201 matches
-
diferite icoane răzlețe, o ușă împărătească și două uși diaconești. Obiectele istorice mai vechi, datând din sec. XIX: cărți de cult slavone, Sf. Vasile, Sf.Epitaf, pictat și brodat cu fir alb, două cruci din metal alb și email, chivot, policandru, clopot din 1872 restaurat în 1907 și diferite icoane de pe catapeteasmă. Biserica a fost distrusă de bombardamentele din cele două războaie și renovată în același stil tot de către obștea credincioșilor. Turcul Kirim, care a ajutat la construcția bisericii, cunoștea bine
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
fețe în formă simplă gotică. Mitropolitul Andrei Șaguna cerceta adesea această biserică, mai ales la sărbători, iar la 15 august 1865 a sfințit în ea ""întru arhiereu"" pe episcopul Ioan Popazu al Caransebeșului, cu care prilej a donat un frumos policandru care se găsește și astăzi în biserică. Rășinariul (""așa cum este"" - Nicolae Iorga) se înscrie în ierarhia satelor românești din Ardeal, care este în mare parte o istorie de "sate și preoți". La cumpăna veacurilor, deși vremurile au fost grele, comuna
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
arcade susținute de două coloane. Deasupra naosului se află turla sprijinită pe arce mari. Biserica reconstruită de André Lecomte du Noüy diferă de biserica construită de Ștefan cel Mare în următoarele aspecte: Mobilierul bisericii (catapeteasma, stranele) din stejar aurit, precum și policandrele, sfeșnicele și candelele de bronz au fost dăruite de regele Carol I al României și sunt din epoca reconstrucției clădirii. Biserica a fost pictată în vremea lui Ștefan cel Mare. Trifon Korobeinikov, care a călătorit în Moldova în 1593, relata
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
opera atelierului italian al fraților Aterio. Vitraliile actuale sunt concepute și executate de cuplul Natalia și Ion Brodeală în 1980. Rozeta mare de deasupra orgii, vitraliul corului și cel al baptisteriului sunt executate în anul 1985 de artistul Dorin Dănilă. Policandrele deasupra altarului principal și sfeșnicul pentru lumânarea pascală au fost cumpărate de la Paris. Orga Catedralei este una dintre cele mai bune orgi de concert din România. Ea este acționată de un sistem electropneumatic, are 3 claviaturi, 3.375 de fluiere
Catedrala Sfântul Iosif din București () [Corola-website/Science/298822_a_300151]
-
Pardoseala este din parchet. Acoperișul din tablă. Pridvorul închis, construit mai înalt decât restul bisericii, are în partea superioară un rând de firide nepictate. Biserica Adormirea Maicii Domnului adăpostește epitaful Mântuitorului brodat de maica Antonina în 1865, 85 de strane, policandrul și sfeșnicele lucrate în 1928 la fabrica de laminate din Brașov. În anul 1953 a fost adusă aici și instalată (funcționând un timp) moara de vânt. Ea a fost restaurată și declarată monument istoric în anul 1977. În paraclisul mănăstirii
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
inestimabilă, s-au păstrat, dar mai vârtos s-au tot împrăștiat și se mai împrăștie - chiar dacă stau sub blestem legate de rostul lor - o mulțime de icoane pe lemn, pe sticlă, xilogravuri, iconostase, uși, mese de altar, piese de mobilier, policandre, sfeșnice, lumânări, cruci, cărți, vase liturgice, odăjdii, clopote. Remarcăm în unele biserici documente vechi, diplome, fotografii, tablouri și chiar arhive parohiale sau private. Să nu uităm prosoapele în scoarțe vechi și culori vegetale, covoarele și broderiile în care stau veacuri
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
de Indii; macaturile și perdelele de mătăsărie groasă de Damasc și Alep. Scaunele și canapelele, toate de lemn de mahon și abanos, incrustate cu sidefuri și cu figuri de bronz poleit, erau îmbrăcate cu piele de Cordova. În toate odăile, policandre atârnate de tavanuri cu ghirlandele între uși și ferestre, toate de cristal de Veneția.” După moartea lui Românit (1834), clădirea a fost închiriată domnitorului Alexandru D. Ghica (1834-1842) care își stabilește aici „cancelaria” — un fel de birou de reclamații. În
Palatul Romanit () [Corola-website/Science/307630_a_308959]
-
urmare a neglijării ei, biserica a început să se ruineze și a necesitat ample lucrări de restaurare. Între anii 1983-1986, prin stăruința preotului paroh Vasile Vaida, s-au efectuat lucrări de restaurare, consolidare în interior și exterior, împodobire cu frescă, policandre și mobilier (un nou cafas) prin contribuția benevolă a credincioșilor și cu sprijinul Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Pictura bisericii a fost realizată de către pictorii Vasile și Violeta Carp din București. În tabloul votiv sunt reprezentați Vasile Lupu și Doamna Tudosca
Mănăstirea Podgoria Copou () [Corola-website/Science/304181_a_305510]
-
din Gherla, s-a schimbat pardoseala, cu scândură nouă și gresie, au fost așezate în biserică scaune noi, s-a asigurat pentru prima dată încălzirea Bisericii prin instalarea unei centrale termice, pe bază de combustibil lemnos, a fost instalat un policandru nou, din bronz, și au fost cumpărate covoare noi, pentru toată biserica. În activitatea sa preotul Mircea Suciu, a fost permanent sprijinit de Consiliul parohial. În fruntea consiliului, pe toată perioada păstoririi sale (după ce prim-curatorul Simion A. Pop s-
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
revine în Moldova de la Muntele Athos (unde viețuise timp de 17 ani), împreună cu cei 64 de ucenici, și devine stareț la Mănăstirea Dragomirna. În această perioadă, împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei a dăruit Mănăstirii Dragomirna în 1767 un policandru de cristal (expus astăzi în sălile muzeului de la Dragomirna) și clopotul cel mare numit Zaporojanul, în greutate de peste 1100 kg, care se află în clopotnița mănăstirii. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
prin turnul înalt de 35 m. Pictură este refăcuta în 1959-1961, de către Gheorghe Popescu și Niculina Dona- Delavrancea, frescele fiind redate în factura neobizantină, cu o coloratura românească. Sculptură este bine reprezentată la catapeteasma și strane, ca și la candelabre, policandre și sfeșnice (aliaj metalic din bronz cu alama) proiectate, de asemenea, de Ion Mincu și lucrate la Paris. Catedrală a fost construită între 1883-1895, în stilul vechii arhitecturi din Țară Românească, sub conducerea arhitectului Carol Benesch, planurile de interior fiind
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Constanța () [Corola-website/Science/312558_a_313887]
-
sau rudele proprietarilor, o alta laterală, în apropierea serei și o alta în spatele vilei, care comunica, printr-o scară de marmură, cu toate încăperile. Arhitectul s-a ocupat și de decorația interioară a locuinței, din care au mai rămas lustre, policandre, șemineuri cu feronerii, tapetul din mătase, dar și patru picturi, de mari dimensiuni. Arhitectul Blanc a apelat la colegul său Ion D.Berindei, pentru a construi, în curtea vilei, grajduri pentru caii proprietarului. Această clădire a suferit modificări radicale, aici
Palatul H. Spayer () [Corola-website/Science/309998_a_311327]
-
fiind 200 lei, o evanghelie veche a cărei valoare era de 100 lei, un mineu vechi în valoare de 500 lei, două liturghiere, bune, valorând 440 lei, o cădelniță în valoare de 200 lei, un ștergar bun - 50 lei, un policandru cu valoarea 500 lei și patru prapore în stare mijlocie, valorând 800 lei. Decorația pictată a bisericii, puternic afectată de intemperii, s-a păstrat mai bine în absida altarului. Intrând în biserică, în pronaosul tăvănit se mai pot recunoaște urmele
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
asociației Gheorghe Ciobanu, iar fostul președinte Mircea Snegur a contribuit cu echivalentul unui salariu de-al său pe o lună. Biserica e construită în formă de corabie cu 5 cupole, unu în mijloc și patru prin părți. Cupola principală ține policandrul. Din Biserica veche s-a păstrat capacul de pe „Mormîntul lui Isus Hristos”. E construită în stil realistic. Clopotele sînt returnate la Iași, după modelul celor vechi. Multe obiecte din biserică se păstreză în satului din s. Borogani. Numărul total al obiectelor
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
Prea Sfințitului Mitropolit al Moldovei Vladimir, la biserica „Sfânta Treime” a fost numit preotul Vitalie Tomacinschi. Cu ajutorul bunului Dumnezeu, și cu aportul creștinilor din sat s-au procurat mai multe obiecte bisericești de care avea nevoie Sfântul Lăcaș: Sfintele Vase, policandru, cristelniță, sfeșnice, cădelnițe, aghiasmatar, semisfeșnic, veșminte preoțești, cărți de slujbă și alte obiecte necesare pentru slujbele bisericești. La aceste acte de binefacere au contribuit foarte mult băștinașii satului Pohoarna care se află la muncă peste hotare. Toți creștinii care contribuie
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
în anul 1861 cu hramul « Nașterea Maicii Domnului », care se sărbătorește pe data de 21 septembrie. Biserica este construită de Protosigherelul Mănăstirii Vatoped din muntele Atos din Grecia pe timpul domniei țarului Alexandru II. Biserica dispune de altar, iconostas, cafastru, strană, policandru, icoane ale sfinților, cărți bisericești. Clopotnița are 5 clopote de diferite mărimi. De la data construcției, activitatea bisericii nu a fost întreruptă. Pe teritoriul satului sunt amplasate două monumente în cinstea eroilor primului și al doilea război mondial. Monumentul eroilor 1914-1918
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
stejar executată în 1766 în stil post-brâncovenesc cu ornamente florale, suflată în aur, cu icoanele împărătești (1844); "iconostasul" mic sculptat în lemn de tei, aurit, executat de Ghenadie monahul (1741-1742); stranele (tetrapoadele) sculptate de călugări în anul 1731 și 1735; "policandrul" mare din alamă lustruită din secolul XIX; toaca metalică de forma vulturului bicefal - stema domnitorilor Basarabi, deosebit de valoroasă, și altele. Poetul George Coșbuc a dăruit pentru Paraclisul ctitorit de Matei Basarab două vitralii din 1916, deosebit de frumoase, în memoria fiului
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
o parte și alta a intrării principale în biserică. Catapeteasma provine de la Biserica din Răpciuni, astăzi scufundată în apele Barajului de la Bicaz, sculptura ei fiind realizată de Filip Bocic, iar pictura de Nicolae Popovici-Lespezi, ambii din Iași. Biserica are un policandru de 420 kg, realizat prin contribuția preoților din raion de către meșterul argintar Gh. Damian din Târgu Neamț și unul mai mic realizat în Atelierele Patriarhiei și donat de către membrii Consiliului Parohial. Biserica a fost pictată în frescă după proiectul prof.
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
Matei Basarab. Din punct de vedere arhitectonic biserica de zid este în plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termină cu un pridvor pe stâlpi. Pe lângă icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mânăstirii se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de icoane mai mici, zugrăvite în anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi. În 1715 Ștefan Cantacuzino restaurează în întregime clopotnița mânăstirii, situată la intrarea
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
când nenorocirea a lovit obștea și, ca prin miracol, a scăpat nevătămată. Biserica nouă va fi ridicată în anul 1936. La câțiva ani de la incendiu, în 1934, Carol al II-lea a vizitat mănăstirea și a făcut o danie: un policandru. Tot cu ocazia construirii noii biserici, Mănăstirea Lepșa a primit de la Ierusalim o icoană veche, din 1584, care înfățișează chipurile Mântuitorului și Fecioarei Maria. În 1952, Lepșa devine mănăstire de maici, venite de la Mănăstirea Trotușanu. Dar liniștea nu a durat
Biserica de lemn din Mănăstirea Lepșa () [Corola-website/Science/323452_a_324781]
-
încă vechea icoană din 1584, primită de la Ierusalim, împreună cu icoana Sfântului Nicolae, cea care a scăpat nevătămată din incendiul de la 1929 și care, fiind considerată făcătoare de minuni, are în permanență o candelă aprinsă. Biserica e împodobită și acum cu policandrul primit în dar de la regele Carol al II-lea, dar inscripția care îl amintea pe donator a fost ștearsă parțial de cei care au condus țara vreme de 45 de ani.
Biserica de lemn din Mănăstirea Lepșa () [Corola-website/Science/323452_a_324781]
-
sfințire din 1858, cât și în Șematismul Arhiepiscopiei Cernăuților din 1908. Pe lângă acesta, au contribuit în măsură mai mică și enoriașii Parohiei „Nașterea Maicii Domnului”. Printre aceștia, s-a remarcat enoriașul Elie Popescu-Dorneanul și soția sa, Paraschiva, care au donat policandrul cel mare, o clopotniță de lemn și 300 de florini. Biserica a fost sfințită la 5 mai 1858, de sărbătoarea Sf. Mucenițe Irina, de către arhimandritul Artemon Bortnic, starețul Mănăstirii Putna și trimis al episcopului Eugenie Hacman al Bucovinei. În decretul
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
bisericii. În anul 1856, Biserica "Sf. Gheorghe" din Tecuci a devenit catedrala orașului. Patrimoniul său s-a mărit după distrugerea în 1858 a Bisericii "Sf. Ilie" în urma unui incendiu devastator, primind mai multe cărți și icoane vechi, dar și un policandru din tumbac de la biserica arsă. După trecerea bisericii în grija Primăriei (în 1865), autoritățile orașului Tecuci s-au implicat în realizarea unor importante lucrări de reparație. Lăcașul de cult a fost reparat în anii 1874 și 1882. În 1874 s-
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
în anul 1947, iar în prezent se află în stare bună. are în inventarul său peste 200 de obiecte de artă și cu valoare istorică ce datează din secolele XVIII-XIX. Dintre acestea menționăm următoarele: cruce de mână (1780), clopot (1844), policandru (1849), cădelniță (1882), cruce procesională (1896) etc. În anul 2000, în timpul păstoririi preotului paroh Viorel Ilișoi, în apropierea bisericii de lemn s-a pus piatra de temelie a unei biserici noi de zid cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
Constantin și Elena”. Părticele din moaștele Sfinților Constantin și Elena urmează a fi aduse în scurt timp din Grecia. Biserica are în patrimoniu o serie de obiecte de cult valoroase: o cruce de argint (1851), un potir (1859) și un policandru (donat de Gavrilă Pavă în 1876). este construită din bârne de brad cioplite din grinzi despicate și îmbinate în „cheotori”. Ea se sprijină pe tălpi de stejar. Edificiul are un acoperiș din draniță. Monumentul are formă de navă, cu absida
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]