907 matches
-
1714160. De asemenea, mai beneficia de o cotă parte din vama târgului și din vinărici și din veniturile unei mori (dărâmată de iereul Ghenadie )161. Mai avea vie în dealul Poroinei (dăruita în 1677 de Stâncă Milisivoe din Cerneți ), 1 pogon 15 și o pădure pe dealul Orgutova, 2 pogoane grădini ș.a.162.Cu aceste venituri precum și cu alte donații Mănăstirea Sfântă Troița a reușit să întrețină școală grecească și românească într-o perioadă în care învățământul public nu fuseses instituit
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
din vama târgului și din vinărici și din veniturile unei mori (dărâmată de iereul Ghenadie )161. Mai avea vie în dealul Poroinei (dăruita în 1677 de Stâncă Milisivoe din Cerneți ), 1 pogon 15 și o pădure pe dealul Orgutova, 2 pogoane grădini ș.a.162.Cu aceste venituri precum și cu alte donații Mănăstirea Sfântă Troița a reușit să întrețină școală grecească și românească într-o perioadă în care învățământul public nu fuseses instituit 163. A doua biserică importantă a Cernețiului a fost
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
pe niște paturi din scânduri acoperite cu țoale confecționate la război din cârpe vechi, tăiate în linie dreaptă cu foarfecele de către Sonia, mama celor cinci copii, două fete și trei băieți. Dincolo de cuptor se întindea grădina, cam la vreo două pogoane, cu viță de vie cu struguri indigeni, apoi venea Linia, un braț al Dunării în care se scăldau vară de vară toți prichindeii din sat...mai înspre Reni pădurile interminabile de sălcii și plopi de la Buciumu, Racu sau Gărla Brăilei
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
de tot. Și cu hotarul, și cu vorba. Nu se știe cum îi păcălise pe megieși, dar le luase pământul și, gata! Aproape pe nimic! Mai rămăseseră locul său și sfoara de pământ a lu’cumătru-său, laolaltă, nici două pogoane... despărțite prin hatul îngust de averea hapsânului. Atât! El, sărac, cumătru’, sărac... doi nevolnici în coasta lu’ Bogatu’. Ăsta înghițise tot, înghiți-l-ar necazurile! Și-ar mai fi vrut și locurile lor, de, să-și netezească întregul... Pentru seceriș
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
spre capătul ogorului, acolo unde străjuia ca potera un salcâm tinerel, ivit de vreo doi-trei ani. La început, era o biată joardă la care omul privise încântat cum se lupta să supraviețuiască în câmpul deschis, hotar trimis de Dumnezeu între pogonul cumătrului și al său... Nevastă-sa îl sfătuise să-l taie, dar el nu și nu! Căpătase un prieten și un paznic, era însemnul ariei sale. Copacul își dăruia coroana ca bun adăpost păsăretului mărunt. Era umbrar pentru odihna omului
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
ce-i trebuia carte multă...gândea el...ce făceau ai lui de zi cu zi...putea face și el fără. Nici armata nu o făcuse. Fiind singurul băiat, și cum mai avea în urmă patru fete, ograda plină de vite, pogoane cam multe de pământ, ta-su se gândise că i-ar fi peste poate să mai facă față, așa că vându un pogon din pământul de la deal și aranjă el cu felcerul satului, să-i dea o patalama la mână, unde
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
nu o făcuse. Fiind singurul băiat, și cum mai avea în urmă patru fete, ograda plină de vite, pogoane cam multe de pământ, ta-su se gândise că i-ar fi peste poate să mai facă față, așa că vându un pogon din pământul de la deal și aranjă el cu felcerul satului, să-i dea o patalama la mână, unde să scrie negru pe alb că Ion nu este apt pentru armată. Prost lucru gândit! De când felcerul eliberase hârtia, pe Ion începuseră
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
de inspectorul școlilor sătești din Muscel, observăm că ea cuprinde un volum mai mic de cunoștințe decât cel prevăzut în programa alcătuită de Eforia Instrucțiunii Publice, în 1862. Cea din urmă cuprindea și noțiuni de geografie, cunoștințe legate de măsurarea pogoanelor, reguli ortografice, memorizare din biografiile domnilor români cei mai vestiți, măsuri de greutate și lungime. Menționăm că această programă a fost elaborată de George Radu Melidon, viitorul director al școlii normale din Câmpulung. Socotim însă că programa era prea cuprinzătoare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
Glavacioc. Pe la 1885 devine proprietar Maria Al. Manos, apoi moșia este moștenită de grecul Guma, de unde i s-a tras și numele de Siliștea-Gumești. În timpul desfășurării acțiunii din roman mai rămăseseră dintre boieri doar cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
servește și la evitarea udării spicelor în caz de ploaie, dar acest eveniment este extrem de rar în câmpia secetoasă a Burnazului. Două picioare așezate unul lângă celălalt formează o claie. După numărul clăilor oamenii pot aprecia recolta de boabe la pogonul secerat. Arșița soarelui în timpul secerișului este cumplită. În tot Burnazul nu mai există nici un copac. Pădurea nesfârșită de pe aceste locuri, cu desișul ei de stejari falnici, ce îi îngrozea pe turci în urmă cu numai trei sute de ani, a fost
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
fiind scurt, dacă ar fi fost secerat nu mai putea fi legat în snopi. În fiecare dimineață ei luau într-o sticlă lapte de bivoliță și mălai cernut, înhămau caii la ghioci și dădeau bice să ajungă la cele două pogoane cultivate cu grâu, situate la extremitatea estică a pădurii Lamba, nu departe de schela topografică ce marchează altitudinea de nouăzeci și cinci de metri față de nivelul mării. Jumuleau ei grâu până ce li se făcea foame. Atunci aprindeau focul sub pirostrii
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
fiecare dată mama lor. - Am obosit, răspundea unul dintre feciori. La un astfel de argument, Florica n-avea sufletul să-și mai certe fiii. După trei zile de chin ei nu reușiseră să jumulească grâul nici de pe o jumătate de pogon. Lui Traian Ciobanu, ce se întorcea într-o nămiază de pe Burnaz, i s-a făcut milă de copiii nașului său și a băgat cositoarea în lanul lor, terminând lucrarea într-un ceas. Anul trecut, alde Barbăneagră, din cauza paiului scurt, nu
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
privirile mamelor! Cum le mai înfloreau fețele în zâmbete largi, dacă le convenea și cum li se întuneca privirea și strângeau din gură, dacă nu le plăcea! Le auzeai, bombănind: -Ce se ține mare ăsta lu’ Cirifleașcă? Amărâtu’!..Cu două pogoane?...Hmm!.. -Ce știi tu? îi da replica cea de lângă ea, zâmbind ironic. Are el ceva care-i place fie-tii! Mama fetei înghițea în sec. Uneori, în rândul femeilor de pe margine se strecura și câte o vădană, ce se voia
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
zâmbetul după unduirea șoldurilor ei. Pe altă femeie care „ronțăia zăbala” o simțeai că mormăie și ea-n gând: -Ia uite și la-mbro-bo-di-ta mea! Ține, de, lângă ăsta lu’ Piciontea. Nu vede, tâmpita, că pe șmecher nu-l interesează decât pogoanele și galbenii din salba ei? Că ochii lui aleargă după scârba lu’ Scârmoci? Pe ea...o târăște ca pe Vaca Domnului! Cât am mai tocat-o! Da’... degeaba! De regulă, tinerii ascultau de mamele lor, care țineau frâiele casei. Dar
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
am mai tocat-o! Da’... degeaba! De regulă, tinerii ascultau de mamele lor, care țineau frâiele casei. Dar pârdalnicele de inimi o luau razna aici la horă, vrăjite de farmecele ei. Hora îi prindea în mrejele ei miraculoase, indiferent de pogoanele și zestrea lor. Am auzit de unele cazuri când, la sfârșitul horei, câte-o astfel de mamă cătrănită își căuta copila neascultătoare. Întreba disperată-n jurul ei: -N-ați văzut pe fata mea? Câte-odată, răspunsul venea prea târziu, ca o lovitură
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
era. Dar ea, dedulcită la fructul plăcerii, bătea din picior: nu și nu! Că ea....numai pe Ghiță...numai cu Ghiță...Ce să facă bieții părinții? Dacă așa se întâmplase...După îndelungate negocieri cu fălosul Ghiță, acceptau situația, cedând și pogoanele de rigoare. Ca s-o țină de nevastă. Hora avea și astfel de efecte, care se dovedeau deseori binefăcătoare pentru tinerii îndrăgostiți. Alteori, fierbințeala fetei, apărută la horă, putea deveni un adevărat calvar, dacă nemernicul urmărise doar averea ei. După ce
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
în sală toți copiii. Patru fete și trei băieți. Întreaga avere evidențiată în acte era considerabilă: două case a câte patru camere, fiecare cu terenul aferent, la care se adăugau curțile și grădinile pe suprafețe aproape egale de câte un pogon fiecare, plus 14 hectare de teren agricol situate în comuna... din județul Ilfov. Toate amănuntele au fost evidențiate și avocatul reclamantului, atunci când a avut dreptul de a se exprima, conform procedurilor legale, a cerut împărțirea în cote părți egale, pentru
PARTAJUL (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369263_a_370592]
-
în schimb marfa universală, metalul. E deci o hârtie de credit. În statele agricole munca, prin natura ei, e mărginită și foarte puțin elastică; ea nu poate produce decât obiecte de-un număr cert, de-o valoare certă. Dintr-un pogon de pământ se poate scoate maximul cutare de grâu și nimic preste acesta. Puterea fizică a omului, care nu poate fi urcată, cu tot esercițiul posibil, decât la un maxim oarecare, e mărginită, ca și puterea pământului care, cu toată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un adevărat merit alături cu organizația electorală a partidului roșu, bazată pe coruptibilitatea și intimidarea corpului electoral, precum și pe falsificarea listelor. Astfel, în provincii s-a întîmplat următoarele cazuri. Oameni c-o avere mică, o casă în oraș și zece pogoane pământ pe vro moșie au fost înscriși în colegiul I. Au votat și ales - pentru guvern se-nțelege - trei-patru ani de-a rândul, fără să plătească nici o dare, necum cea corespunzătoare colegiului în care fuseseră înscriși. În sfârșit fiscul procedează
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ani de-a rândul, fără să plătească nici o dare, necum cea corespunzătoare colegiului în care fuseseră înscriși. În sfârșit fiscul procedează la încasarea dării restante. Abia atunci se dovedește însă în fața cui stă. Casa e de mult vândută, cele zece pogoane asemenea, onorabilul alegător al colegiului I e un om care n-are nici o avere și care ar trebui să figureze în colegiul IV cel mult, nu în cel întîi. Dar restanța aceasta, falsă prin chiar natura ei, se împlinește cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ultimul comunicat? Rezultă că Eforia a solicitat în mai multe rânduri de la M. Sa Domnitorul să binevoiască a lua sub patronajul său stabilimentul de la Sinaia și că acel patronaj nu s-a putut dobândi decât cu prețul a 1 000 pogoane din Piatra-Arsă. Dezinteresată și filantropică patronare! Mai rezultă încă ceva. Rezultă că colonelul Cretzulescu n-a primit, pentru 2 270 pogoane, din cari 1 233 pădure, decât 46 046 lei, adecă câte 20 lei pogonul de pădure sau munte. Iacă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
său stabilimentul de la Sinaia și că acel patronaj nu s-a putut dobândi decât cu prețul a 1 000 pogoane din Piatra-Arsă. Dezinteresată și filantropică patronare! Mai rezultă încă ceva. Rezultă că colonelul Cretzulescu n-a primit, pentru 2 270 pogoane, din cari 1 233 pădure, decât 46 046 lei, adecă câte 20 lei pogonul de pădure sau munte. Iacă... un gheșeft! Daca Eforia n-a pierdut nimic din această afacere a Pietrei-Arse, în tot cazul rău a fost ars răposatul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu prețul a 1 000 pogoane din Piatra-Arsă. Dezinteresată și filantropică patronare! Mai rezultă încă ceva. Rezultă că colonelul Cretzulescu n-a primit, pentru 2 270 pogoane, din cari 1 233 pădure, decât 46 046 lei, adecă câte 20 lei pogonul de pădure sau munte. Iacă... un gheșeft! Daca Eforia n-a pierdut nimic din această afacere a Pietrei-Arse, în tot cazul rău a fost ars răposatul colonel Cretzulescu! Precum văd și orbii, Domnul este acuzat, în șirele de mai sus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e numai de 300 000 lei. D. deputat Marghiloman s-a oferit a plăti o arendă de 300 000 lei numai pentru sporul din județul Buzău. În județul Buzăului îndeosebi proprietatea țăranilor, în masă, s-a urcat la 20 franci pogonul ca evaluare de venit - în plasa Câmpului; și aceasta la toate pogoanele fie mocirlă, fie râpe. Pe proprietatea Macoveiul {EminescuOpXI 431} s-au împroprietărit sătenii pe 6 000 pogoane. Impozitul sătenilor pentru aceste 6 000 pogoane e mai mare decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a plăti o arendă de 300 000 lei numai pentru sporul din județul Buzău. În județul Buzăului îndeosebi proprietatea țăranilor, în masă, s-a urcat la 20 franci pogonul ca evaluare de venit - în plasa Câmpului; și aceasta la toate pogoanele fie mocirlă, fie râpe. Pe proprietatea Macoveiul {EminescuOpXI 431} s-au împroprietărit sătenii pe 6 000 pogoane. Impozitul sătenilor pentru aceste 6 000 pogoane e mai mare decât impozitul pus asupra proprietarului care are 35 000 pogoane. La proprietar n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]