480 matches
-
omului Amenajarea mediului fizic după nevoi - protector Factorii naturali protectori, selectați Asigură nevoile primare, selectiv, organizat Socializarea prin reprimarea instinctelor - conduite de grup Mod de viață psihologică de tip protector, cooperant Tipul uman intermediar „semisălbatic/semicivilizat” Etapa „vieții în cetate” (polis). Procesul de personalizare/civilizare a omului - conștiința socială Cetatea (polis) ca mediu social-uman construit de om după nevoi Factorii de civilizație Asigură stabilitatea, continuitatea și progresul grupurilor umane Modele valorice, socio-culturale și moral-religioase, normative Modul de viață socială civilizat, conduite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
selectați Asigură nevoile primare, selectiv, organizat Socializarea prin reprimarea instinctelor - conduite de grup Mod de viață psihologică de tip protector, cooperant Tipul uman intermediar „semisălbatic/semicivilizat” Etapa „vieții în cetate” (polis). Procesul de personalizare/civilizare a omului - conștiința socială Cetatea (polis) ca mediu social-uman construit de om după nevoi Factorii de civilizație Asigură stabilitatea, continuitatea și progresul grupurilor umane Modele valorice, socio-culturale și moral-religioase, normative Modul de viață socială civilizat, conduite sociale, simbolice Tipul uman civilizat/cetățeanul a) Etapa vieții în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale vieții, de ordin imediat. Tipul uman natural este dominat de funcțiile biologice fundamentale, care asigură și mențin viața. b) Etapa intermediară Aceasta este reprezentată prin trecerea de la modul de viață în natură (physis) la modul de viață în cetate (polis). În cursul acestei etape se produce procesul de socializare a omului prin desprinderea treptată de starea de „sălbăticie”. Tipul uman intermediar este omul semisălbatic/semicivilizat. c) Etapa vieții în cetate Aceasta este etapa desprinderii totale a omului de mediul natural
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
măsurilor de igienă mintală în adaptarea profesională, precum și rolul acesteia în profilaxia factorilor psihotraumatizanți profesionali care pot afecta starea de sănătate mintală. Secțiunea III Igiena mintală a comunicațiilor umane Capitolul 20 Spațiul social și sănătatea mintală 1. De la physis la polis Orice societate presupune un cadru de viață colectivă a persoanelor umane, organizată în jurul unor instituții, normată de un sistem de valori și controlată de un corp de legi care decurg din normele valorice. Viața în cetate reprezintă „ieșirea” omului din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
București, 2002; Octave Aubry, Viața intimă a lui Napoleon, București, 1942; A. S. Griboedov, Prea multă minte strică, București, 1945 (în colaborare cu Sorana Gurian); Jack Lindsay, Primăvară amăgitoare, pref. Radu Lupan, București, 1955; André Kédros, Ultima călătorie a vasului Port Polis, pref. Ioan Grigorescu, București, 1965; Lev Tolstoi, Cornei Vasiliev, București, f.a. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 626-630; Perpessicius, Opere, III, 100-101, VIII, 352-356, XII, 48-57; Emin Asan [George A. Petre], „Poeme simple”, F, 1927, 12; A. Bădăuță, Doi poeți tradiționaliști
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Ghinea, Anca; Moraru, Adrian, Considerente privind procesul de descentralizare în România. Reforma administrativ-teritorială, Institutul pentru Politici Publice, Open Society Fundation, HYPERLINK "http://www.ipp.ro/altemateriale/Considerente asupra procesului de descentralizare.pdf"http://www.ipp.ro/altemateriale/Considerente asupra procesului de descentralizare.pdf. Juynet, M.R.I., 1995, „Europa regională”, Polis, nr. 3, pp. 53-74 Lhomel, E. (coord.), 2003, Politica de coeziune a UE și dezvoltarea economică și socială la nivel regional în România, Institutul European din România, București. Marcou, Gérard, 2000, La régionalisation en Europe - Situation, évolution et perspectives dans
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eisin kai hegemónes ( (Wsper patere" thv" sofía" eisin kai h(gemóne") - „șCei vechiț sunt părinții înțelepciunii și călăuzele umanității”)8. Se referea, bineînțeles, la vechii aezi, precum Homer, sau la primii sophoi, precum Thales. În ciuda legendei despre izgonirea poeților din Polisul ideal închipuit de el în Politeia, Platon nu putea ignora o cutumă milenară. Peste veacuri, un Heraclit (Retorul) observa: Începând de la vârsta cea mai fragedă, se dă ca hrană sufletului naiv al copilului pe Homer ș...ț Creștem - și el
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educație intelectuală și morală, precum andreion-ul cretan (andreion = „club de bărbați”) și hetairia ateniană (e(taireia = aprox. „frăția”). Metodele de organizare și desfășurare sunt lésche (levsch = „conversația”) și symposion-ul (sumposion = „banchet”). Acestea au pregătit nașterea numeroaselor școli de filosofie din polisurile democratice grecești în frunte cu Atena și înființarea primelor „universități” - Akademia platonică, Lykeon-ul aristotelic, Grădina epicureică, Museion-ul din Alexandria ș.a.17. Odată cu acestea s-a modificat și idealul educațional. Două valori s-au impus ca esențiale pentru formarea areté: frumosul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atletice de tip olimpic 12. Curriculumul propriu-zis al Akademiei ar fi putut fi cel utopic, expus de Platon în Republica și Legile 13. Se pare însă că misiunea Akademiei nu s-a restrâns la formarea acelor phylakes (fulake" = „paznici”) din polisul imaginar 14. Akademia era o instituție de învățământ superior destinată formării de philosophoi 15; discipolii admiși în Akademie aveau deja o pregătire prealabilă, o propaideia (propaideia = „educație pregătitoare”) solidă 16. Aceasta presupunea, prin tradiție, disciplinele asimilate în „școli elementare” și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vedere atribuțiile lui phylax în cetatea imaginară a lui Platon, trebuie să-l considerăm însă ca fiind „santinelă”. Platon insistă că, prin paideia, phylakes devin „adevărați paznici” sau „paznici desăvârșiți”. Ei sunt, de fapt, o castă superioară, conducătorii militari ai polisului. G. Dumézil a observat similitudinea „santinelelor platonice” cu casta kshatria, a luptătorilor, din societatea antică hindusă (cf. O. Cornea, note la Platon, op. cit., p. 459). 15. La Platon, philosophos are înțelesul de phylomathes (fulomaqe" = „iubitor de învățătură”). Philosophoii reprezintă casta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
santinelelor platonice” cu casta kshatria, a luptătorilor, din societatea antică hindusă (cf. O. Cornea, note la Platon, op. cit., p. 459). 15. La Platon, philosophos are înțelesul de phylomathes (fulomaqe" = „iubitor de învățătură”). Philosophoii reprezintă casta superioară, cea mai înaltă în polisul ideal. Similitudinea lor cu brahmanii hinduși este evidentă. Trebuie să subliniem însă că filosofii sunt „făcuți” prin educație și „înnăscuți” datorită sângelui albastru și originii nobile. Ei își câștigă noblețea prin travaliu philomathetic și paideia, nu o primesc de-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înrolează în Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat, colaborând la ziarul acestuia, „Dreptatea”, se numără printre membrii fondatori ai Forumului Democratic Antitotalitar, semnează articole de angajament politic în favoarea liberalismului și a democrației în „22”, „Dilema”, „Sfera politicii”, „Cotidianul”, „Românul liber”, „Polis” ș.a. Ia atitudine în favoarea angajării civico-politice scriitoricești, împotriva apolitismului și a recuperării birocratice a profesiei de scriitor. Devine unul dintre cei mai atenți cronicari și comentatori ai politologiei românești in statu nascendi. În tot ce întreprinde în această perioadă se
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
poate primi în ochii unui modern dezabuzat. Experiența anihilării vieții în tranșeele totalitarismelor seculare, născută prin declarația de autonomie a omului fără cer și lipsit de rădăcini, conduce la întrebarea: putem investi viața comunitară fără un orizont al transcendenței? Există polis fără mythos? Ne putem imagina istoria colectivă a umanității clădită în afara lucrării Providenței? Când H.-R. Patapievici declară că „Viu este Dumnezeu”, el nu afirmă doar un adevăr la nivel teoretic. La dispariția lui Dumnezeu din modernitate replica nu vine
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Smith, Jeremy Bentham, John Stuart Mill) este antologia în două volume realizată de același Pierre Manent, Les Libéraux, Hachette, Paris, 1986. Pentru raportul dintre tradiția liberală franceză și canonul anglo-saxon, vezi studiul meu „Umbra lui Tocqueville. Filozofie politică franceză contemporană”, Polis, 2, 1995, pp. 133-148, publicat în volumul Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Nemira, București, 1997, 1998, pp. 211-234. 2. Statul hobbesian, așa cum îl cunoaștem din Leviathan, nu este riguros neutru, dar nici nu îi constrânge pe cetățeni să adopte un
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
l-au repudiat, anulându-i în 1933 statutul mai mult simbolic de profesor emerit la Universitatea din Kiel; în fine, „comunitate” și „societate” sunt tipuri ideale weberiene, fiindcă ele coexistă, dialoghează și se întrepătrund în textura oricărei comunități politice reale (polis, pentru a reveni la surse)5. Majoritatea referințelor la Tönnies utilizează termenii germani, dând eventual traducerea lor brută în paranteză. După știința mea, doar spaniolii preferă să echivaleze Gesellschaft prin asociación, păstrând astfel ideea de asociere voluntară, contractuală (care este
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
orice schimbare, dar atentă la achizițiile trecutului. 3. Vezi pp. 119-172. 4. Vezi pp. 83-118. 5. Pentru o analiză încă actuală a acestui peisaj intelectual și ideologic, vezi studiul meu „Umbra lui Tocqueville. Filozofie politică franceză contemporană”, apărut inițial în Polis, 2, 1995, pp. 133-148, iar apoi în cartea mea Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Nemira, București, 1997, 1998, pp. 211-234. 6. Lilla a fost cu siguranță un cititor atent al opusculului lui Xenofon, care a fost readus în atenție de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
constituie un factor de referință pentru ceilalți. Ne aflăm, astfel, În fața unei posibile deschideri pentru Înțelegerea destinului unei persoane, favorizată de Încercarea de a descifra, de a Înțelege semnificația morală a existenței sale. 22 PERSOANA ȘI CETATEA De la phyisis la polis Unul dintre momentele esențiale În evoluția istorică a omului este trecerea acestuia de la condiția sa de „ființă a naturii” la cea de „persoană a cetății” sau de la phsysis la polis. Acest moment marchează Începutul civilizației, a „omului-cetățean” care, ieșind din cadrul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a existenței sale. 22 PERSOANA ȘI CETATEA De la phyisis la polis Unul dintre momentele esențiale În evoluția istorică a omului este trecerea acestuia de la condiția sa de „ființă a naturii” la cea de „persoană a cetății” sau de la phsysis la polis. Acest moment marchează Începutul civilizației, a „omului-cetățean” care, ieșind din cadrul spațiului natural, intră În spațiul uman al cetății construit de el. Este actul prin care se inaugurează o importantă etapă În evoluția psihologică a omului. Momentul În care Începe transformarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
omului. Momentul În care Începe transformarea și subordonarea naturii de către om, când sunt Înlocuite „legile naturale” ale cosmosului, cu „legile umane” ale cetății. Din acest moment, pe toată durata existenței sale istorice, mediul uman va fi reprezentat prin cetate, prin polis. Cetatea este spațiul și universul pe care omul l-a construit În conformitate cu nevoile și aspirațiile sale. Un spațiu care imită și prelungește propria sa persoană. Un spațiu În care ordinea umană va Înlocui ordinea cosmică. Intrarea În cetate va marca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de vedere psihologic și moral, În natura persoanei, realizând În felul acesta un nou tip uman: „omul În cetate”. Omul În cetate Desprins din natură, omul devine zoon politikon, cetățean, persoană socială, parte a cetății sale. Trecerea de la physis la polis va adăuga omului o nouă dimensiune naturii sale, pe lângă cea sufletească, și anume dimensiunea morală. Impunând legile sale omului, cetatea Îl va educa În spiritul său, civilizându-l. Interiorizarea de către om a acestor legi ale cetății, resimțite ca o obligație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
persoanei (B. Duboisă. Schimbarea conduitelor Schimbarea oamenilor În cetate presupune o schimbare de atitudini, mentalitate, conduite, a relațiilor interumane etc. Acestea se vor vedea prin Însăși schimbarea umanului, marcată de trecerea de la omul natural al physis-ului, la omul cetății, al polis-ului. Transformarea va pune o nouă amprentă asupra conduitelor umane. Dimensiunii naturale, primare, a libertății se supraadaugă una nouă, cea a responsabilității. Libertatea este un dat natural al omului. Dar libertatea omului natural diferă de a omului cetății. Cetatea impune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care se referă la politică. Și tot mai rămâne câte ceva prin capul acesta al meu, de țăran modest, altoit la oraș. Politica, prima dintre științe în concepția lui Aristotel, studiază omul ca zoon politikon (animal social - politikon provine de la cuvântul polis, "cetate" în limba greacă). Omul este destinat prin natura sa, nu numai pentru a trăi o existență biologică, ci și pentru bine și pentru fericire. Fericirea, presupune o independență maximă față de constrângerile materiale pe care individul este incapabil să o
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Cetatea este descrisă pentru prima dată de geograful Pamfil Polonic în anul 1897 ca o centură de fortificații cu ziduri groase, cu 33 de turnuri și 3 porți. Situată pe Valea Slavei, identificată în 1911 de V. Pârvan drept Ibida (Polis Ibida), cetatea a fost evocată de Procopius din Caesarea, De aedificiis, IV, 7, printre cetățile refăcute de Iustinian (527-565), menționată și de istoricul bizantin Theophylactus Simocata (secol VII). Cu o suprafață de 24 de ha, o centură de fortificații desfășurată
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
personalitățile te mai descurci, dar a contempla sufletele unor astfel de indivizi e o oroare pe care dorești s‑o eviți). Nici o concepție de viață decât stupizenia, gloria deșartă - nici un dram de loialitate față de comunitate, nici un pic de dragoste pentru polis, goliți de gratitudine, văduviți de orice rațiune căreia ar merita să‑ți dedici viața. Pentru că, țineți minte, marile pasiuni sunt antinomice. Și marile figuri ale eroismului uman, care se profilează copleșitor deasupra noastră, sunt total diferite de omul de pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mișcarea lui Isus experimentează ruptura culturală și socială de iudaism pentru a se deschide spre universalitate, trecând de la ghetou la ekklesia (într-un prim moment întâlnind lumea greco-romană). În lumea greacă, casa - familia era marcată în profunzime de raportul cu polis-ul și funcționa ca un microcosmos al polis-ului. Înțelepciunea politică, conform lui Aristotel, stabilește un paralelism de superioritate - subordonare la trei niveluri: între soț și soție, între un funcționar al statului și cetățeni și între împărat și autoritățile cetății
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]