266 matches
-
pe un pod din dubasuri la un vad din amonte de Ștefănești, înspre prutețul lui Axinte. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Apa acelui râu mare și larg se umflase de ploile din sus și măturase ca pe nimic podul umblător. Podarii fugeau cu căruțele la vale, în lungul malului, ca să prindă șăicile oprite prin scruntare și grinzile risipite de pe unde le aruncaseră talazurile".”
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
oferă depresiunea întărită natural, fiind apărată spre vest de dealurile împădurite ale Bucovățului, spre nord de nodul hidrografic al Jiului, Amaradiei, Raznicului și de Balta Craioviței, spre est de Dealul Vulcăneștilor, iar spre sud de zona mlăștinoasă odinioară - Făcăi, Balta-Verde, Podari, Popoveni. Aceste comunități au întemeiat așezări în zona vestică a Craiovei, de-a lungul malului stîng al Jiului (Șimnicul de sus), în zona centrală a Craiovei, la Făcăi, iar pe malul drept al Jiului, la Bucovăț. Pe lângă vetre ale locuințelor
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
prin care cei doi se legaseră să nu lupte unul împotriva celuilalt. Mircea a hărțuit, în permanență, oastea turcilor. Înainte de Rovine s-au dat mai multe lupte de mică amploare. Lupta principală s-a dat în zona mlăștinoasă -Făcai, Balta-Verde, Podari, Popoveni- lîngă ruinele castrului roman Pelendava care au constituit locul întărit ("rovine"? poate "ruine" într-o transcriere sau traducere greșită) în care Mircea cel Bătrân pare să-și fi dispus arcașii. Mircea trimisese cîteva detașamente de pedestraști să hărțuiască oastea
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
14m și zidăria din piatră cioplită. Al doilea viaduct este situat la kilometrul 18, are trei deschideri, o înălțime de 17 m, fiind construit din piatră de mozaic. Cel mai important monument arhitectonic este podul peste Jiu, de la intrarea în Podari, care a fost construit pentru două căi, una feroviară și cea rutieră deasupra. Infrastructura s-a realizat din piatră cioplită la exterior, iar suprastructura din metal. Gările unde trenul oprește de la început sunt: Jiu, Podari, Sălcuța, Segarcea, Portărești, Afumați, Băilești
Calea ferată Craiova–Calafat () [Corola-website/Science/319892_a_321221]
-
peste Jiu, de la intrarea în Podari, care a fost construit pentru două căi, una feroviară și cea rutieră deasupra. Infrastructura s-a realizat din piatră cioplită la exterior, iar suprastructura din metal. Gările unde trenul oprește de la început sunt: Jiu, Podari, Sălcuța, Segarcea, Portărești, Afumați, Băilești, Moțăței, Maglavit, Golenți, Calafat și Calafat Port.
Calea ferată Craiova–Calafat () [Corola-website/Science/319892_a_321221]
-
Dâmbovița k)58. Mănăstirea Stelea Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)59. Biserica Târgului Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)60. Biserica fostei Comuna Cobia, satul Mănăstirea Dâmbovița Mânăstiri Cobia k)61. Mănăstirea Bucovăț Municipiul Craiova, Dolj localitatea Mofleni k)62. Biserica fostei Comuna Podari, satul Balta Verde Dolj Mânăstiri Jitianu k)63. Biserica Precista Municipiul Galați Galați k)64. Mănăstirea Comana Comuna Comana, satul Comana Giurgiu k)65. Mănăstirea Polovragi Comuna Polovragi, satul Polovragi Gorj k)66. Mănăstirea Tismana Comuna Tismana, satul Tismana Gorj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Orașe Fieni, Pucioasa Comune Aninoasa, Bărbulețu, Brănești, Buciumeni, Cândești, Cobia, Doicești, Glodeni, Gura Ocniței, Malu cu Flori, Moroeni, Moțăieni, Ocnița, Pietroșița, Potlogi, Pucheni, Răzvad, Runcu, Șotânga, Voinești, Vulcana-Băi. DOLJ Municipii Craiova, Calafat Comune Almăj, Brabova, Calopăr, Cernătești, Coțofenii din Dos, Podari, Șimnicu de Sus, Sopot, Țuglui. GALAȚI Municipii Galați. GIURGIU Municipii Giurgiu Orașe Mihăilești Comune Comana, Florești-Stoenești, Hotarele. GORJ Municipii Târgu Jiu Orașe Bumbești-Jiu Comune Alimpești, Aninoasa, Arcani, Baia de Fier, Bălănești, Bălești, Bengești-Ciocadia, Bumbești-Pițic, Crușeț, Glogova, Lelești, Padeș, Peștișani, Polovragi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
13134 PAȘOL MARIA (n. 1952) Sibiu, Str. Ghețăriei nr. 9 țel. 430861 20542 PAVEL MARIA VIORICA (n. 1958) Sibiu, str. Justiției nr. 26 țel. 217234 13138 PITU CORNEL (n. 1950) Sibiu, Str. Șoimului nr. 5/18 țel. 444941 092340502 6695 PODAR DORINA NICOLETA (n. 1969) Sibiu, Aleea Filozofilor nr. 14 țel. 214673 6696 POP DUMITRU (n. 1938) Orlat, Str. Livezii nr. 250 țel. 571194 6699 POPA GEORGETA (n. 1946) Sibiu, Aleea Sevis nr. 5, ap. 15 țel. 421055 18398 POPA MIHAELA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,85%). Pentru 2,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Stăncuța făcea parte din plasa Balta a județului Brăila și era formată din satele Stăncuța, Stanca, Podari și Cornu Malului, precum și târlele Băndoiu, Marași, Stoinești și Agaua, cu 1713 locuitori. În comuna Stăncuța funcționau o școală mixtă și o biserică ridicată în 1854. În 1925, comuna era inclusă în plasa Viziru a aceluiași județ și avea în
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
nemiloase, care se succedau Într’un ritm sălbatec. După ce am intrat În curte, cu tot grupul cu care am venit, am fost somat ca și ceilalți să ne culcăm la pământ. În jurul nostru roiau ca albinele, agenți de poliție și podari, majoritate tineri care cu diferite arme, bastoane, Împărțeau lovituri la cei ce Îndrăzneau să se ridice de la pământ”120. Evrei care nu și-au pierdut capacitatea de gândire au Înțeles imediat, Încă Înainte de a intra În curte, că era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
pe lângă clădirea primăriei În drum spre Chestură. Soldații germani care au bătut evrei la intrarea În curtea Chesturii cu intenția de a-i omorî erau dotați cu pari pregătiți din timp În clădirea primăriei 18. Slujbași de rând ai primăriei - podarii (măturători de străzi) - au participat la pogrom În mod activ: au fost organizați dinainte să-i ajute pe pogromiști și, Împreună cu grupul de legionari ai Serviciului Special de Informații XE "SSI" , au participat la percheziții, au executat arestări, au inițiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
noi nu ne-am putut atinge de mâncare. Tot timpul eram cuprinși de grețuri și vomitam fără Întrerupere”35. Înhumarea Grupuri de evrei prinși la Întâmplare pe străzi sau În locuințe, cu ajutorul brutal al slujbașilor primăriei și În special al podarilor Întăriți cu polițiști localnici, au adunat cu perseverență cadavrele rămase pe străzi lăturalnice, pe terenuri virane și În curțile caselor, târându-le spre căruțele primăriei, care circulau Încet pe străzile orașului; iar când nu au fost găsiți destui evrei, treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
orașului; iar când nu au fost găsiți destui evrei, treaba a fost făcută de măturători de stradă și voluntari care Își primeau răsplata pe loc. Haine și chiar costume pătate cu mult sânge au trecut de la un trup la altul - podarii ședeau chiar În căruțe Îmbrăcați În noile lor haine (vezi infra). Nu toate căruțele și camioanele au descărcat cadavrele În cimitirul evreiesc. Sute sau mii de cadavre au fost transportate În locuri de colectare improvizate, stabilite În funcție de distanța pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
de căruțe. În curtea Chesturii, el a văzut „cadavre aranjate ca stive de lemne”, iar În partea dreaptă a intrării „mai era șevreiț care mai trăiau, dar zdrobiți și tăiați În bucăți În mod Îngrozitor”. Cadavrele au fost Încărcate de podari. Camioanele au fost Însoțite, după spusele lui, de doi sau trei germani (a mințit - Însoțitorii au fost jandarmi sau polițiști români): „Eu personal nu m’am mișcat din cabina de conducere, Însă auzeam pe podarii care Încărcau șcadavreleț spunând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Cadavrele au fost Încărcate de podari. Camioanele au fost Însoțite, după spusele lui, de doi sau trei germani (a mințit - Însoțitorii au fost jandarmi sau polițiști români): „Eu personal nu m’am mișcat din cabina de conducere, Însă auzeam pe podarii care Încărcau șcadavreleț spunând că au scos oameni de prin canal pe care Îi Împușcau pe loc, sau nemții sau românii și Îi suiau În camion. De altfel În camion erau suiți și oameni șevreiț vii șcare erauț numai răniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
au fost aruncați În căruțe și camioane și Îngropați de vii. Alții au fost Împușcați de polițiștii și jandarmii care Însoțeau camioanele și supravegheau operațiunea de strângere - iar dacă n-au fost Împușcați, au fost uciși, prin diverse metode, de podari sau de către gloata de români și țigani care s-au năpustit asupra cadavrelor pentru a-i dezbrăca de haine sau pentru a-i buzunări. Directorul serviciului de salubritate al orașului a declarat că atunci când a controlat mormanul de leșuri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Între două categorii de oameni interesați de evrei și de cadavrele lor: evreice care au Îndrăznit să iasă din casă și să-i caute pe cei dragi, pe de o parte, iar pe de altă parte, slujbașii primăriei - căruțași și podari și responsabilii lor -, polițiști de rând care supravegheau acțiunea de curățenie. Această Întâlnire a fost descrisă de Lili Moscovici XE "Moscovici, Lili" , o femeie În vârstă de 30 de ani, rudă cu președintele Comunității. Ea a ieșit din casă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
nu se cunoaște, dar este sigur că Întrece cu mult numărul de 500 indicat de comunicatul Președinției Consiliului de Miniștri, atingând numărul de aproximativ 10.000”57. „Agenții forței publice” au fost polițiști și jandarmi români; „serviciul salubrității” au fost podari și responsabilii lor, căruțași și șoferi ai primăriei din Iași. Deși a menționat numărul aproximativ de victime, Tribunalul s-a abținut să indice celelalte locuri În care au fost Înhumați sau pur și simplu azvârliți mii de evrei. Cimitirul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
strângeau banii și actele care se găseau asupra cadavrelor, punându-le Într’un sac. Îmbrăcămintea și Încălțămintea o strângeau Într’o grămadă. De altfel haine, Îmbrăcăminte și bani, luau toți oamenii care ajutau la Încărcatul cadavrelor. Mai adaug că și podarii dela Iași jefuiau cadavrele, oferindu-mi chiar și mie un ceas”34. Această descriere a „câmpiei morților” ne redă numai un fragment al ororii. În realitate, grămezi de cadavre (50 până la 100 fiecare) se aflau În fața fiecărui vagon, de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
între ei, lăutari fiindu-le cucuvelele și huhurezii; mai apoi, ca din senin, începea o bătaie cumplită între strigoii vii și cei morți, armele preferate fiind limbile de meli- ță, coasele, to¬poarele, ciome¬gele, greblele și tot ceea ce gos¬podarii lăsau de izbeliște prin ogrăzi. Cei care nu aveau chef de bătaie, luau la „verificat” casele; când găseau una neunsă cu usturoi, treceau direct la supt sângele sau la zdrobit oasele celor din casă! Însă, rar găseau aceste creaturi malefice
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
totalitatea descoperirilor din a doua jumătate a secolului al X-lea, în ceea ce se numește etapa Dridu „clasică”. Material ceramic specific acestei faze s-a găsit în stațiunile de la Dodești, Dănești, Gara-Banca, Bârlad-Prodana, Epureni, Murgeni - Vaslui, Vlădiceni - Iași, Dridu - Ialomița, Podari - Călărași, Dinogeția - Tulcea etc. e) a cincea fază și ultima din evoluția culturii Dridu este denumită Șendreni, potrivit așezării eponime. A fost datată în secolul XI și include vasele de la Șendreni, Sărățeni-Murgeni, Dodești, Dănești și Fundu Herții. Cimitirul de la Arsura
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prin stepele de la nord de gurile Dunării, se pare de origine romînă, romîno-slavă, romîno-alană, romîno cumană etc. a fost considerat de unii ca derivînd din numele Prutului, ceea ce nu poate fi acceptat din cauza neconcordanțelor formale. Variantele brod „pod“ + nic (deci „podar“), brdo „munte“ + -nic (deci „muntean“); un derivat al verbului broditi „a umbla necontenit“ sunt mult mai plauzibile ca baze ale numelui brodnic. Putna Am ales acest nume pentru rezonanța istorică și culturală a mînăstirii omonime și a zonei în care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rezumându-le însă la două: "1 pricina cea mai principală a stricăciunii canalurilor este mulțimea hrubelor ce sunt pe sub dânsele nepietruite și care, având greutatea canalurilor deasupră-le, se năruiesc împreună cu acestea și 2 descărcarea pietrei pavelelor, ce se urmează de către podarii orașului, în locul pe unde trece canalul și care, din pricina slăbiciunii pământului și a greutății ce li se pricinuiește, necontenit se strică"11. De reținut este faptul că, până la acea dată, conductele de aducțiune a apei în capitală (numite în documente
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să nu-și piardă speranța! Cît de perfidă e istoria uneori! într-o secundă, îl poate face pe Gigi Becali mai priceput la metafore decît Fănuș Neagu, iar pe Dinel Staicu îl transformă instantaneu într-un veritabil Andrei Saharov de Podari. noiembrie 2004 Ceva din Ucraina, ceva din Congo Avem cîrnați, ceva magnați, nu emigrăm în Africa, ci stăm cuminți acasă, să ne-alegem șeful de trib. Votați cîrnatul! în aerul pur și albastru-PSD al Ștefăneștiului, nu există altă opțiune! Vă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pipi Silviu Curticeanu, la ce distanță se afla Sergiu Nicolaescu față de magazinul Muzica și ce culoare aveau șosetele lui Postelnicu. Retrospectiva ceaușismului e la modă, ca alternativă neagră la maroul închis de acum. Nostalgicii sînt liberi să se plimbe pe la Podari, pe proprietatea patronului Craiovei. Cine nu se săturase pînă în decembrie ’89 are șansa să aprofundeze acum. O excursie în miezul Epocii de Aur poate fi reconfortantă pentru toți aceia care au impresia că în timpul comunismului existau și prim-secretari
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]