237 matches
-
artificiale de flori de sidef. Pe pereți, printre o sumedenie de mici picturi în ulei, reprezentând peisaje orientale, încadrate în rame combinate din bucăți de fildeș și linii de abanos, tronau două mari portrete de femei, în rame de stuc poleit, prea de tot late și brodate ca ușile de la altare. Femeile pictate în maniera lui Mirea sau a lui Stoenescu, adică cu o mare ușurință a pensulei, dar totdeodată cu o anume veleitate rembrandtiană, semănau una cu alta, cu deosebirea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
reproducerii lui în Universul. Cu o zi înainte, Pomponescu fusese în vizită la madam Valsamaky-Farfara, care avea pretenția de a oferi un ceai, în realitate spre a vedea pe Ioana. Acolo, în salonul demodat și extravagant, cu fotolii de bambuc poleite, dădu ochii cu Ioanide, care, călare de-a-n-dărătelea pe un scaun, rezemat cu mâinile de spetează, privea insistent la Ioana, care fuma picior peste picior pe o canapea, părând a face mare caz de el. Arhitectul, puțin murdar de moloz pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
când toate și-au primit obșteasca lor semnificație, acele "povești cu corbi albi" al căror martor și, uneori, fals erou am fost: adunările grotești în care urmau să se facă și desfacă destine, cu uri sălbatice care izbucneau de sub zâmbete poleite, cu lungi execuții pregătite din umbră - toată adunătura aceea de profesioniști ai răului, uniți prin legătura inferioară a frustrării și imposturii, aduși de valul strâmb al vieții în situația dramatică de a opta între onesta umilitate care-i șade bine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nțelegi, Zoice, rîsul meu... Într-un oraș, din asfințit, departe, Cu mult negoț și știitori de carte, Trăia pe vremuri un bătrân evreu Pe nume Baruch... Fire de elită, În lume viețuind ca-ntr-un pustiu, Știa să taie sticlă poleită Și toți nerozii îl credeau geamgiu. Dar timpul suflă limpede ca vântul Și moartea le-a grăbit metamorfoza: Pe toți făcându-i una cu pământul, A transformat pe Baruch - în Spinoza. Golful de cuvinte, explică Vasile Turculescu, constă în trecerea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în Basarabia și, în același timp, membru-simpatizant al partidului lui Ilie Verdeț, o lacrimă (cum îi place să se numească)... ambulantă pe ruta Chișinău-București. „Creații” de acest fel s-au produs cu o nesimțire voinicească. Multiplicată în tiraje enorme, revizuită (poleită stilistic și ideologic), reeditată aproape anual cu prilejul sărbătorilor marcate cu roșu în calendar, această „literatură artistică formativă și modelatoare” a acoperit ca o groasă plasmă toxică întreaga Basarabie, în timp ce deasupra juca tontoroiul, jubilând, scriitorul sovietic moldovean - „Baciul mieilor chirilici
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
most rich being poor, Most choice forsaken, and most loved despised, Thee and thy virtues here I seize upon. Be it lawful I take up what's cast away. CORDELIA: Dar eu te rog, măria-ta, Desi n-am trucul poleit și uns De-a spune ce nu cuget, căci ce vreau Plinesc 'naintea vorbei să arăți Că nu-i pată de-ocară,-omor, păcat, Necastă faptă,-ori pas dezonorant, Ce mi-au răpit și daru-ți și favoarea, Ci lipsa chiar
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
and honor firmly. ALBANY: A herald, ho! ALBANY: Tu ins corcit, ba da. REGAN (Lui Edmund): Pune să bată toba: titlul meu e-al tău! ALBANY: Stai și motivu-ascultă. Edmund, te-arestez Pentru nalta trădare, si cu tine, Ast șarpe poleit. (Arătînd spre Goneril) Cît despre ce pretinzi, frumoasa sora, Refuz, în interesul soaței mele; Ea s-a legat în scris cu acest domn Și eu, ca soț, l-al tău anunț m-opun. De vrei un soț, iubește-mă pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
școala, biserica și mai târziu căminul cultural. Evident, nu puteau lipsi din peisajul social rural din acele vremuri cârciumarii, micii negustori cu dugheni înghesuite în încăperi mici și întunecoase, comercianții ambulanți ce cutreierau satele cu fel de fel de obiecte poleite și de proastă calitate, care luau ochii fetelor și nevestelor tinere, cerșetorii proveniți din mahalalele sărace ale Botoșanilor, iar în preajma alegerilor, invadau satele hoarde de agenți electorali care făceau propagandă mincinoasă partidelor politice care-i angajau. În acest cadru economic
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
shopping și care acum nu mai găsesc un sens vieții lor. Sună barbar ce se întîmplă, dar e real. Situația inegalităților excesive este similară și în Franța și mai peste tot. Sistemul lucrează în favoarea marelui capital, deci a unei elite poleite. În ultimii ani, sau chiar decenii, politici economice greșite au condus la rate foarte mari ale șomajului și scăderi ale veniturilor în multe state, chiar dintre cele mai dezvoltate. Aceste politici, cum sunt chiar unele ale guvernărilor din Franța, au
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
fudulie; galben puternic; gingaș; glorie; Gold Corporation; gram; indian; inel scump; lacăt; lăcomie; lemn; lingou; lingură; linguri; lucitor; luciu; măr; mda...; metal scump; modă; monedă de schimb; mulți bani; munte; neprețuit; nisip; noroc; obiect; obiecte; opulent; pasiune; patimă; pierzanie; podoabe; poleit; popă; posesie; preț; prețioase; prețiozitate; prosperitate; prostie; putere; putere falsă; putere financiară; Roșia Montana; salbă; sclipiri; superb; tinichea; uau; urăsc; valută; veșmînt; viu; zăcămînt (1); 790/148/62/86/0 auzi: ureche (116); sunet (51); asculta (32); bine (31); muzică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mutat în miezul aparențelor. „Parisul ăsta blestemat” (9 iunie 1967) îl copleșește. „Un oraș în care totul e un coșmar. Deja ziua nu mai poți circula pe jos. Eu mă plimb numai seara târziu, deseori după miezul nopții. E infernul poleit” (13 martie 1971 Ă 158). „Oraș de saltimbaci”, cum spune cu altă ocazie. Îi scria tot fratelui: „Ca să-ți faci o idee despre coșmarul pe care-l trăim noi la Paris, îți trimit în plic un fel de broșură, pe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
unirea mirilor. Asfel, casa mirelui și casa miresei sunt împodobite, în Bucovina, cu cetină verde de brad, iar în alte părți (cum ar fi în Dobrogea), înainte de cununie, doi feciori merg înaintea miresei, ducând un brad împodobit cu flori, hârtie poleită și maramă, jucându-l tot drumul până la biserică, apoi îl aruncă peste biserică sau îl lasă în curtea bisericii 327. În Oltenia se spune că "așa cum frunzele acestui copac nu cad niciodată, ci sunt întotdeauna verzi, "înconjurând" fructul din mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aduc aminte, poate, Că făcui parte din toate? Scriu aci, uituc, plecat, Ascultând glasul ciudat Al mlaștinii și livezii. Și semnez: Tudor Arghezi Încheiere Ion Barbu Stinsă liniștirea noastră și (aleasă) Isarlâk încinsă, Isarlâk mireasă! Dovediții, mie, doisprezece turci, Între poleite pietre să mi-i culci: Inima raiaua, osul feței spân, Țeasta, nervii torși în barbă de stăpân, Clatină-i la Ciprul Negru, în albeață De sonoră vale, într-o dimineață! Vis al Dreptei Simple! Poate geometria Săbiilor trase la Alexandria
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
lui Alexa tabloul lumii occidentale contemporane. Dezvăluirile cu care "furioșii" făceau valuri, pluteau în aer. Mai puțin însă și la noi, țară puțin participativă politic și cu opțiuni lipsite de anvergură. Piesa scrisă în 1962 vorbea despre o lume aparent poleită, cea a Forțelor Aeriene Regale Engleze. Scena de la Casandra devenea tabără de recruți. Absurdul, umilirea, prostia, înregimentarea, nebănuita mitocănie din Albion, drama creată de mecanismul militar ruginit și dezumanizat țineau de text. Mai presus de el era actul teatral nud
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Moft în accepția socială de clasă de mijloc, s-a aplecat Caragiale; agrimensor și cronicar al unei latifundii populare de indivizi pervertiți de aberația de fond a existenței lor: totala inadecvare dintre esență și aparență, dintre precara interioritate și exterioritatea poleită. Ideea originală a eseului semnat de Al. Condeescu nu este doar seducătoare, ci și convingătoare: ziaristul Caragiale a avut iluminarea de a-și racola și eterniza personajele din inepuizabila ofertă făcută de presa vremii, singura instituție care funcționa la cote
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pe care o pune în ecuație estetică piesa lui Oscar Wilde, focalizând momentul climactic al sărutului mortifer, iar veșmântul de pietre prețioase care o lasă dezgolită pe această făptură malefică deschide posibilitatea unei influențe din pictura lui Moreau. "Pe marmora poleită a curtei unui palat oriental, curte ce se înconjoară de înșiruirea sveltă a unor svelte colonade, s-a așezat albă și goală sub găteala podoabelor de pietre prețioase, perversa Salomee... Și călăul cu sabia picurând de sânge i-a adus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că erau stăpîni pe locuri bine cotate, cum „mic de ciobănaș” dispunea de turme fabuloase. Moșnegii purtau în fală „vîslele la spinare” și se înfățișau fără sfială la curtea domnească. Vîslele erau însemne ale breslei pescarilor. Se purtau la vedere poleite și împodobite cu pietre prețioase, ca individul să fie zărit de departe și respectat cum se cuvine. Problema capătă înțeles dacă se urmărește apariția, dezvoltarea și recunoașterea breslelor în istoria politico-economică a Principatelor; nu numai a agro-păstoritului, vînatului, stupăritului, dar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cucului; Nici pentru mine, Nici pentru tine; Ci pentru budihacea de la groapă, Să-i dai vacă de vacă Și doi boi să tacă. Ba îl petreceam până la biserică și apoi veneam acasă cu sânul încărcat de covrigi, mere turture, nuci poleite, roșcove și smochine din pomul mortului, de se încrucea tata și mama când mă vedeau cu dânsele. Și ca să mă scape de belea, m-au trimes la stână în dumbrava Agapiei, lângă podul Cărăgiței, unde erau și oile noastre, să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
râsul parcă numai în obrajii Ilonei. Atunci Apostol uită de ce s-a ridicat și se gândi cum să treacă el prin pata de soare fără s-o tulbure. Și, tot gîndindu-se, se pomeni c-a și pășit în șuvoiul razelor poleite și se opri buimăcit, fiindcă și fata se apropiase, ca și cum ar fi ademenit-o cine știe ce putere tainică. Buzele ei se mai mișcau, dar el nici glasul nu i-l mai auzea. Șopti răgușit: ― Mulțumesc... Ilona... pentru că... O privea și se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
că nu s-a întâmplat nimic, Dumnezeu nu se deranjează pentru un bărbat ridicol. După puțin timp eram deja cu gândul în altă parte. Nici o lumină divină nu alunecă pe pruncul rigid pe care-l am în față, în umbra poleită a bisericii. Aureola se sprijină pe un bastonaș negru de metal, pe care, poate, cineva l-a lipit, pentru că pe ceafa de ghips se vede o pată galbenă de lipici învechit. Poate că văd prea multe lucruri, Angela, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ploaie de alice, ba se iveau și imagini acute, metafore cu adresă directă, metatext fără text, apropouri, bancuri iambice, numai că Într-o lume aflată-n vertiginos picaj invers spre culmi cu mistreți dezvelindu-și sub buza de sus colții poleiți, totul era aluzie, lunecînd spre iluzie pînă la vertij. Proces ce nu putea stîrni decît un casnic fior poetic supraveghetorilor, și ei o aluzie, un miraj, despre a căror existență am aflat abia zilele trecute, vorbind despre acest preambul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ușor, pe furiș, o pînză cu vîrful arătătorului. Mă absoarbe ca un expir și dispar Într-o clipită, scufundat În lumea secolului de aur. Tăcere absolută pe drumul de Întoarcere, În Mercedesul albastru. VÎrful degetului Îmbibat În secolul XVII rămîne poleit, ca În țara minunilor. Grădini, tapiserii și cristaluri, vaci și mori de vînt. Mișcarea palelor Îmi aduce aminte de una dintre Întîlnirile Cavalerilor Mesei Rotunde, unde fusesem invitat cu o săptămînă În urmă, și, deși Întrunirile lor sînt exclusiviste, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cuprinsul Baisei. "Am ajuns la Loturi", se corectă el, oficial: "împreună cu bătrânul Stalin". Se opri, admirativ, lângă patrulaterul sclipitor de sfere lucii, tolănite pe urzeala de curpeni cârlionțați și de umbre prelinse din noaptea ce începea. Luna, pepene rotund și poleit, săltă lin peste marginea Baisei. Nicanor tresări de împărăteștile arcuiri ale Pepenoaicei. Feri în lături curpenii și rostogoli, mai încolo, pe ceilalți pepeni, mari cât căldările de la stână, dar părând niște stârpituri, pe lângă făloșenia Pepenoaicei. Apoi, bătu, adânc, în pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de vietate Și din podelele de deasupra, cobora o masă albă, cu lumânări de ceară aprinse și câtime de colaci frumos împletiți, în câte opt vițe și cu vargă de aluat copt încinși jur-împrejur erau rânduiți, printre castroane cu sarmale poleite și printre străchinoaie anume cu pui rumeniți Iar eu am dat, atunci, să întind mâna, ca să ating colacii cei frumos rotați, iar ei zvâcneau, depărtându-se de mine, ca niște iezi care zburdă și nu rămase în loc, decât numai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și fraternității deschidem brațele tutulor elementelor stricate pe care le rejectează chiar societățile ipercivilizate și, m numele națiunii române, facem politică radicală, aspirând la o republică, ba chiar și la mai multe. Toată mizeria noastră publică o îmbrăcăm în formele poleite ale unei civilizații calpe, precipitarea noastră spre fundul răului o numim progres, fierberea unor elemente necurate si lupta lor cu elementele ce au mai rămas încă sănătoase în țară se numește politică. Acela ce cutează a se revolta față ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]