2,516 matches
-
epocile le-nșiră ca "mărgelele pe ață". Nemulțumirea exegetului se îndreaptă deci spre tehnica poetică blagiană, sesizată de altfel cu justețe, care conferă fluxului poetic un ritm sincopat complet diferit de patosul și cadența imnică de anvergură unică a versurilor poeților cehi (mai ales ale lui Béezina), la care ne vom referi în cele ce urmează. Otokar Béezina este considerat cel mai important poet spiritualist ceh, aparținând școlii simboliste. Născut la 13 septembrie 1868, dintr-o familie modestă de muncitori, a
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
care stârnea curiozitatea vulgului. într-adevăr, îl aranjase într-un stil Ťsimbolicť, ca să nu spun simbolist: 12 jilțuri și un fel de tron, în care se instala Ťmaestrulť, jur împrejur, în sfeșnice mari, ardeau lumini de ceară. Când un tânăr poet își recita versurile, Macedonski, de-i plăceau - și în generozitatea lui îi plăceau întotdeauna -, lua dintr-un bol plin de pietre colorate, imitând naiv o comoară de pietre scumpe, una sau două pietre și le dădea discipolului, decretând ca un
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
continuînd un timp traiectoria liricii lui Labiș. Scriitorul tînăr s-a dovedit un mit necesar generației lor pentru reinstaurarea în anii '60 a valorilor marii poezii interbelice, a cărei lecție, ostracizată de mai bine de zece ani de comunism, junele poet și-o însușea prin- tr-o serioasă și ilicită (pentru timpurile lui A. Toma) "ucenicie la clasici": "Eram tînăr și nu puteam să-mi imaginez ferocitatea cu care ultimii mohicani ai proletcultismului atacau poezia tînără ș...ț în această perioadă a
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
harron Dhe muzgu bie vonë Fijet e barit çmenden Bëjnë dashuri prore Me fushën e ëmbël Nën velin hënor Degët e muzgjeve Shpojnë gishtat e mi Me maja të holla pishe Nga alpet deri tek yjet Kur lutet në heshtje poeți Ndizen thëngjij lulëkuqesh. MEREU Când soarele uită Și amurgul vine târziu Firele ierbii înnebunesc Tremură-n iubire mereu Cu câmpul cel dulce Sub voalul lunatec Ramurile amurgurilor Străpung degetele mele Cu vârfuri subțiri de pin Din alpii până la stele Când
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
rana ochilor închiși,/ Dar, Doamne, nu lasă pe nimeni/ Să-mi ia livada de caiși” (Livada de caiși). Poeziile sale, încărcate de candoare și delicatețe, adevărate scânteieri ce ne încălzesc viață, o așează pe poeta Domnița Neaga în galeria feminității poetelor Otilia Cazimir, Magda Isanos, sau Elena Farago, de care ni se face atâta dor câteodată. ------------------------------ Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada 5 mai 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - MUNTELE DIN VIS AL DOMNIȚEI NEAGA / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
m-am oprit la un video-clip. L-am ascultat fascinată recitand cu o voce frumoasă, plină, masculină și totuși melodioasă din lirica sa. De atunci am vizionat multe astfel de clipuri, cu poezii scrise de dânsul ori ale unor prieteni poeți. Oportunitățile oferite de canalul youtube și măiestria poetului fac din textul scris un moment artistic de valoare. Cu ceva timp în urmă, Mihai Cătrună, pictor talentat, grafician de carte apreciat, mi-a dăruit o carte cu grafică ce-i poartă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
m-am oprit la un video-clip. L-am ascultat fascinată recitand cu o voce frumoasă, plină, masculină și totuși melodioasă din lirica sa. De atunci am vizionat multe astfel de clipuri, cu poezii scrise de dânsul ori ale unor prieteni poeți. Oportunitățile oferite de canalul youtube și măiestria poetului fac din textul scris un moment artistic de valoare.Cu ceva timp în urmă, Mihai Cătrună, pictor talentat, grafician de carte apreciat, mi-a dăruit o carte cu grafică ce-i poartă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
care fac adevărate regaluri din astfel de întâlniri cu iubitorii de literatură. Despre cele două volume de carte, despre actul creației, dar și despre personalitatea scriitoarei Elena Buică în sine au vorbit pe larg profesoara Domnița Neaga, la rându-i poetă de mare talent, profesorul și scriitorul alexandrean Nicolae Dina, profesorul roșiorean, autor a numeroase și incitante volume, Constantin T. Ciubotaru, precum și profesorul scriitor Gheorghe Olteanu.” *** Cea de a doua lansare desfășurată la București, a avut loc în ziua de sâmbăta
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
ca protagoniști pe soții Columbeanu. Datorită acestui fapt, ratingul postului a crescut atât de mult încât nevastă-mea Coryntina zice că nu merită să mai caute postul. "No comment"... MOMENT LIRIC Și, dintr-odată, de sub masa cu televizorul, auzim vocea poetului plagiator C. Haralampy recitând: Unii vorobesc o limbă ca un fagure de miere: Pleșu, gura cea de aur, Stolojan glas cu durere, Stoica, firea cea întoarsă, Emil Boc cel trist și mic, Gheorghe Flutur dând de știre despre-o nouă
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
suflete, prin acest succes de răsunet mondial! Îl merită pe deplin. Să-i sărutam mâna care scrie genialele „texte transferate În poeme” și să-i ridicăm statui În semn de recunoștință. Asociația Canadiana a Scriitorilor Romani o invită pe marea poetă Herta Müller și pe distinsul dânsei soț Richard Wagner la Montreal și la modestul nostru stand cu numărul 520 la Târgul de carte din 17-22 noiembrie. Ce bucurie ar fi pentru noi dacă ar afla de invitația noastră (nu Îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ca odinioară eram iar acasă - am crezut am dorit ca Narcis să-mi văd chipul și oglinda nu m-a cunoscut deci mă rătăcisem prin senzații și În rime vechi și desuete precum grohăia o jurnalistă; carabina... nu-i ierta poete! TUZLA DIN DORURI - poetului Nicolae Labiș - pe trupul meu n-a mai plouat de-o vară satul miza pe niște paparude ce dănțuiau flămânde prin țărână strâmbându-se la vrejurile crude Vaca păștea prin lujerii de gripă și Își lingea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
html]: Iubite Domn, Am dorit mult În ultima vreme să vă Întâlnesc spre a vă dărui două dintre ultimele cărți de poeme Însoțite de câte o dedicație. Dorința aceasta mă ține cam din toamna anului trecut, când o distinsă doamnă poetă, redactor la Editura Tehnică al cărei director erați, a Încercat de câteva ori să-mi favorizeze această Întâlnire, dar fatalitatea sau poate numai starea precară a sănătății mele au făcut să nu vă pot vedea. Darul meu se voia, la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
că o mamă trebuie să-și iubească toți copiii la fel. Și frații Între ei. La un moment dat, am Încercat să-l chestionez și pe teme poetice. „Eh, doar sunt din Țara lui Eminescu. Și-apoi, tot romanul e poet. „Câte volume s-au adunat până acum?” “Vreo nouă”.” “Reîntorcându-ne la Eminescu...” El avea multă dreptate cu privire la nația noastră. Dar primele versuri sorbite În românește au fost cele ale lui Coșbuc. Prin gura mamei.” “E un adevărat cult al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
publicate În suplimentul cultural al unui ziar din Chicago (deși le-am găsit menționate, nu am reușit să le identific În ciuda cercetărilor mele de arhivă, nici să aflu cum a „dat” dl. Clark peste poet). În 1928, britanica Sylvia Pankhurst (poetă și ardentă activistă socialistă) se decide să traducă mai multe poezii din Eminescu, entuziasmată de ideile din Împărat și Proletar oferite În variantă de lucru de romanul I.O. Stefanovici. Deși prefațate chiar de Bernard Shaw și semnalate cu entuziasm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
fost una foarte mare pentru publicul italian. Nu știu în ce măsură însă un asemenea roman întrunește date care să-l facă susceptibil de un succes similar în România. Pentru că, dincolo de ideea salutară de a face un roman în jurul personalității fascinante a poetului roman exilat la Tomis, romanul ridică unele semne de întrebare. La scara continentului european, memorialistica se impune ca gen literar în secolul al XVII-lea. Printre precursori sunt adesea citați Montaigne (pentru autoportretul din Eseuri) și Sfântul Augustin, care, în
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
aimée în raport cu acesta, acum afirmă că s-a simțit respinsă de România: "începînd (...) de la sfîrșitul lui 1947, începutul lui 1948, situația mea de persona non grata a continuat, practic, pe parcursul vieții mele în România, cu unele trecătoare intermitențe". Cum așa? Poetă a regimului comunist, la care a aderat cu un entuziasm ce nu l-a dezmințit niciodată, intrată, în pofida unor neajunsuri colaterale, minime, în lista autorilor "consacrați" ai acestuia, Nina Cassian se plînge de tratamentul la care a fost supusă în
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
Comunist se va desființa probabil. Nici o pagubă. Tot nu mai exista decît ca o forță opresoare și înfricoșătoare". N-a fost cumva, din capul locului, acel partid "o forță opresoare și înfricoțătoare"? Marele mister e că, trăind între noi, hetairica poetă, pierdută în mirobolante șederi la Castelul Peleș și în extatice ședințe de nudism la Pontul Euxin, scăldată-n copioase onorarii, n-a sesizat atîta amar de vreme acest tragic fapt mai mult decît evident. Ce-a determinat-o, Doamne, să
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
încă mai scrie) poezii. Până aici, totul lăudabil. Regretam însă faptul că, în aleasă noastră democrație, nu s-a păstrat obiceiul vremurilor trecute, vremuri în care culturnicii neamului promovau, cu îndârjire, în pagini cu renume, cănd poetul țăran, cănd țăranul poet. Pentru a nu da liber interpretărilor jegoase, vă avertizam că nu despre el, țăranul român, este vorba în expresia de mai sus. În fața lui, noi, cei care punem pe hârtie rândurile, stăm în poziția de drepți și-i prezentăm onorul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
tânăr care nu știe că tu știi că el este poet. Deci de acea îmi punea zilnic infinite întrebări. Și de aceea se potignea când la rându-mi îl întrebăm despre-ale vieții. Liric și meschin liric fiind i-am furat poetului George DRACU din caietul lui intim, de inginer, cateva poeme pe care pe care, fără știrea lui, le am încredințat tiparului și cititorilor. Și asta așa... că să știe că eu știam de mult că el este poet, iar acum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cateva poeme pe care pe care, fără știrea lui, le am încredințat tiparului și cititorilor. Și asta așa... că să știe că eu știam de mult că el este poet, iar acum îi dau prilejul să afle și el. Succes poete, este departe până la capăt... și-odată, dintre primăveri, ultim lăstar i-a răsărit și totul s-a topit în ieri și Omul bun ne-a părăsit să-ți fie cugetul curat, plecând în raiul din genuni, tu Claud Mătasa ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Constanța Buzea Minerva CHIRA Motto: "Duș subacval-/ purificare pentru a fi încoronată/ la Thirassia/ de toate planetele din ochii tăi/ când cazi urcând/ pe cerul din mare/ regina unui amurg de val" (M.C.) Poetă de când se știe, dar trăiește la Negreni în singurătatea bolii sale necruțătoare, în pauzele căreia ne trimite versuri și vești. Este membră a Uniunii scriitorilor, dar trăiește la Negreni, județul Cluj, așadar atât de departe, ca încercările de evadare cu
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
încă mai scrie) poezii. Până aici, totul lăudabil. Regretam însă faptul că, în aleasă noastră democrație, nu s-a păstrat obiceiul vremurilor trecute, vremuri în care culturnicii neamului promovau, cu îndârjire, în pagini cu renume, cănd poetul țăran, cănd țăranul poet. Pentru a nu da liber interpretărilor jegoase, vă avertizam că nu despre el, țăranul român, este vorba în expresia de mai sus. În fața lui, noi, cei care punem pe hârtie rândurile, stăm în poziția de drepți și-i prezentăm onorul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tânăr care nu știe că tu știi că el este poet. Deci de acea îmi punea zilnic infinite întrebări. Și de aceea se potignea când la rându-mi îl întrebăm despre-ale vieții. Liric și meschin liric fiind i-am furat poetului George DRACU din caietul lui intim, de inginer, cateva poeme pe care pe care, fără știrea lui, le am încredințat tiparului și cititorilor. Și asta așa... că să știe că eu știam de mult că el este poet, iar acum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cateva poeme pe care pe care, fără știrea lui, le am încredințat tiparului și cititorilor. Și asta așa... că să știe că eu știam de mult că el este poet, iar acum îi dau prilejul să afle și el. Succes poete, este departe până la capăt... și-odată, dintre primăveri, ultim lăstar i-a răsărit și totul s-a topit în ieri și Omul bun ne-a părăsit să-ți fie cugetul curat, plecând în raiul din genuni, tu Claud Mătasa ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
este complice, cea a lui Podoabă pare enigmatică. Unul dintre subiectele care vin și revin, obsesiv, în scrisul autorului este cel al marginalității provinciale. Fragmente savuroase sunt dedicate veleitarilor și ,analfabeților lirici" din provincie, acelor guru locali care susțin tinere poete în schimbul farmecelor feminine, sau competitorilor la un concurs inițiat de ,Vatra": Amantul/ amanta anului 2000. În epoca Marelui Vibrator, Alexandru Mușina se amuză și ne amuză teribil cu sublinierea mentalității premoderne a unor oameni, în fond, de un cuminte tradiționalism
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]