286 matches
-
Gorgota este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Crivina, Fânari, Gorgota (reședința), Poienarii Apostoli și Potigrafu. Comuna se învecinează cu comuna Puchenii Mari la nord, cu comuna Tinosu și cu comuna Poienarii Burchii la vest, cu județul Ilfov la sud și cu comuna Balta Doamnei la est. Ea se află în extremitatea sudică a județului, pe malul stâng al Ialomiței, și pe malul drept al Prahovei, fiind străbătută de râul Poienari. Este
Comuna Gorgota, Prahova () [Corola-website/Science/301678_a_303007]
-
comuna Poienarii Burchii la vest, cu județul Ilfov la sud și cu comuna Balta Doamnei la est. Ea se află în extremitatea sudică a județului, pe malul stâng al Ialomiței, și pe malul drept al Prahovei, fiind străbătută de râul Poienari. Este străbătută de șoseaua națională DN1, care leagă Bucureștiul de Ploiești. În satul Potigrafu, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ100B, care duce spre est către Balta Doamnei și Gherghița, iar în vest se termină la Poienarii Apostoli în
Comuna Gorgota, Prahova () [Corola-website/Science/301678_a_303007]
-
de râul Poienari. Este străbătută de șoseaua națională DN1, care leagă Bucureștiul de Ploiești. În satul Potigrafu, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ100B, care duce spre est către Balta Doamnei și Gherghița, iar în vest se termină la Poienarii Apostoli în șoselele DJ130A care duce spre Tinosu și DJ101E care duce spre Poienarii Burchii. Prin comună trece și calea ferată București-Ploiești, pe care este deservită de gara Crivina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gorgota se ridică la
Comuna Gorgota, Prahova () [Corola-website/Science/301678_a_303007]
-
În satul Potigrafu, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ100B, care duce spre est către Balta Doamnei și Gherghița, iar în vest se termină la Poienarii Apostoli în șoselele DJ130A care duce spre Tinosu și DJ101E care duce spre Poienarii Burchii. Prin comună trece și calea ferată București-Ploiești, pe care este deservită de gara Crivina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gorgota se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Gorgota, Prahova () [Corola-website/Science/301678_a_303007]
-
Prahova și apoi regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comunele Crivina și Poenarii Apostoli au fost desființate; comuna Crivina a fost inclusă în comuna Gorgota, iar comuna Poenarii Apostoli a fost împărțită între comunele Gorgota și Poienarii Burchii. Satul Potigrafu este una dintre localitățile unde a fost turnat filmul "Cold Mountain" (2003). Două obiective din comuna Gorgota sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, ambele fiind situri arheologice aflate în
Comuna Gorgota, Prahova () [Corola-website/Science/301678_a_303007]
-
Personalitatea doctorului D. lărgește registrul de expresii umane și culturale ale Mărginimii Sibiului. SCRIERI: Spre soarele de la Assuan, Poiana Sibiului, 1935; Ierusalim-Paris, Poiana Sibiului, 1935; Soarele din Piatra Albă, Poiana Sibiului, 1940. Culegeri: Lăcrămioare, 1917. Repere bibliografice: Ion Mariș, Un poienar străbate lumea: dr. Eugeniu Dobrotă, TR, 1994, 3. I.Ms.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286806_a_288135]
-
măreția până-n pragul caselor din Laz, localitate în care tradiția picturii icoanelor pe sticlă și lemn s-a transmis din generație în generație de mai bine de două secole. De aceea, ne-am luat răgaz pentru a vizita casa Mariei Poienari, în care artista a amenajat, prin propriile eforturi, o Expoziție de icoane, unele foarte vechi, costume populare, modele de cusături specifice satelor „înșirate“ pe Valea Sebeșului. Lăsăm în urmă curmătoarele, și, munte după munte (5 km), până la Căpâlna, sat adunat
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
nr. 2 bl. P1, sc. 1, et. 1, ap. 5 sector 6 țel. 7456320 4526 DARJAN MIHAIL (n. 1928) Str. Av. Fuica Vasile nr. 34 et. 1, ap. 2 sector 1 țel. 6667631 17508 DAVID MIHAELA LIANA (n. 1965) Str. Poienari nr. 1 bl. 13, sc. A, et. 2, ap. 9 sector 4 țel. 092359560 5234 DAVIDESCU NICULAE (n. 1947) Str. Andrei Popovici nr. 12 bl. 7A, sc. A, ap. 10 sector 1 țel. 6505892 15170 DEDU VASILE (n. 1953) Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
comune. În general, numele proprii nu prezintă opoziții de număr, avînd fie formă de singular (Brașov, Dunăre, Parîng), fie formă de plural (București, Carpați, Bucegi). Cele mai multe nume de locuri sunt singularia tantum, excepție făcînd localitățile denumite după membrii comunității (București, Poienari), lanțurile muntoase (Carpați, Bucegi) și arhipelagurile (Azore, Antile). Și acestea, sub presiunea majorității numelor, care sunt la singular, selectează în context determinanți la singular (acest București, Bucureștiul cotidian). Genul numelor de locuri este o categorie formală, fiind stabilit în context
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Iepure, Iepureasca, (Dealu) Ierugii, Iezer; Saeș - dar Faier, Maier, Chier, Ulieș, Sacrieș, Agrieș, Cuieș, Mizieș, Bozieș; Băești, Limbăești, Ciobăești, Scăești, Dăești, Rădăești, Bodăești, Codăești, Găești, Drăgăești, Hăești, Milăești, Bălăești, Mălăești, Ghelăești, Plăești, Mămăești - dar Negoiești, Vovriești; Poeni, Poenița, Poenile - dar Poienari, (Valea) Poienii, Poienile, Poienița etc. Un avantaj, poate neavut explicit în vedere de autorii standardizării, dar sesizabil în multe situații, l-ar putea constitui diferențierea formală între omonimele toponimice care, trebuie să recunoaștem, sunt destul de numeroase, elementele derivative și perifrastice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dohotărie), de la care s-au format toponimele Dohotariul (două pîraie în județul Suceava, un deal în județul Bacău), Dohotăria (o culme în Munții Neamțului și două pîrîiașe în județul Bacău), Dotăria (un microtoponim în județul Argeș), Dealu Dotăriei (în comuna Poienari, județul Argeș). Sensul celor două apelative („meșter care extrăgea dohotul prin distilare din lemn de mesteacăn“, respectiv „instalație primitivă pentru distilarea dohotului“) conduce spre aceeași bază onomasiologică, chiar dacă în timp locul dohotarilor l-au luat păcurarii sau păcureții (în județul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
În total, ponderea cea mai mare o deține cetățile de piatră, urmate de castele și respectiv cetăți țărănești și cule. Din rîndul cetăților din piatră, amintim pe cele de la: CÎlnic, GÎrbova și Săsciori (Alba); Arefu (Argeș), care prin cetatea de la Poienari - acel cuib de vulturi de la altitudinea de 850 m ce aduce mereu aminte nu numai de vitejia și eroismul Înaintașilor noștri, dar și al conducătorilor săi cum a fost de pildă Vlad Țepeș etc.; Cisnădie (Sibiu) cetatea de pe dealul orașului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
locomotiva faruri scurse în depășire, Bărăgan dîrele electrice, cerul spart în stele pînă l-a crăpat răsăritul, holocaustul făcut istorie cu entitățile naturale popor. Ora 5,46, în personalul Buzău București Basarab, după Ploiești Sud, scutit de serviciul la continuitate, Poienarii Burchii număr de București la barieră, stația Crivina către Periș locul fixat de Goe ca să tragă semnalul de alarmă Caragiale, mijlocul kilometrului 24 sugativă de navetiști, mai e plecați pî la mare! sondele, un vagon de bărbați dintre care navetismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la 18,8% în 1970), pentru ca în prezent să nu depășească 17% (P.Poghirc). Prezența pădurii în viața populației de aici este atestată și de numeroasele toponime precum Pădureni, Lesa (slv.les=pădure), Rediu, Runcu, Lazu, Laza, Jariște, Poiana, Poieni, Poienari, Poienești, Curătura, Arșița, Braniște, Dumbrava, Plopu, Plopana, Făghieni, Corni, Salcia, Răchitoasa, Rugăria ș.a. Harta așezărilor omenești din Colinele Tutovei (după Condica Liuzilor de la 1803) Răspândirea pădurilor în Colinele Tutovei, reconstituire după harta ridicată la 1828-1832 (după P.Poghirc) Răspândirea actuală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
publicate de Lapedatu în Buletinul Comisiunii. Pe de o parte se remarcă prezentarea evoluției istorice a monumentelor aflate în planurile de restaurare ale Comisiunii: mănăstirile Comana, Hurezi, Probota, Cozia, Baia, bisericile din Bălteni, Ludești, Vădeni, Bucur din capitală, cetățile Soroca, Poienari și Dâmbovița. S-a îndreptat spre cultura și arta medievală din Țara Românească și Moldova. Pe de altă parte, se constată descrierea în manieră pozitivistă a unor pietre funerare și a unor 52 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și monumentele istorice
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Mai vechi probabil decât celelalte două versiuni, povestirile românești despre Vlad Țepeș s-au transmis doar pe cale orală, prezența lor, identificabilă ca sursă de inspirație, fiind atestată și prin recente cercetări de folclor în satele argeșene învecinate reședinței voievodale de la Poienari. Anecdotele despre Vlad Țepeș au influențat în secolul următor paginile consacrate domniei acestuia în Letopisețul cantacuzinesc, iar mai târziu oferă motive de inspirație pentru Țiganiada, epopeea lui Ion Budai-Deleanu. Povestirile sunt prelucrate de Petre Ispirescu în Viața și faptele lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
Maramureș. 13. Căpâlnarii și Lăzurenii lucrează la plăvii. 14. Dramele puhoaielor când vine Frumoasa mare și se frământă buștenii. 15. Vorbele și comenzile lucrătorilor la jipi și ce face caimanul la colibă filologie complicată. 16. Primăvara când încep a trece poienarii cu oile în sus. Muntele Pătru. Drum la Tărtărău și Novaci. 17. Despre lipan pescuit în Lorcum și la Frumoasa. 18. Toamna în Valea Frumoasei. Toamna în Valea Frumoasei. Primăvara în Valea Frumoasei. Popa Ciuc și ciurda în ploaie, noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
maniere: „Și când o mărs, o trecut pă lâng-o babă și nu i-o dat bună-zâua la babă” (UrmenișMaramureș), se dovedesc nemiloși: „- Tot ce întâlniți în cale, tot ce vedeți, nimic nu iertați! Și furnicile călcați-le sub copitele cailor!” (Poienari - Vulpești), sunt nechibzuiți cu maeștrii inițiatori: „N-au vrut să m-asculte ca să-i învăț câte ceva, ci au pornit de parcă le pusese oala: d-aia au și pățit-o”, nu pot identifica ajutoarele: „S-o dus, ș-o luat armata
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să ne uităm să ne vedem dup-atâția ani cum mai există chipurile noastre. Fiind pregătiți, i-ar fi dat una-n cap și l-a aruncat în fântâna aia. I-a luat soția, calu și au pornit pă drum” (Poienari - Argeș). Deposedarea de însoțitori sugerează ieșirea din lume a mezinului, integrat acum adâncurilor germinative, din care va emerge un altul, cu puteri fertilizatoare. Pătrundere violentă în neantul precosmogonic, înghițirea se conturează ca principiu universal al acumulării forțelor și cunoașterii absolute
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
publicate de Lapedatu în Buletinul Comisiunii. Pe de o parte se remarcă prezentarea evoluției istorice a monumentelor aflate în planurile de restaurare ale Comisiunii: mănăstirile Comana, Hurezi, Probota, Cozia, Baia, bisericile din Bălteni, Ludești, Vădeni, Bucur din capitală, cetățile Soroca, Poienari și Dâmbovița. S-a îndreptat spre cultura și arta medievală din Țara Românească și Moldova. Pe de altă parte, se constată descrierea în manieră pozitivistă a unor pietre funerare și a unor 52 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și monumentele istorice
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
de evidentă sorginte scripturistică, acea opoziție dintre Bine și Rău identificată în faptele Voievozilor, a învățat-o, poate, Stoica Ludescu de la înaintași (autorul acelei bănuite compilații din timpul lui Matei Basarab)51: — „Vlad - vodă țepeș. Acesta au făcut cetatea de la Poienari și au făcut sfânta mănăstire ot Snagov. Mai făcut-au un lucru cu orășanii den Târgoviște, pentru o vină mare ce au fost făcut unui frate al Vladului-vodă. Când au fost în ziua Paștilor, fiind toți orășanii la ospețe, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oameni mari, bătrâni, pre toți i-au înțepat de au ocolit cu ei tot târgul, iar câți au fost tineri cu nevestele lor și cu fete mari, așa cum au fost împodobiți în ziua Paștilor, pre toți i-au dus la Poienari de au tot lucrat la cetate, până s-au spart toate hainele dupre ei și au rămas toți deznăscuți în pieile goale. Vădislav-voievod Bătrânul au venit domn când au fost cursul anilor de la Adam 6935. Acesta au făcut biserica domnească
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sfârșitul sec. XVI. -Țările Române dispuneau de un important sistem defensiv: o în Moldova și Țara Românească format din cetăți întărite : cetăți de margine: Turnu, Giurgiu, Hotin, Cetatea Albă, Chilia, Orhei, Tighina, Soroca; cetăți de interior: Neamț, Suceava, Roman și Poienari. o în Transilvania format din: o orașe care aveau fortificații: Făgăraș, Bran, Timișoara, Sibiu și Sighișoara; o cetăți țărănești: Râșnov și Prejmer. 6. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (sec. XVIII XX) I. Proiecte de realizare
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
data de 29 decembrie, ora 16, pe DN69, pe raza localității Orțișoara a avut loc un alt accident grav. Răzvan Nicolae Bara, de 27 de ani, se afla la volanul autoturismului Volkswagen Bora, cu numărul de înmatriculare AR-06-FYL. Biciclistul Tănase Poienar, de 76 de ani, conducea pe DJ693 o bicicletă, iar la intersecția cu drumul național nu a acordat prioritate de trecere autoturismului, intrând în coliziune cu acesta. Impactul a dus la rănirea gravă a biciclistului l În 30 decembrie, la
Agenda2004-1-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/281893_a_283222]
-
mai curând modelul numelor proprii, evitând pe cât posibil alternanțele fonetice care i-ar modifica forma. De aceea, în vreme ce omonimul popular burcă (un împrumut mai vechi, probabil din poloneză, ucraineană, rusă) are genitivul burcii, iar o localitate din Prahova se numește Poienarii Burchii, termenul recent apare destul de des cu forma de genitiv-dativ burqăi: „Partizanii burqăi" (Adevărul, 13.07.2009), „interzicerea burqăi" (Adevărul, 10.01.2010), „intenția Franței de a interzice portul burqăi în public" (Evenimentul zilei, 17.05.2010). Soluția e corectă
Burqa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6261_a_7586]