1,208 matches
-
Formarea sau sinteza polimerilor înalți naturali are loc prin reacții catalizate de enzimele macroergice și fosfatice, iar în laborator și industrie, sinteza compușilor macromoleculari se efectuează prin mai multe metode, dintre care cele mai importante sunt polimerizarea în emulsie și polimerizarea în suspensie. Trebuie menționați, ca o clasă importantă de compuși macromoleculari, polimerii înalți elemento - organici, cum sunt polimerii silico - organici, de exemplu. Ei provin din polimerizarea compușilor organo - silicici micromoleculari, precum sunt cei rezultați prin acțiunea compușilor organo - metalici cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
prin mai multe metode, dintre care cele mai importante sunt polimerizarea în emulsie și polimerizarea în suspensie. Trebuie menționați, ca o clasă importantă de compuși macromoleculari, polimerii înalți elemento - organici, cum sunt polimerii silico - organici, de exemplu. Ei provin din polimerizarea compușilor organo - silicici micromoleculari, precum sunt cei rezultați prin acțiunea compușilor organo - metalici cu magneziu, zinc etc. asupra halogenurilor de siliciu. În ceea ce privește polielectroliții coloidali, foarte mulți compuși macromoleculari au proprietatea de a disocia în mediile polare (în special în apă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
compactă, iar gelul are o structură tridimensională din particule înlănțuite. După structura lor, există trei tipuri de geluri: a) corpusculare - de obicei, este structura gelurilor tixotrope; b) lamelare - au particule bidimensionale legate prin legături intermoleculare sau formate prin reacții de polimerizare; c) fibroase - unite prin legături covalente, în reacții de polimerizare sau policondensare după o singură direcție. Gelifierea este însoțită de creșterea vâscozității și de un efect exoterm slab. Gelurile se pot obține prin reacții chimice sau procese fizice. De exemplu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
După structura lor, există trei tipuri de geluri: a) corpusculare - de obicei, este structura gelurilor tixotrope; b) lamelare - au particule bidimensionale legate prin legături intermoleculare sau formate prin reacții de polimerizare; c) fibroase - unite prin legături covalente, în reacții de polimerizare sau policondensare după o singură direcție. Gelifierea este însoțită de creșterea vâscozității și de un efect exoterm slab. Gelurile se pot obține prin reacții chimice sau procese fizice. De exemplu, obținerea gelatinei sau a gelului de amidon se face prin
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
hexacianoferat II tetrapotasic: Porțelanul poros, sticla spongioasă sau fritele se prepară de obicei prin diverse tratamente termice. Metodele moderne de preparare a 172 membranelor organice se bazează pe gelifierea dirijată a diferitelor soluții de polimeri înalți (cu grad mare de polimerizare). Ca aplicații, membranele se folosesc cel mai mult în domeniul biologiei, în industria chimică și electrochimică, farmaceutică și industria materialelor de construcții. 3.2.1.3. Pulberi Sunt sisteme disperse corpusculare, cu aceeași structură capilară ca a gelurilor sau membranelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
2.2.2. Rășini Sunt izogeluri organice sau polimeri cu o structură compactă. Există rășini naturale (colofoniul, șerlacul, rășinile fosile, copalul, chihlimbarul etc.) și sintetice (macromoleculare). Procesul de formare a rășinilor se numește rezinificare și cuprinde o reacție chimică (oxidare, polimerizare, condensare) și un proces fizic de solidificare în stare rășinoasă. Au toate proprietățile coloidale ale gelurilor, cu excepția celor ce țin de porozitate și suprafață activă (adsorbție, reacții de contact etc.). Cei mai mulți polimeri solizi sunt într-o stare solidă mixtă, cristalină
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
asimilație- dezasimilație este deplasat în favoarea asimilației, astfel încât există un excedent de substanță organică reducătoare, din care o parte este stocată - evident într’o formă greu accesibilă altor organisme, formă obținută prin simpla modificare a caracterului redox ca urmare a unei polimerizări (în cazul ozelor), policondensări (în cazul aminoacizilor) sau esterificări (în cazul acizilor grași), accesibilitatea fiind condiționată de posesia unei enzime specifice (glucozei care a trecut în celuloză, de exemplu) -, iar o parte transferată biotopului, „voluntar“ - ca substanțe alelopatice - sau „involuntar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
bogate în H2S. Tiobacteriile conțin un pigment asimilator verde - bacterioclorina - sau/și unul roșu - bacteriopurpurina - care permite un tip special de fotosinteză în care H2S joacă rolul apei, eliberându-se sulf în loc de oxigen [83], dar producându-se CH2O care, prin polimerizare, conduce la glucoză [84], ca și în fotosinteza clasică. Sulful poate fi păstrat intracelular la unele specii, dar și oxidat mai departe până la acid sulfuric [84]. Bacteriile sulfooxidante folosesc energia solară, iar oxidarea sulfului servește doar pentru obținerea electronilor necesari
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
largă diversitate, ca având o origine cel puțin contemporană primelor forme de viață [88], la care se adaugă „experiența“ lor, la fel de vastă. Oarecum anecdotic dar tot atât de demonstrativ este atacul moliilor asupra unor polimeri sintetici precum nylonul. Acesta se formează prin polimerizarea ε caprolactamei, obținute din fenol, benzen sau toluen, deci nenaturală. Acel polimer are însă, ca legătură definitorie, pe cea peptidică, -CO-NH-, pentru care molia posedă o hidrolază. Nylonul este astfel depolimerizat, spre „dezamăgirea“ moliei care abia acum bagă de seamă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în băi succesive de alcool etilic (35°, 50°, 70°, 90°, 95°, câte 15 minute și alcool absolut de trei ori, câte 20 minute), urmată de trei băi de propilenoxid și impregnarea în rășină sintetică de tip Epon 812 (2 zile). Polimerizarea blocurilor s-a făcut în termostat la 60°, iar secționarea s-a realizat la ultramicrotom, folosind cuțite de sticlă. Secțiunile semifine au fost preluate pe lame de sticlă, colorate cu albastru de toluidină și analizate la microscopul fotonic, iar cele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de diluant, o suprafață specifică mai mare se realizează prin diluarea amestecului de monomeri cu un precipitant mai slab /31,32/. Sherrington și colab. /19/ urmăresc suprafața specifică BET a rășinilor polimerice înalt reticulate, derivate din monomerii metilmetacrilatului, sintetizate prin polimerizarea în suspensie utilizând drept porogeni: acetatul de butil, xilenul, izobutiratul de etil, acetatul de izobutil și acetatul de propil cu scopul de a găsi condițiile de reglare a microstructurii acestor polimeri. Se constată că există o strânsă dependență între natura
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
cercetătorii din domeniu în diverse moduri. Vlad și colaboratorii /54,55/ au calculat masa moleculară medie între două reticulări, Mc și densitatea de reticulare, q din datele de umflare pentru (co)polimerii poroși pe bază de esteri dimetacrilici obținuți prin polimerizarea în suspensie în prezența toluenului și acetatului de n-butil. Autorii au folosit relația (34) pentru calcularea lui Mc, iar mărimile Φp, χ1 și δ au fost calculate după cum urmează: Volumul fracției molare a polimerului în gelul umflat, φp, care
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
gel. Pentru a rezolva aceste inconveniente s-au înlocuit schimbătorii de ioni de tip gel cu cei de tip macroporos. Obținerea acestui tip de schimbători de ioni se poate realiza fie prin transformarea polimer-analoagă a unui copolimer macroporos, fie prin polimerizarea monomerilor care conțin grupe ionogene preformate. Structurile macroporoase se caracterizează prin faptul că, în stare uscată schimbătorii de ioni prezintă goluri și canale create prin polimerizarea monomerilor în prezența unor substanțe inerte, în timpul procesului de copolimerizare, numite diluanți. Studiile privind
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
ioni se poate realiza fie prin transformarea polimer-analoagă a unui copolimer macroporos, fie prin polimerizarea monomerilor care conțin grupe ionogene preformate. Structurile macroporoase se caracterizează prin faptul că, în stare uscată schimbătorii de ioni prezintă goluri și canale create prin polimerizarea monomerilor în prezența unor substanțe inerte, în timpul procesului de copolimerizare, numite diluanți. Studiile privind comportarea schimbătorilor de ioni macroporoși în solvenți au fost dictate, în principal, de necesitatea aprecierii porozității și utilizării lor în medii nepolare, precum și de faptul că
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
studiate la nivel de ARN mesager sau la nivel de proteină. Aprecierea cantitativă a ARN mesager pentru un produs proteic se poate realiza cu ajutorul reacției de protecție ribonucleazică (ribonuclease protection assay) sau prin cuantificarea în timp real a reacției de polimerizare în lanț (real-time reverse transcription polymerase chain reaction). Reacția de protecție ribonucleazică permite o apreciere semicantitativă a ARN mesager. Se bazează pe capacitatea ribonucleazei de a digera doar ARN monocatenar. Se extrage ARN mesager din țesutul de studiat. Pe de
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
CAPITOLUL 4 (CO)POLIMERIZAREA RADICALICĂ RETICULANTĂ A MONOMERILOR VINILICI POLIFUNCȚIONALI Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu Introducere Polimerizarea reticulantă radicalică a monomerilor vinilici cu funcționalitate mai mare ca doi este adeseori utilizată pentru a prepara materiale sub formă de particule sferice (microși nanoparticule), cu o
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
CAPITOLUL 4 (CO)POLIMERIZAREA RADICALICĂ RETICULANTĂ A MONOMERILOR VINILICI POLIFUNCȚIONALI Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu Introducere Polimerizarea reticulantă radicalică a monomerilor vinilici cu funcționalitate mai mare ca doi este adeseori utilizată pentru a prepara materiale sub formă de particule sferice (microși nanoparticule), cu o stabilitate mecanică și chimică bună. Forma și mărimea microparticulelor depinde de tehnica de
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
este adeseori utilizată pentru a prepara materiale sub formă de particule sferice (microși nanoparticule), cu o stabilitate mecanică și chimică bună. Forma și mărimea microparticulelor depinde de tehnica de obținere, deoarece fiecare metodă presupune un mecanism propriu. În ultima vreme, polimerizarea monomerilor alilici, denumită în general „polimerizare alilică” a căpătat o mare atenție în comparație cu polimerizarea vinilică. Mecanismul (co)polimerizării Față de alți monomeri, monomerii alilici polimerizează mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
materiale sub formă de particule sferice (microși nanoparticule), cu o stabilitate mecanică și chimică bună. Forma și mărimea microparticulelor depinde de tehnica de obținere, deoarece fiecare metodă presupune un mecanism propriu. În ultima vreme, polimerizarea monomerilor alilici, denumită în general „polimerizare alilică” a căpătat o mare atenție în comparație cu polimerizarea vinilică. Mecanismul (co)polimerizării Față de alți monomeri, monomerii alilici polimerizează mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
cu o stabilitate mecanică și chimică bună. Forma și mărimea microparticulelor depinde de tehnica de obținere, deoarece fiecare metodă presupune un mecanism propriu. În ultima vreme, polimerizarea monomerilor alilici, denumită în general „polimerizare alilică” a căpătat o mare atenție în comparație cu polimerizarea vinilică. Mecanismul (co)polimerizării Față de alți monomeri, monomerii alilici polimerizează mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
și chimică bună. Forma și mărimea microparticulelor depinde de tehnica de obținere, deoarece fiecare metodă presupune un mecanism propriu. În ultima vreme, polimerizarea monomerilor alilici, denumită în general „polimerizare alilică” a căpătat o mare atenție în comparație cu polimerizarea vinilică. Mecanismul (co)polimerizării Față de alți monomeri, monomerii alilici polimerizează mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
alilică” a căpătat o mare atenție în comparație cu polimerizarea vinilică. Mecanismul (co)polimerizării Față de alți monomeri, monomerii alilici polimerizează mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In polimerizările monomerilor multialilici, reacția de ciclizare intramoleculară ș5-7ț și reacția de reticulare intermoleculară ș8ț implică o serie de aspecte deosebite ale mecanismului de polimerizare. Din punct de vedere al
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
Față de alți monomeri, monomerii alilici polimerizează mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In polimerizările monomerilor multialilici, reacția de ciclizare intramoleculară ș5-7ț și reacția de reticulare intermoleculară ș8ț implică o serie de aspecte deosebite ale mecanismului de polimerizare. Din punct de vedere al reacțiior elementare, în cazul polimerizării dienelor neconjugate nesimetrice se poate considera ca
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In polimerizările monomerilor multialilici, reacția de ciclizare intramoleculară ș5-7ț și reacția de reticulare intermoleculară ș8ț implică o serie de aspecte deosebite ale mecanismului de polimerizare. Din punct de vedere al reacțiior elementare, în cazul polimerizării dienelor neconjugate nesimetrice se poate considera ca au loc 10 reacții de propagare, așa cum sunt prezentate în tabelul 1: 116 unde A și V corespund legăturii duble alilice si respectiv
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In polimerizările monomerilor multialilici, reacția de ciclizare intramoleculară ș5-7ț și reacția de reticulare intermoleculară ș8ț implică o serie de aspecte deosebite ale mecanismului de polimerizare. Din punct de vedere al reacțiior elementare, în cazul polimerizării dienelor neconjugate nesimetrice se poate considera ca au loc 10 reacții de propagare, așa cum sunt prezentate în tabelul 1: 116 unde A și V corespund legăturii duble alilice si respectiv maleice din metil alil maleat. In cazul ciclopolimerizării dialilmaleatului, (DAM
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]