229 matches
-
Julia, îți spun sincer: n-am vrut să te fac să suferi. Numai că eram supărat că nu vrei să încerci să facem un copil. Și probabil că m-am simțit respins. Iar Deborah a fost acolo ca să-ți spună poezioare și să-și desfacă picioarele? a pufnit Julia. Ce emoționant! Ei, acum ai un copil, nu?! James a dat din cap și și-a suflat din nou nasul. Se mai calmase puțin. —Mă gândeam... Știu că nu e deloc o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ea. E așteptată de un bărbat grizonat, îmbrăcat corect, care îi cere banii. În jurul lor fac roată vreo zece băieți și fete: toți umflă și dezumflă pungi cenușii cu aurolac. Inspiri-Expiri. Miros de combinat chimic. Li se distribuie bilețele cu poezioare despre părinții iresponsabili. Când ajung la Inspectorat, deja coada ocupă trei coridoare. Multe figuri cunoscute. Mă încurajează: tot mai bine era cu ăla de educație fizică. Cel puțin avea umor mustăciosul. Ăsta cică e ciufut rău. O sun pe Sabina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mișcările de stradă puse la cale de sindicate. O mare manifestație avu loc în Piața Palatului. Au venit profesori din toată țara. Protestatarii purtau tricouri și șepci albastre. Pe pancartele ridicate deasupra capului erau sloganuri antiguvernamentale și tot felul de poezioare sarcastice, naive, gen: „Văcăroiu, ai golit butoiu’?”. Mulțimea trecea de la pusee de fericire, la o veselie isterică, în funcție de ce i se spunea de la tribuna improvizată lângă cadavrul pe jumătate ars al Bibliotecii Universitare. Faptul că biblioteca arsese, în loc să fie îngropată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mă uit dacă nu cumva a mai scăzut, deși la ieșire se găsea mereu vreunul care să-mi strige: „Ce faci, Oftică, ți-ai luat pas tila?“ În cabina de closet pereții erau plini de desene cu prostii și de poezioare tot cu prostii. Desenele arătau niște fete crăcănate, dar desenate foarte urât, și direct în sus spre păsăricile lor arăta vârful unei săgeți, iar la capătul celălalt al săgeții scria cuvântul foarte urât PIZDA. Și în poezii era cuvântul ăsta
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Karin i se tăie răsuflarea în fața acestei prime dovezi că undeva în adâncuri Mark pricepea încă sensul. Fratele ei, care cu doar câteva săptămâni în urmă reparase un utilaj complicat de la abator, putea acum să completeze primul vers dintr-o poezioară pentru copii. Își apăsă falca, murmurând Ura! Bonnie continuă, susurând ca apa unui pârâu. — Deschide ușa că vine... —... mătușa! —Ala-bala, porto... —... caca. Karin izbucni într-un râs chinuit. Bonnie îl încurajă pe Mark, care era dezamăgit. — Hei, două din trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
testă cu o poezie pe care Bonnie n-o auzise niciodată. Dar pentru cei doi frați Schluter, cele patru versuri conțineau chiar esența fiorului înghețat al copilăriei. Văd luna, începu Karin, pe același ton cu mama ei, de pe vremea când poezioarele lui Joan Schluter nu erau încă exorcizări de diavoli. Iar luna... Ochii lui Mark se măriră, într-un val de înțelegere. Buzele sale se închiseră în jurul unei grimase pline de speranță. — Mă vede pe mine! — Domnul să aibă-n pază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
l recite. Toată lumea scrie poezii despre fete la vîrsta noastră, zise Coulter. E ceea ce se numește o fază. Chiar și Sam Lang, babanul, scrie poezii despre fete. Chiar și eu, din cînd în cînd... — N-are importanță. Mie îmi place poezioara mea. Bob, dacă te întreb ceva, îmi promiți c-o să-mi răspunzi cinstit? — întrebă, orice-ar fi. — Lui Kate Caldwell îi place de mine? — Lui Kate? De tine? Nu. — Eu cred că poate îi place un pic de mine. — E-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
a lungul pantei, buruienile încă verzi se mișcau în vânt. Priveam peisajul : mai lipseau doar luntrea, pescarul mulțumit și câteva rățuște, eventual sălbatice, plus lebăda și vânătorul cu pușca și câinele fidel și moara, ca să mă simt ca într-o poezioară a dușmanului meu personal Johann Wolfgang Goethe (wurde im Jahre siebzehn-hundertneunundvierzig zu Frankfurt am Main geboren. Seine Eltern waren... și așa mai departe). Atunci a venit spre mine un om urât, îmbrăcat cu o cămașă neagră de murdărie, despicată în
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Am comandat o medalie din gloanțele care l-au ucis și o vom Încredința Dlui. MD, cel care, dintre noi toți, are cele mai mari șanse de a sfîrși aidoma.“ Glumițe rasiste și obscenități alese despre sexul femeilor abundă În poezioarele și caricaturile din revistă. Conținutul newsletter-ului actual este cu mult mai reținut, dar sinceritatea debordantă a membrilor este Încă acolo. În primul număr pe anul În curs Wakefield găsește un comentariu satiric semnat de Comisarul pentru Prezervarea Siturilor Istorice despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Filozofie banală“, ultimul cu metafore explicate între paranteze. În numărul 3, la rubrica de note, e prezentată „lucrarea despre cubism scrisă de Metzinger și Gleizes, doi dintre cei mai de seamă reprezentanți ai noului curent”, iar în numărul 2, o „poezioară” a lui Cincinat Pavelescu e ironizată astfel: „magistratul se afirmă dacă nu simbolist, cel puțin futurist à outrance”. Sînt anunțate numeroase volume ale colaboratorilor sau afinilor. Susținător financiar și principal responsabil cu partea grafică a revistei este elevul lui Iser
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de expedierea la grămadă a restului colaboratorilor. De un bonus „beneficiază” Geo Bogza („unul dintre cei mai fanatici”, pornit de la poeme „ce închid și imagini inteligibile” spre a ajunge apoi la „grațiozitățile” de „reportaj versificat”), „demiurgul Tr. Tzara, cu o poezioară nu prea obscură, «Bifurcation» și Jack Spintecătorul (St. Roll) cu o „Erotică” al cărei prim vers („Tremură de frică spanchiul Dumnezeu..”) îl determină pe critic - om cu frica Celui de Sus - să încheie grabnic capitolul... În continuare, sînt studiați patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Jake disprețuitor. Alice a ridicat din umeri. —Ouă fierte și soldăței? Nu soldăței, a mustrat-o Jake. Nu amesteca milităria în mâncarea lui Ro. Alice a oftat. Doar cu o zi înainte, Jake o învățase pe Rosa o versiune a poezioarei „Purcelușul“, în care porcii se duceau la târgul fermierilor și mâncau chiftele cu nuci în loc de friptură de vită. Lui Alice i se păruse puțin cam mult. —Vai, Jake, exclamase Alice. În curând, marele și bătrânul duce de York o să refuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
și extrem de original, s-a întărit. Cînd am învățat să număr pînă la cinci mama a reacționat ca și cum pentru prima dată o ființă dotată cu inteligență număra pe planeta terra pînă la cinci. Cînd am învățat pe de rost prima poezioară, întreaga mea familie a fost convocată pentru a asista la spectacol, iar din aplauzele lor am înțeles clar că nu mai văzuseră așa ceva. Ulterior, fiecare pas făcut de mine în spațiul vast al achiziționării cunoștințelor de bază a fost recompensat
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
compune o poezie mai bună, s-a procopsit. Fapta pentru care s-au cotonogit, a lui e... D-aia și șade drăcimea și îngerimea, cu urechea lipită, cu scuipat, de mintea omului, cunoscîndu-l pe om mare meșter la întocmit vreo poezioară sau cântec. Să i-o șterpelească din prima și, șterpelindu-i-o, să-l facă mai iute chisăliță pe adversar... Tu ce părere-ți faci, puturosule? La viața ta, te-ai învrednicit tu să-ți înveți creierul vreo poezie drăgălașă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îngenunchind, se ruga: "Tu piatră deții taina vieții și a morții, de aceea deschide-ți brațele, ia-mă și du-mă departe, fă-mă să zbor". Atunci când paznicii îi aduceau mâncarea, surâdea și, cel mult, îi ruga să asculte o poezioară. Rimele îmbrățișate generau voioșie și se înscriau în tradiția toasturilor de la nunți. Noaptea nu mai urla, nu mai acuza pe nimeni, declamând ca un actor. Părea să se fi îmblânzit și paznicii cu greu credeau în acele purtări, plecând de la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
debutează cu succes Ion Hobana (Aurel Ion Manta Roșie) elev în clasa a II-a a școlii primare nr.4 Bârlad, cu o spirituală poveste auzită de la bunici: „Sfântul Nichifor". La „Poșta redacției" i se răspundea: „Ne-a plăcut mult poezioara ta hazlie „Porecla". O vom publica în numărul viitor fiindcă ne-ai adus-o prea târziu.". „Porecla" va apare în proximul număr, continuată apoi de povestea de călătorie „La munte!". (Din volumul „Reviste literare ale elevilor (I834-1974) Istoria presei școlare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu succes Ion Hobana (Aurel Ion Manta Roșie), elev în clasa a II a a ș colii primare nr.4 Bârlad, cu o spirituală poveste auzită de la bunic: „Sfântul Nichifor”. La „Poșta redacției” i se răspundea: „Ne-a plăcut mult poezioara ta hazlie „Porecla”. O vom publica în numărul viitor, fiindcă ne-ai adus-o prea târziu.” Povestea va apare în proximul număr, continuată apoi de povestea d e că lătorie „La munte”, - scria Tudor Opriș în volumul „Reviste literare ale
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dintre exil și patrie, iar după revoluție, cu ei revede țara. Veleitarii se confruntă cu vanitatea din pricina căreia se compromit. Dorința de a scrie "frumos" duce, la un anume nivel de cultură, spre repetarea celor mai uzate dintre stereotipuri. Atâtea poezioare cu "frunză verde" mi-a fost dat să citesc, încât veleitarii începuseră să treacă din cotidian în coșmarurile mele. Nu toți însă. Existau și veleitari frumoși"57. Monica Lovinescu reține pe câteva pagini, cu umor și sarcasm, însușirile unei categorii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ea e icoană și eu o sufoc! El 1: (paralizat de analiză, incapabil să spună ceva logic) Ce-aș putea să spun! Doamne, ce-aș putea să fac! Ea 2: Să nu mai scrii în felul ăsta! Să știi că poezioara asta... ori îi dau foc ori o schimbi! El 1: Cum adică s-o schimb?! Ea 2:... S-o modifici... să înlocuiești... adică de ce să fie ea icoană, ca să nu mai vorbim că nici nu merge din alte puncte de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
care l-am urmat și eu. Acum de fapt liceul meu poartă numele scriitorului Calistrat Hogaș. Era firesc să-i placă Regelui cozonacul, pentru că Tecuciul este vestit și datorită acestei prăjituri. Acest fapt a fost de altfel transcris într-o poezioară pe care toți copiii din Tecuci o învață și o spun: “-Un’ te duci? -La Tecuci -Ce să faci? -Cozonaci -Cui să-i dai? -Lui Mihai.” Aș vrea ca în această poezie Mihai să fie Majestatea Sa Regele Mihai al
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
m-am ferit de ele știind că eu sunt într-o situație delicată. Am primit și primul mărțișor din viața mea, din partea unui băiat. Cu un desen făcut de mâna lui, cu creioane colorate, acest mărțișor avea și următoarea poezioară care se scria atunci în astfel de ocazii: ”Pe aripa vântului zglobiu, Ce zboară către tine, Un gând frumos și-un mărțișor, Primește de la mine”. Autorul acestui mărțișor, era un băiat de seama mea dar cu o clasă mai mare
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
securitate, următoarea întrebare: “Care este diferența dintre Irina Petrescu și Lica Gheorghiu?’ iar răspunsul era: “Prima e talentată iar a doua e tare-n tată”. Mai târziu când Nicu Ceaușescu era văzut ca succesor al lui Ceaușescu, se spunea următoarea poezioară : “Să dea Domnul să bea Nicu banii la Miami, Ca să vină atunci să ne ia americanii”. Diferența este că și Lica și Nicu erau, după părerea mea, mai culți decât EBA. Pe ei nu i-am auzit spunând “succesuri”. 7
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dacă știți, a fost publicat cândva la catedra noastră un volum colectiv, de studii de istorie literară, contribuția mea a fost un studiu destul de extins despre revista "Jurnalul literar" a lui Călinescu. Acolo l-am găsit pe Coșeriu cu o poezioară în limba latină. E.M.: Într-o carte de interviuri cu Coșeriu semnată de elevii săi Johannes Kabatek și Adolfo Murguía și apărută mai de mult în Germania, marele învățat povestește pe larg episodul întâlnirii lui cu George Călinescu. E.S.: Călinescu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
curent antisemit la care au aderat și oameni foarte importanți, sau „cu scaun la cap”, cum le-am spune astăzi. Chiar și marele și hâtrul povestitor Ion Creangă a scris și publicat pe timpul vieții câteva lucrări antisemite, de referință rămânând poezioara „Nici un ac de la jidani!”. Cine nu crede așa ceva, îl invităm să caute scrierea cu pricina în „Operele complete” ale humuleșteanului. Curentul antisemit a mai fost amplificat și datorită exploatării nemiloase a țăranilor de către arendașii evrei, fapt ce a culminat cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
promovate ulterior de Iliescu și de FSN. Din cele 141 de graffiti înregistrate, 57 reprezintă variații pe tema ostilității față de Ceaușescu, fie singur, fie asociat cu soția. Varietatea extremă a expresiei acestei ostilități, de la simplul "Jos Ceaușescu" la bancuri și poezioare satirice ("Cine-i mic și dă din mână/ Și-are 4 la română" graffito nr. 2 din culegerea Irinei Nicolau; cf. și nr. 32, despre plopii care fac pere, aluzie la o celebră frază a lui Ceaușescu despre imposibilitatea ca
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]