610 matches
-
Poezia să nu cadă în capcana desfrânării. Ei, Poeziei, ca armă a salvării sufletului, îi dedică această Apocalipsă, dar și Limbii Române! Evanghelia Apocalipsei are o arhitectură inedită, la fel cum este și conceptul pe care ea se bazează, integrator, polifonic. Versetele Apocalipsei biblice - devenite aici mottouri - ne introduc într-o atmosferă de totală reînnoire a artei literare. Astfel, Theodor Răpan face din conceptul de Poezie principiul suprem al creației sale, însoțindu-l reflecția profundă, căci obiectul ei este nemurirea vieții
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
al periferiei unui trecut cald ca o franzelă, a cărei necurăție poartă blazonul sincerității absolute a personajelor care se ridică, prin trăirea plină de dezinvoltură, prin copilăria vieții bulevardier-romantice, deasupra păcatului, și deasupra spiritului castrator-steril al moralei; asta pentru că - deși polifonice, deși unice ca și roluri de compoziție, deși individualizate până la firul de păr, personajele plâng ( Mirela Cioaba - Mița Baston, Nicolae Poghirc - Telemache ), le doare până la lacrimă ( măseaua ) ( Sorin Leoveanu - agentul fiscal ) , cântă sau iubesc (Nae Girimea, cu accent pe ultimul
„D-ALE CARNAVALULUI”. Cronică de spectacol, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339574_a_340903]
-
în mod instruit și mobil, aspectele originale ale volumelor vizate. Moara de nisip de Viorel Știrbu e o „stranie întâlnire între imaginarul povestirii și evenimentele reale înfățișate”, „cel de-al treilea roman al lui Florin Logreșteanu, Labirinturi, este un roman polifonic, psihologic și de idei”, iar în Trecătorul, roman semnat de Ion Floricel, regăsim „o lume a sensului moral și a tâlcului adânc”. Evidențiem noblețea comentariului asupra cărții lui Zaharia Gărău-Borloveanu, Zborul frânt al păsării de pradă. Modalitățile lirice actuale la
Petre Ciobanu: Minotaurul şi floarea de crin / Minotaur and lily flower, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339579_a_340908]
-
cotidian. Aici se încadrează schițe precum „Sfântul Mitică Le Grand”, „Ceaiul rusesc”, „Mătura” sau „Moneda de 10 cenți”. În această zonă, Liviu Jianu face proba resurselor sale lingvistice și capacității de a fixa idei și trăiri în armătura unui dialog polifonic. Izbutește să configureze biografii și să înrămeze limbajual portrete. Reușește să concretizeze o elegantă dinamică a narațiunii, să scoată în evidență autenticitatea reacțiilor comportamentale și să le păstreze acestora o nuanță de fidelitate a transcrierii. Un al treilea stil ce
Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339600_a_340929]
-
scris, căci Dumnezeu e respirația Cerului din noi! Perspectiva este totul! De aceea, încrezător, așteaptă „Să vină Judecata de Apoi! Sunt gata!” Evanghelia Apocalipsei are o arhitectură inedită, la fel cum este și conceptul pe care ea se bazează, integrator, polifonic. Prologul - viziunea de fond - transmite mesajul exegetic, „evenimentele” premergătore celor trei cărți, scrise într-o cheie lirică secretă: Salut către cele șapte împărății lirice. Vedenie pregătitoare. Descoperirea lui Theodor Răpan, pe care Dumnezeu i-a dat-o pentru a le
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
mâna dreaptă scriu destăinuirea”, „Auzul nepereche mă-ngână în timpan ... ”, „Îngăduie-mi să sufăr, îndurerat văd umbra ... ”, „Dincolo de steaua Canopus..”, „Eu sunt al cincilea anotimp al tău ... ” Theodor Răpan impune forme înnoiri în planul creației, îmbogățește profunzimea limbajului, construiește forme polifonice cu o prozodie inedită: „Paznic al șoaptelor gândul îmi este,/ azi în Citera m-aplec sfios,/ gura Venerei îmi dă de veste/ că voi fi umbră de chiparos ... / Și vin la Judecata Cuvintelor de-Apoi/ așa cum sunt, dând ceasul înapoi
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
impecabil la costum, cu pantofi parcă abia scoși din cutie, femeile dimineții, proaspete ca niște răni deschise, desprinse din reclame la șampon și gel de duș, elevele de liceu, ah, cimitir al vârstei mele mijlocii, toți și toate își trag polifonic și nesănătos mucii înapoi. Mai puțin copiii, care încă nu știu faza cu trasul și îi lasă pur și simplu să curgă, tencuindu-i din când în când pe față cu mâneca, fără ca mamele (sau educatoarele de la grădinițe) să se
Ce face un japonez când îi curge nasul în public. Cum am înțeles politețea pe ruta Tokio () [Corola-blog/BlogPost/337786_a_339115]
-
vamă-n vamă, copilul într-un ținut parcă pre-edenic, la școală, la liceu și mai apoi student, interogațiile grave, căutările, consacrările, colosul propriului aisberg - VIAȚA.” In aceste trepte de cunoaștere cititorul se regăsește pe sine însuși. Conceput cu o structură polifonică, romanul înmănunchează prin eroii săi un singur destin, la conturarea căruia contribuie toți ceilalți, care nu sunt altceva decât fațete ele unui singur personaj, așa cum remarca și poetul Ion Agripina Precup în articolul menționat. Cităm: „Paralele și complementare, potecile destinului
ION CATRINA – TĂRÂMUL UMBRELOR – O REEDITARE MAI MULT DECÂT NECESARĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342947_a_344276]
-
piețe internaționale de carte dacă ar fi tradus și publicat în străinătate. Romanul nu se poate povesti pentru că este un roman parabolă, metaforă, o constelație de motive epico-filozofice care comunică între ele, dându-i romanului o arhitectură complexă polisemantică și polifonică. Acțiunea romanului se petrece în lumea scriitorilor din perioada comunistă, personajul principal fiind un scriitor, tipul geniului, foarte dotat, de o cinste ireproșabilă, dar și de o inconștiență profetică. Nu există în literatura română o carte care să descrie mai
ŞTEFAN DUMITRESCU, UN SCRIITOR ROMÂN CARE FACE CÂT TREI SCRIITORI CARE AU LUAT PREMIUL NOBEL ! de LIVIU RUS în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340174_a_341503]
-
chansonul, liedul. . ., caracteristici, reprezentanți. ... 2. Barocul și genurile muzicale reprezentative în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, reprezentanți: Antonio Vivaldi, Jean-Philippe Rameau, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Handel etc. Personalitatea lui Johann Sebastian Bach - scriitura polifonică și genurile reprezentative, creația instrumentală, importanța sistemului temperat. ... 3. Evoluția spectacolului vocal-dramatic în secolul al XVIII-lea (de la opera seria și opera buffa la formele lirico-dramatice naționale). ... 4. Clasicismul muzical vienez - premise ale apariției (de la Domenico Scarlatti la
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
chansonul, liedul. . ., caracteristici, reprezentanți. ... 2. Barocul și genurile muzicale reprezentative în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, reprezentanți: Antonio Vivaldi, Jean-Philippe Rameau, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Handel etc. Personalitatea lui Johann Sebastian Bach - scriitura polifonică și genurile reprezentative, creația instrumentală, importanța sistemului temperat. ... 3. Evoluția spectacolului vocal-dramatic în secolul al XVIII-lea (de la opera seria și opera buffa laformele lirico-dramatice naționale). ... 4. Clasicismul muzical vienez - premise ale apariției (de la Domenico Scarlatti la fiii
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
Vasile Spătărelu,Achim Stoia, Doru Popovici, Dan Dediu, Adrian Iorgulescu și alți reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești. ... ... II. FORME ȘI GENURI MUZICALE 1. Principalele forme muzicale: lied, menuet, scherzo, rondo, invențiunea, fuga, variațiunea, sonata; caracteristici, structură arhitectonică, exemplificări. ... 2. Forme polifonice: motetul, madrigalul. Caracteristici, exemplificări (lucrări și compozitori); ... 3. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și lirico-dramatice. Caracteristicile și analiza acestora. Exemplificări (lucrări și compozitori); ... 4. Genul miniatural și diversitatea lui stilistico-interpretativă. Exemple de lucrări și compozitorii acestora. ... BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
Proba de instrument compusă din: a) un studiu, din trei studii propuse de candidat, de nivel de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu, ales prin tragere la sorți de către acesta, executat fără partitură; ... b) o piesă polifonică la trei voci, la alegerea candidatului, interpretată fără partitură. ... Notă: Proba se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă, calculată ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat la punctele a) și b). Proba a
ANEXE din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274285]
-
notele acordate separat la punctele a) și b). ... 8. Pian Proba I Proba de instrument compusă din: a) un studiu la alegere având nivelul de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat fără partitură; ... b) o piesă polifonică la două voci, executată fără partitură, la alegerea candidatului; ... c) improvizații la instrument pe o temă dată de comisie. ... Notă: Proba se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă, calculată ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din
ANEXE din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274285]
-
chansonul, liedul: caracteristici, reprezentanți. ... 2. Barocul și genurile muzicale reprezentative în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, reprezentanți: Antonio Vivaldi, Jean-Philippe Rameau, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Hendel etc. Personalitatea lui Johann Sebastian Bach - scriitura polifonică și genurile reprezentative, creația instrumentală, importanța sistemului temperat. ... 3. Evoluția spectacolului vocal-dramatic în secolul al XVIII-lea (de la opera seria și opera buffa la formele lirico-dramatice naționale). ... 4. Clasicismul muzical vienez - premise ale apariției (de la Domenico Scarlatti la
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
chansonul, liedul: caracteristici, reprezentanți. ... 2. Barocul și genurile muzicale reprezentative în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, reprezentanți: Antonio Vivaldi, Jean-Philippe Rameau, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Hendel etc. Personalitatea lui Johann Sebastian Bach - scriitura polifonică și genurile reprezentative, creația instrumentală, importanța sistemului temperat. ... 3. Evoluția spectacolului vocal-dramatic în secolul al XVIII-lea (de la opera seria și opera buffa la formele lirico-dramatice naționale). ... 4. Clasicismul muzical vienez - premise ale apariției (de la Domenico Scarlatti la
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
a putut fi publicată în timpul vieții sale și a apărut postum datorită conjuncturii politice favorabile creată de revoluția din decembrie 1989 și din această parte necenzurată am extras majoritatea textelor din lucrarea de față. Apariții postume: “Jurnalul fericirii” (1991), “Monologul polifonic” (1991), “Dăruind vei dobândi” (1992), “Nicolae Steinhardt. Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zaharia Sângiorzan” (1992 și 1998), “Primejdia mărturisirii” (1993) și “Drumul către iubire” (1999). Iar în perioada anilor 2008 - 2012, Editura “Polirom” din
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
de referință, cu un caracter dominant, solid conturate. El le conduce abil prin labirintul existenței cotidiene, le înțelege ezitările și este alături de ele în încercările de tot felul la care sunt supuse în decursul existenței lor. Concepute cu o structură polifonică, majoritatea romanelor scriitorului înmănunchează prin eroii lor, un singur destin, la conturarea căruia contribuie toți ceilalți. Personajele secundare alcătuiesc doar corul antic conturat în jurul personajului principal pentru a-i amplifica personalitatea și pentru a-i da vigoare și strălucire. Într-
O CARTE DE REFERINŢĂ DE ION CATRINA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344921_a_346250]
-
Așa apare, de pildă, în partea a doua „Vântul stă, florile cântă”, un legănat idilic între instrumentele de suflat din lemn (lalelele) însoțit de coardele cu surdina, harpa și celesta (vântul). Partea a șaptea, „Cântec noaptea crapu-și cântă”, este compusă polifonic; Celibidache folosește acest procedeu de scriitura muzicală, deoarece ascultătorul poate percepe concomitent doar puține voci, asemănător unui lac plin de pești, din care puțini pot fi văzuți în același timp. O îmbinare de sunete de templu tibetan cu melodii lirice
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
dacă exprimă numai epoca respectivă. Adevărata literatură exprimă totalitatea epocilor, a vremurilor, pentru că îl exprimă pe om. Lucrările cuprinse în această crestomație, fac parte dintr-un evantai policolor.Descoperim lucrări mai din toate genurile literare, fapt ce creează o rezonanță polifonică, mulțumind toate gusturile cititorilor. Meritul celei care a antologat lucrările între coperțile acestei cărți este că a înțeles și a evitat tendința unor autori care doreau să devină originali, împingând la extrem originalitatea, fiindcă aceasta nu este originalitate.Adevărata originalitate
SUB EGIDA LIGI SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347307_a_348636]
-
oi împăca vreodată/ Sau numai armistiții semna-voi pe cetăți?, Învinsul). Așa cum Nabokov vâna fluturi cu plasa, BURLUI, departe de a fi învinsul declarat, atacă timpul cu site fine. Ce prinde la vânătoarea asta, poezie se numește. Poemele sale sunt polifonice, în care un maestru-regizor mișcă umbrele și actorii după reguli care-i pot scăpa chiar și lui. Jocul ne include, așadar, pe toți. De remarcat prezența suavă a iubitei, căreia i se adresează aproape în fiecare poezie, evident de dragoste
VASILE BURLUI ESTE, CA TOŢI POEŢII MARI ŞI ADEVĂRAŢI, UN VECHI CARE STĂ PRINTRE NOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654]
-
jaloanele viitorului. În final, Adrian își întâlnește fiul și ciclul pare să se repete. Celelalte personaje, extrem de bine conturate, au un rol secundar. Ele doar participă și întregesc narațiunea în jurul eroilor principali, reliefându-i mai puternic. Conceput după o structură polifonică, romanul este una dintre cele mai reușite lucrări ale scriitorului Ion Catrina. O analiză detaliată se datorează și studiului domnului critic și istoric literar, prof. univ. dr. Marian Barbu, publicat în Revista AGERO, din Stuttgart, (24-08-2011), intitulat: PROZATORI CU ȘTAIF
UN ROMAN DE ZILE MARI: „PĂPUŞA DE STICLĂ” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345299_a_346628]
-
Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului (1982), Critică la persoana întîi (1983), Escale în timp și spațiu (1987), Prin alții spre sine (1988) -, dar și cele editate de Virgil Bulat, Ioan Pintea, Ion Vartic, începând cu anul 1991 - Monologul polifonic (1991), Primejdia mărturisirii (1993), Cartea împărtășirii (1995), Drumul către isihie (1999), Ispita lecturii (2000), Eu însumi și alți cîțiva (2001), Pledoarie pentru o literatură „nobilă și sentimentală" - opinii despre generația ‘80 (2001), Drumul către isihie - inedite (2002) dezvăluie un critic
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
totalitatea ei decât în contextul întregului volum de poezii deoarece există o logică bine precizată/stabilită a alegerilor poetice, a mișcărilor poetice de la poem la poem, există o conexiune bine stabilită, deliberat aleasă, fiece poezie fiind parte a unui “cor polifonic de voci” și parte determinată și determinantă a aceleași arhitecturi poetice. Cartea se deschide în atemporal, în spațiul mitic, nereal/imaginar și la fel se închide. Și la început și la sfârșit de volum există o ambiguitate voită, granițe/margini
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
rostirii, a abstracțiunii și o poetică a prezenței, prin bogăția de metafore inedite: „Neînvățând să tac Tăcerea, imn întru gloria ei, acum, înalț! Cu un crin în mână, întru deșertăciunea „Clipei cea repede”, tot cerul inimii mele, azi!” Complex și polifonic, Poetul își raportează Tăcerile, în mod deosebit, la el însuși, aducând în prim-plan, prin mottourile fiecărui poem, nuclee lirice fertile, din cei peste patruzeci de ani trăiți în altarul Poeziei. În fapt, Evanghelia Tăcerii - Solilocvii este și o antologie
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]