografică: Crescendo / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1280, Anul IV, 03 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru
CRESCENDO de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374444_a_375773]
-
vântul, imaginea este grandioasă, șuvoaiele totul inundă, nourii întunecați ce se adună, atmosfera e sumbră. Întregul spectacol uneori terifiant e iluminat de fulgere, pentru o secundă lumină pătrunde în ascunse unghere. Supremă descătușare de energie,acompaniata de tunete, neobișnuitele puternice pocnete a pomilor loviți de trăsnete. Cand ultimul act s-a sfârșit și ploaia ce teribilă s-a rărit, norii cei negri s-au disipat, cerul brusc s-a limpezit. Orgasmic curcubeul, arcul de splendide culori, proiectat pe tot cerul pe
FURTUNA de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371372_a_372701]
-
jinduit. Plăteau. Li se mulțumea prin vorbă și prin ceasul ales. Spre stupoarea ei, bătrâna se trezi într-o clipită ultima rămasă în fața tarabei. Cu "SIMBOLURILE" în mână, cedase tentației de a arunca o privire și la conținut. Auzi un pocnet de bici, ba nu, niște bubuituri. Anticarul o zorea. Să se grăbească! Văzu ca prin ceață că acesta împinse înainte-i și un ceas. Ultimul. Micuț cât unghia, de argint, acoperit cu un căpăcel încrustat cu puzderie de pietricele verzi
CEASUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371858_a_373187]
-
și a tăcut. Dar a sărit a nouă. S-a repezit ca o leoaică la a veche și a țipat la ea, îmbrâncind-o: -Pleacă, fă, că înfig gheara-n lațele tele și mătur drumul cu tine! Au început bufniturile... Pocnete, țipete... Ce mai, a fost o hărmălae... Până la urmă, a veche a plecat, săraca, pentru că a nouă a fost mai înfiptă, mai leșinată. Și Călin ținea cu ea. Ticălos om!.. Maică-mea o ațâța: -Și ce-ți pasă ție, fă
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
Când reuși să deschidă lada, se aplecă să vadă mai bine comoara ascunsă în ea, moment în care, ceva o apucă de picioare, o ridică de la pământ și o împinse în interiorul întunecos și gol, peste care capacul căzu cu un pocnet puternic. Mărgărita începu să țipe și să dea din picioare. Simți când lada fu ridicată de la pământ și când începu să se legene ca și când ar fi fost purtată din nou pe umerii oștenilor și porni să strige cu mai mult
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
patul (acolo unde începe viața, unde se frământă pe calea metamorfozării embrionul, coconul, încă asexuat și tot acolo unde se ascunde sfârșitul, cosciugul și scheletul). Pe plan sonor, spectacolul e alcătuit din șoapte și tăceri, coruri vorbite, foșnete, scârțâituri și pocnete ca din case bântuite de fantome, tunete și armonii celeste, muzică intensificat răscolitoare (Vasile Șirli), râsete, pași, voci neutre, sau subit nuanțate, uneori amplificate prin difuzoare, cântece de cocoși „cucurigu-gagu” marcând o nouă dimineață și implicit amintind trecerea ireversibilă a
BRAINSTORMING, ÎN REGIA LUI SILVIU PURCĂRETE LA FESTIVALUL SHAKESPEARE DIN TEL AVIV de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372842_a_374171]
-
aduc aminte că vazusem, sus, pe cer Când stam în ploaia boabelor muzicale) Cum norii descojau văzduhul de mister, Pe-ecuator, bătând cifruri sentimentale. Sunau căderile de apă ca niște clopoței, Se lăsau înfrânte fire de lumină, Cu bunăvoință, pe pocnetul orei, La harpă se pornea o melodie lină. Răspândind mareea golului de aer Ploaia îndulcea timpul dintre sonete Din când în când bolta se umplea de vaier Absorbea pământul, văzduhul de sete ... Mirarea mea era o insulă întinsă, Privirea-mi
FASCINAŢIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347931_a_349260]
-
vecine Niculaie?... Cu siguranță, Dumitru Sinu plânge, asemeni tânărului său vecin, Octavian Curpaș, atunci când își amintesc, acolo, sub soarele fierbinte al Arizonei, de glasul mamei care spune, asemeni prototipului uman elogiat în minunatul poem al lui Goga: Și parc-aud pocnet de bici / Și glas stăruitor de slugă / Răsare mama-n colțul șurii,/ Așază-ncet merindea-n glugă.../ Înduioșată, mă sărută / Pe părul meu bălan, pe gură: / «Zi Tatăl nostru seara, dragă, / Și să te porți la-nvățătură»... Făcând referire la rostul
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
baie. A avut ce freca! Spăla de zor, cu ochii înlăcrimați. Intuia prin ce trecuse purtătorul acestor haine pline de tină că doar și ea fusese în miezul evenimentelor. Simțea și acum larma îngrozitoare întreținută de vuietul tancurilor ce acoperea pocnetul gloanțelor, păcănitul asurzitor al mitralierelor, țipătul sfâșietor al tinerilor îngroziți de impactul armatei asupra populației și parcă toate acestea n-ar fi fost de ajuns, totul era învăluit în praf și fum înecăcios. Văzuse cu ochii ei și încă mai
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
s-a ales și el cu-o rană. Pășește elegant printre tufișuri Și, când și când, mai stă să ia aminte, Dar n-a văzut lucind în ascunzișuri O țeavă îndreptată înainte... Când la izvor veniră să se-adape, Un pocnet zgudui întreaga vale Și mândrul cerb se prăbuși în ape, Dar, tremurând, el se sculă agale, Porni spre râpa din apropiere Și-n hăuri, plin de sânge, se aruncă, Urmat de ciurda-i care cu el piere, Zdrobindu-se-n
POEME CU CERBI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375190_a_376519]
-
Acasa > Poeme > Devotament > VARĂ Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1602 din 21 mai 2015 Toate Articolele Autorului Visule, mergi în vărfuri de dor, au înflorit maci sub pocnet de iubire! Și lumina o filtrează inima sub sunetele poemelor margaretelor! Libelulă Vocea ta? Emoția vântului în brațele copacilor frunzărindu-mi trăirea sub răscolitoarea simțire. Da dragul meu, E vremea libelulelor din anotimpul îmbrățișării E timpul arcuitelor-străvezii-albastre-zbateri din ziua bucuriei
VARĂ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374660_a_375989]
-
boi. A venit Tractorul și a călcat triumfal peste ei cu șaizeci și cinci de cai-putere. În trecerea sa, a mânjit cu motorină și ulei diafanele flori de câmp de pe ștergarele de borangic. Au venit în iureș camioanele cu gazele înecăcioase și pocnetele țevilor de eșapament. Toate au pătruns brutal în sufletele curate de la Govie, înnegrind cu fumul lor salcia și liliacul înflorit. C.A.P.-ul a pătruns cu steagurile sale roșii în lăzile de zestre. Femeile au fost duse pe câmp cu
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
toate mărimile și loitrele par a se lăsa sub greutatea poverii, motiv pentru care au fost întărite cu proptele și lanțuri. Boii toropiți de căldură suflă din greu. Hăis și cea sunt ordinele bunicului pentru Bujor și Bourean, însoțite de pocnetul biciului din piele, în aerul fierbinte. Îi iubește, sunt animale de povară ce-și poartă supuse jugul. Când carul este plin, merge alături de ei și din când în când îi operște să se odihnească. Pornim din nou la drum, praful
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]