158 matches
-
a nu putea ieși afară din gard printre lețe. În spațiile agro-pastorale mai îndepărtate, la Meterg și în Fața Natului, familiile mai înstărite au construit, pe lângă o colibuță, adăposturi mari și trainice pentru vite, șuri ca cele de acasă cu două poieți între ele fiind șura cu cele doua poduri, în care se depozita fânul și cerealele în pai, căci aici, datorită depărtării de sat și a drumurilor rele, își iernau sătenii o parte din vitele mari, așa ca un membru al
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
lavoir) lezna = ieftin maioș = cartaboș mara = vacă motor = mașină mata = pisică nana = sora mai mare obdiele = pânză învelita în jurul piciorului și purtată în cizme când temperatura este coborâta ocoș = mândru parapleu = umbrela (fr. parapluie) perete = gogoașa pita = pâine pogan = mare poiata = vezi sura porodică = roșie pate = scame pălang = gard păpărada = omleta părseici = credent rișcașă = orez roată = bicicletă surducă = minge sâlvoi = magiun (slavic sliva: pruna) șaf = butoi de lemn ștrăifogăr = caleasca sura = loc de depozitare a rezerelor animaliere de hrană tiglăzău = călcător
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
drept „camera bună”, destinată păstrării avutului și primirii oaspeților importanți, la sărbători. În perioada interbelică, o casă tipică era compusă din 2 camere pe un antreu și o prispă cu sau fără geamlâc. În partea din spate se găsea o poiată unde era instalată bucătăria. În curte mai erau de regulă un grajd și cotinețe pentru păsări. Construcțiile publice erau de regulă construite din cărămidă cu acoperiș de tablă. Locuințele ridicate după 1950 sunt ridicate din aceleași materiale paiantă cu învelitori
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
unui grup de teatru de amatori împreuna cu prietenii, cu care juca scene din piesele "Meșterul Manole", "Capitanul Valter Mărăcineanu" sau "Constantin Brâncoveanu", prima lor scenă fiind beciul casei. În timp, reprezentațiile s-au mutat în hambar și chiar în poiată. Prima experiență profesională ca actor a fost în cadrul trupei de teatru de limba idiș condusă de Mordechai Segalescu: aveau nevoie de un actor pentru un spectacol in Vaslui și a fost ales tânărul Tănase, care era deja nelipsit de la repetiții
Constantin Tănase () [Corola-website/Science/298692_a_300021]
-
Central din Chișinău. El a fost condus pe ultimul drum de personalități ale culturii basarabene cum sunt: Arcadie Suceveanu, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova , fostul ministru al culturii Ion Ungureanu, scriitorii Vladimir Beșleagă, Anatol Codru, Andrei Vartic, Andrei Strâmbeanu, Mihai Poiată ș.a. Cărți pentru copii:
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
Mihai Ștefan Poiată (n. 4 decembrie 1949, Cojușna, raionul Strășeni, Republica Moldova) este un autor, cineast, dramaturg, publicist, scenarist și scriitor român din Republica Moldova. A terminat școala medie în satul natal, în 1967 și Facultatea de Filologie (specializarea jurnalistică) a Universității de Stat din
Mihai Poiată () [Corola-website/Science/309462_a_310791]
-
în modul cel mai dureros condiția umană. Întreaga creație a lui Andrei Sârbu denota faptul ca artisul a fost un pictor mare, exigent, dar și un om de cultura care a marcat perioada în care a existat și creat. Mihai-Ștefan Poiată scria despre lucrarea “Verdele câmpului în amurg” (1990): “asistăm aici la o “ceartă” între Pollock și Mondrian, dar cred că mai curând e o replică a realului la adresă idealului, realul fiind spontaneitatea gestului, explozia emotivă. Această scuturătură violentă de
Andrei Sârbu () [Corola-website/Science/299996_a_301325]
-
O dată cu înmulțirea construcțiilor din piatră, majoritatea lăstunilor de casă au trecut la „casă nouă”, cuibărindu-se pe pereții caselor și pe sub poduri. Spre deosebire de rândunici, lăstunii de casă preferă pereții exteriori ai clădirilor, nu cei interiori (rândunicile cuibăresc deseori în grajduri, poieți). Pe lângă asta, ei aleg construcțiile de piatră și cărămidă, și numai în lipsa acestora cuibăresc pe clădiri de lemn. Cuiburile se află, de obicei, sub un anumit acoperământ (acoperiș, pervazul ferestrelor, diferite acareturi). Sunt cazuri în care familia de lăstuni își
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]