190 matches
-
al înălțimilor, - că-n ele nu trebuie să intre nici omul, nici pământul și nici un obiect al lumii, - adieri extatice să fie clipele, vârtej de altitudine privirea; - ca murmurul melancolic al vântului ce atinge azurul și zăpada, gândurile să mângâie poleiala lucrurilor ce nu sânt În cugetul tău să se răsfrângă toate crestele de munți pe care n-ai fost om și toate țărmurile de mări pe care ai fost trist. Plictiseala devine muzică pe marginea mării și extaz pe vârf
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
coborî de la cruce, jos, în cimitirul de lângă biserică, și descoperi piatra cu inscripția aurită, însemnînd mormântul și amintirea tatălui său. I se părea că literele s-au cam șters și se gândi să cheme pe pietrarul cel bătrân, să reînnoiască poleiala. În aceeași clipă însă își aduse aminte, atât de clar ca și cum le-ar fi auzit acuma întîia oară, cuvintele pe care i le-a spus tatăl său odinioară, în Năsăud: "Să-ți faci datoria totdeauna și nu uita niciodată că
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mai fost la baie de pe la prânz. Mă întreb cu voce tare: „Ce mă fac?“ Ideea care-mi vine nu e rea, deși puțin cam incomodă pentru o femeie. Îmi dau jos și a doua cizmă. Scot sticla din geantă. Rup poleiala, scot colivia de sârmă și desfac cu mare atenție dopul de plută. Pâââccc! Liftul se umple de un par fum plă cut, îmbătător. Duc sticla la gură și trag o dușcă. Doam ne, ce bună e. Mă pun pe băut
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
sticluțe cu lichior mai gros decât uleiul, pe care îl beau din păhărele mici și verzui, de cristal încrustat, prăjiturele multe și variate, pufoase și proaspete, alune mărunte de pădure oferite în boluri chinezești, pătrățele de ciocolată elvețiană învelite în poleială portocalie, fructe, frunzulițe de ceai verde, pentru cei cu gusturi și mai alese, oferite într-o cutiuță înaltă de tablă bine închisă, spre a nu-și pierde parfumul, alături de ceainicul cu apă fiartă. Toate bunătățile acestea nu erau pentru bătrâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
la mare în mașini și papucii, unul însângerat, care îi cad pe rând din picioare, ne face de râs, cu asta nu mai merg la teatru, am spus noi responsabili, Pinochio și cu mine, în timp ce Prințesa Miau aruncă de la lojă poleiala de la ciocolata cu caramel în capul cui s-o nimeri. De care ciocolată vrei, îl întreb eu pe Păianjen, de care vrei tu? De care vrei tu, eu nu știam că se va enerva și îi va părea că suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
mă facă să privesc drept în față adevărul lumii pământești. Mi se pare chiar că trufia, mândria, semeția și dorința mea de cucerire au trăit în mine pentru a mă face să văd adevărata față a lumii, risipind pe nesimțite poleiala care o înfrumuseța. Pentru ca în curând moartea mea să pătrundă Japonia, așa cum moartea Domnului a pătruns cu lumină lumea pământească... Pesemne că părintele Vasquez a fost ars și prefăcut în cenușă, iar cenușa sa a fost aruncată în mare. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
era frumos îmbrăcată, și abia dacă-l observase... iar azi, uite unde ajunsese, se uita la el cuprinsă de un interes subit, având pe ea doar un salwar kameez alb, croit prost și decolorat, fără inel în nas, papuci fără poleială și nesuflați, cu ochii necreionați ca să pară mai pătrunzători... Atât de conștientă era de simplitatea ei, că nu putea nici măcar să-i întoarcă zâmbetul; de fapt, tot ce putea să facă era să nu izbucnească în lacrimi. Imediat ce ajunse acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
afișul muzical al acelei reviste, afiș ce-și înfigea persuasiunea în mintea spectatorului, pe calea auzului. Canțoneta conținea toate duhurile rele care circulau printre cei cinci sute de figuranți; conținea atmosfera încărcată de pudră, fard și parfum, de decolteuri, de poleială, de lac nou, de pijamale închise, de fuste învoalate, de maiouri lipite, de dans și contorsiune. Oyral era un fel de sugestie de la scenă la sală. Deștepta în spectator multiple senzații care zăceau în el latent. Orchestra făcea să tresalte
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
alb topește in, Vinde-n leasă de copoi Căței iuți de usturoi, Joacă și-n cazane sună, Când cadâna curge-n Lună. Deschideți-vă, porți mari! Marfă-aduc, pe doi măgari, Ca să vând acelor case Pulberi, de pe lună rase, Și-alte poleieli frumoase; Pietre ca apa de grele, Ce fireturi, ce inele, Opinci pentru hagealâc Deschide-te, Isarlîk! Să-ți fiu printre foi, un mugur. S-aud multe, să mă bucur La răstimpuri, când Kemal, Pe Bosfor, la celalt mal, Din zecime
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
metal. Îl trase afară încetișor să nu zăticnească pachetele de milioane și să le împrăștie cumva pe sub scaunele din salonul avionului. Se trezi între degete cu cheia de la camera de hotel. Era într-adevăr o cheie grea, acoperită cu o poleială de cupru, atârnând în podul palmei mult mai greu decât atunci când stătea în gaura broaștei din ușile apartamentului de hotel. Nemulțumit și confuz, Vladimir se trezi, astfel, nas în nas, cu semnele propriilor lui porniri abisale, de care, după întâlnirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
dumneavoastră. Mă așez pe scaun, îmi pun un prosop pe umeri și fac eforturi să nu tresar în clipa în care Annabel amestecă nu știu ce pastă cu miros de chimicale și mi-o pune pe cap, în mii de bucăți de poleială. Blond. Păr galben. Păpuși Barbie. O, Doamne. Ce fac ? — Cred că a fost o greșeală, zic brusc, încercând să mă ridic de pe scaun. Nu cred că mi-ar sta bine blondă... — Relaxează-te ! Annabel mă prinde bine de umeri, forțându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Horoscoapele ! Annable țâțâie din buze. N-o prea duce capul, așa-i ? adaugă în șoaptă către Trish. Nu prea, murmură Trish discretă. Dar spală senzațional. Deci asta înseamnă să fii o femeie care se respectă. Să stai cu bucăți de poleială în cap, bând Buck’s Fizz și citind reviste despre vedete și modă. Singura revistă pe care am citit-o de la treisprezece ani până azi e The Lawyer. De obicei, îmi petrec vremea la coafor scriind e-mail-uri și citind contracte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
chiar la intrarea dinspre Bulevard și privise lungile alei ducând până sus, spre capătul parcului, la mormanul ăla de pietroaie de le zice cetate. Era o iarnă seacă, nu ninsese. Plouase mai toată noaptea și acum, în zori, copacii, cu poleiala de ghiață, cu țurțuri sticloși, aleile înghețate, cu chiciura cenușie, straturile goale, doar cu tufe sticloase și ele, se conturau grotesc pe fundalul unui cer brăzdat de dungile primilor raze de lumină, zgribulite sub straturi de chirceală parcă și ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
tale, pozitive. Dar ei nu pot ține pasul cu tine rămânând ancorați undeva, într-un labirint, oricâte încercări de bunăvoință ai face, vor să-ți strivească chiar aripa pe care le-ai împumutat-o. Pentru adăpost și-au construit colivii din poleieli amăgitoare; firele sunt împletite din orgolii bătute cu pietre de trufie ... Dacă teau prins în lațul pe care îl țin întotdeauna la îndemână, libertatea ta va fi pusă în pericol: te vor ține în colivie fără apă și pâine, iubindu
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
pentru lacăt, destinate recruților, ca după lăsarea la vatră să devină obiecte zburătoare din trenuri sau înșirate pe sârmă și legate de tampoanele ultimelor vagoane ale acelorași trenuri, mingiuțe de mărimea unor sfere de Magdeburg cu rumeguș și îmbrăcate cu poleială roșie sau verde, legate cu elastic pentru speriat domnișoarele prin parcuri, care întotdeauna se plimbau câte cinci la braț, ca reminiscență de pe vremea când făceau zid viu în fata cetăților, firește cu trupurile lor de capre lăptoase, oferind invadatorilor un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
la asta. Ele sunt slabe și frumoase, iar eu nu sunt. N-aș îndrăzni niciodată să le sugerez să merg cu ele, și nici ele n-ar îndrăzni vreodată să mă invite. Nu că ar fi obraznice; vedeți voi, sub poleiala și frumusețea lor, sunt fete de treabă, dar o tipă trebuie să păstreze aparențele, iar prietenele grase - mi-e teamă că ies din calcul. Regimul urmat de ele pare să bifeze sticle de șampanie și linii de cocaină asigurate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
pentru prima oară, binețe scriam pentru fete frumoase înalte și scunde, cu carnea tare, hotărâte unele să se bucure altele să fie triste cu mine fiecare zi era o surpriză de chewing gum când te-am cunoscut. tu ai schimbat poleiala mea în armură glumele mele în ode și imnuri praful vieții mele în bazalt vertical locul acela, strâmt, în care eram s-a făcut un ocean luminat de carul mare. șase în primul loc: iarba începe să crească, de abia
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pline de gorgone și de atlași de ipsos, era de-a dreptul colosală și-și lăsa umbra ca de gnomon peste vitrina cofetăriei. Ne-am îndreptat către ușa ei cu clopoțel. În vitrină erau bom boane de ciocolată înfășurate în poleieli colo rate. Mama a intrat „doar pentru o clipă“, lăsân du-mă s-o aștept afară. Norii se sfâșiau de creștetul încoifat al statuii. Tramvaiul nostru trecuse și piața era goală, doar șina sclipea de-a lungul ei. Între fața
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de firidă împodobită cu hârtie creponată adăpostea, între o lumânare și o strachină cu apă, o mică statuie de argilă, vopsită în roșu, înfățișând un zeu cu coarne, ce flutura în aer, cu o mișcare sălbatică, un uriaș cuțit din poleială. Bucătarul îl duse pe d'Arrast într-un colț, unde amândoi rămaseră în picioare, lipiți de perete, aproape de ușă. - De aici, șopti bucătarul, o să putem pleca fără să supărăm pe nimeni. Coliba era într-adevăr ticsită de bărbați și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
stânga, ajutând la scurgerea pișcătoarei beri în halba ce avea, curând, să-l găzduiască și pe inel. Talmudistul s-a ciucit, pe vine, să descifreze. "...E un campion complex și rafinat..." Unde citești asta?" Și mi-a relevat, reliefate în poleiala argintie, siluetele fumegânde parcă, ale unei retorte și ale unui cuptor alchimic. Pare un alambic de țuică" am îngăimat eu. "Practică o meserie transmigratoare și captivantă" mi-a decriptat, plecând de la un fascicol de lumini și-un sector de cerc
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ei segmente negre pe care și le vâra sub limbă ca să se topească; o carte poștală ilustrată Înfățișând un lac și un castel presărat cu stele ca niște perle În chip de ferestre; o minge Îndesată alcătuită din bucăți de poleială strâns rulate, provenite de la ciocolatele pe care le consuma noaptea; fotografii ale nepotului de soră care murise, a mamei lui care Își semnase poza Mater Dolorosa și a unui anume Monsieur de Marante, care fusese silit de familie să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Nu-i deloc grețoasă abordarea. E tristă și, într-un plan mai complex, generatoare de amare reflecții. E imaginea cea mai elocventă a unei animalități neînfrânte de miile și miile de ani de istorie. O animalitate frustă, țâșnind peste toată poleiala de cultură, civilizație, moravuri șlefuite etc. Nu-i numai problema noastră, desigur. Am văzut la fel de mizere closete și în China, și în Bulgaria, și în Germania, și în Egipt, și în Basarabia. Nu cred că mari deosebiri vor fi fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și-au aprins lumânările spre a cinsti solemnitatea, altfel oarecare, a unei astfel de zile. Dar nu mai vibrez, precum în anii tineri, la vâlvătăile tricolore. Nu știu ce scârbă a sufletului face să mă țin tot mai departe de astfel de poleială de paradă, prea des repetată. Îmi apăr, astfel, oare tot ce păstrează în mine, adânc, sentimentul mândriei de neam? Acel sentiment închis în dusul sângelui prin mine? Am văzut cum, într-un răstimp destul de mic, nici măcar un secol, unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cu cât e mai lung odgonul, cu atât ni se pare că suntem mai liberi. Nu era a mea ideea. Citise Ester cam despre așa ceva în Dostoievski și îi plăcea să-mi curme entuziasmele, când mă pomeneam lăudându-i cine știe ce poleială a multilateralei noastre dezvoltate care îmi luase ochii: „Odgonul, Simioane, odgonul când ai să-l simți?“. Când am simțit odgonul, rămăsesem fără Ester. Fugisem de ea în bicisniciile istoriei mele. O clipă, cândva, crezusem că, jucându-mă cu funia clopotului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
neagră, ce păreau niște pantofi noi în picioarele acestei domnișoare, o făceau să arate și mai bine.” (Sărbătoarea cea mare). Era de așteptat ca locul central al amintirilor să fie ocupat de casa părintească - izvor de sensibile aduceri aminte, purtând poleiala fericiților ani ai copilăriei, cu treburile gospodărești de peste zi și cu poveștile depănate la gura sobei, în serile lungi de iarnă. Descrierea este pe măsură: „Imediat se pomenise în curtea casei părintești, intră în casă, deschizând ușa la toate odăile
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]