448 matches
-
generația noastră, inteligent și bun. Mai târziu a făcut din Sâmbăta de Sus cea mai puternică garnizoană legionară din Făgăraș. Acesta a fost Ion Leonte Florea. Partide politice Pășind pe teren în mijlocul maselor populare, ne-am lovit în curând de politicianism. Partidul național-țărănesc, deși guverna de aproape doi ani, și dezamăgise pe toată lumea, nu-și pierduse însă aderența țărănimii. încercările liberalilor de a amăgi lumea pe la întruniri restrânse în localuri închise nu ispiteau decât pe fostele slugi ale prefecților liberali, deci
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
parte și nu se putea ușor resemna, văzându-se alunecâd de pe o poziție pe care a stat mai bine de o sută de ani. Curând s-a recules și a început să se apere cu cele mai disperate arme ale politicianismului și ale intrigii. Mișcarea Legionară, ieșită din ultima prigoană cu pierderi incalculabile, trebuia acum să fie antrenată în politicianism și măcinată în certuri inteme, iscate pe motive de tactică sau pe motive de șefie. După căderea Căpitanului era natural că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de o sută de ani. Curând s-a recules și a început să se apere cu cele mai disperate arme ale politicianismului și ale intrigii. Mișcarea Legionară, ieșită din ultima prigoană cu pierderi incalculabile, trebuia acum să fie antrenată în politicianism și măcinată în certuri inteme, iscate pe motive de tactică sau pe motive de șefie. După căderea Căpitanului era natural că Mișcarea, ca să continue lupta, trebuia să-și pună problema succesiunii lui și că un altul dintre legionari trebuia să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de neînchipuit. Cu toții vedeau inevitabilă venirea Gărzii de Fier la conducere și nu mai știau cum să se apere. N-a reușit ca să fie câștigată pentru scopurile egoiste ale lui Carol al II-lea, nici să fie împinsă în apele politicianismului. Acum nu-i mai interesa pe oamenii lui Carol al ll-lea nici rușii, cu atât mai puțin pretențiunile teritoriale ale Ungariei sau Bulgariei. Toate primejdiile din afară puteau să vină peste o săptămână sau două. Fiecăruia dintre vecini i se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
purtători ai duhului de renaștere națională să fie luptătorii tranșeelor. În România însă, generația care a făcut răsboiul nu s-a simțit atrasă de chemarea unui nou crez. Condițiile de trai de pe atunci, dimpreună cu viața de lux, petreceri și politicianism, au îndepărtat această lume dela preocupări cari depășiau momentul. în plus, o influență covârșitoare a mai exercitat asupra acestor oameni: elementul străin și înstrăinat, care domina în sufletul și sângele clasei noastre conducătoare. Aceasta este explicația, că lupta de apărare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
intra în Societatea Națiunilor. În privința reluării relațiilor diplomatice româno-sovietice, Barnoschi, contemporan cu Titulescu, declara în 1935: “Dacă Titulescu ar fi fost un ministru de externe de obârșie politică, n-ar fi putut niciodată să reia relațiile cu Republica rusă. Căci politicianismul român era prea mult și prea solemn angajat împotriva Rusiei bolșevice... Lucrul s-a văzut cu ocazia reluării de fapt a relațiilor diplomatice , când politicianismul a ținut să salveze oarecari aparențe de consecvență“. Titulescu a susținut încheierea la 2 mai
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
de obârșie politică, n-ar fi putut niciodată să reia relațiile cu Republica rusă. Căci politicianismul român era prea mult și prea solemn angajat împotriva Rusiei bolșevice... Lucrul s-a văzut cu ocazia reluării de fapt a relațiilor diplomatice , când politicianismul a ținut să salveze oarecari aparențe de consecvență“. Titulescu a susținut încheierea la 2 mai 1935 a Tratatului de asistență mutuală franco-sovietic și al celui cehoslovaco-sovietic la 16 mai 1935. Diplomatul român a participat efectiv la redactarea celui dintâi care
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
19 ș. urm. 46 Idem, "Generația în pulbere", în Vremea, an IX, nr. 438, 24 mai 1936; apud Mircea Eliade, op. cit., pp. 128-132. 47 Îndeosebi pentru momentul spiritual prin care au trecut, cei mai mulți din tînăra generație receptau politicul prin dioptriile politicianismului vezi, pentru context, analizele lui C. Rădulescu-Motru din Cultura română și politicianismul, 1904. 48 E vorba de Exercices d'admiration, Gallimard, Paris, 1986. 49 Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine și de rău, Editura Humanitas, București, 1991, p. 42. 50 v. Marin
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nr. 438, 24 mai 1936; apud Mircea Eliade, op. cit., pp. 128-132. 47 Îndeosebi pentru momentul spiritual prin care au trecut, cei mai mulți din tînăra generație receptau politicul prin dioptriile politicianismului vezi, pentru context, analizele lui C. Rădulescu-Motru din Cultura română și politicianismul, 1904. 48 E vorba de Exercices d'admiration, Gallimard, Paris, 1986. 49 Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine și de rău, Editura Humanitas, București, 1991, p. 42. 50 v. Marin Diaconu, Mircea Vulcănescu. Profil spiritual, Editura Eminescu, București, 2001, p. 49. 51
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
asupra marii diferențe dintre comunitate și societate; comunitatea este etnic, iar societatea este organizarea bazată pe un plan de lucru și pe răspundere personală" (Rădulescu-Motru, 1998: 620). Tot în viziune organicistă este evidențiat efectul unor rele deprinderi asupra organismului social. Politicianismul este o astfel de deprindere rea. La sate, el degradează de la modul de exprimare până la practicile religioase și chiar cultul familiei. La oraș, consecințele sunt încă mai grave. "Vechile tradițiuni și deprinderi, care individualizau clasele noastre sociale de până acum
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
problematic pentru o istorie propriu-zisă a creștinismului românesc), o geografie simbolică indisociabilă de construcția continuă a identității naționale, în special de ceea ce eu am numit ontologie etnică. Nu ar fi simplu, fiindcă ar trebui depășite ambiguitățile și abuzurile filetismului, ignoranței, politicianismului și pietății populare, între care suprapunerea topografiei sacre peste teritoriul statului național, precum și etnicizarea categoriei de popor ales (cel puțin potențial universală, deși inițial tribală). Cultura noastră istorică, în care mitul e întotdeauna prea aproape și e adesea mai puternic
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Aurel Vlaicu”, ambele din București. Între 1938 și 1944 este inspector general al învățământului secundar în ministerul de resort și vicepreședinte al Asociației Profesorilor Secundari. În toamna anului 1944 este destituit din toate funcțiile, fiind acuzat de carierism, cameleonism și politicianism, ca membru succesiv al partidelor averescan, gogist, cuzist, legionar și ca susținător fervent al politicii lui Ion Antonescu. Debutează cu un comentariu literar în „Universul” (1913), ziar al cărui colaborator va rămâne o lungă perioadă. Semnează numeroase articole, cronici literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
oameni care au făcut tot ce le-a stat în putință spre a procopsi scena politică românească cu actori de tipul Emil Constantinescu, Victor Ciorbea și alții. Consider însă că imenesele datorii morale pe care și le-au creat prin politicianismul atroce de care au dat dovadă ar trebui să îi împiedice a se dori, din nou, „moașele națiunii”, cum se amuzau să se știe porecliți. Au făcut destul rău nu doar imaginii, ci chiar fibrei societății civile spre a avea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
în pâine, câștigătorii s-au dovedit o trupă de diletanți țâfnoși. În sânul Alianței Civice s-a încins lupta între „politici” și „civici” terminată într-o baltă de sânge fratricid în care murea imaginea societății civile ca alternativă la mizeria politicianismului. Premieri bizari au adus Palatul Victoria sub pragul ridicolului. Convenția a devenit sinonimă cu sportul înjunghierilor reciproce între guvernanți. Șefa departamentului de știri al televiziunii naționale venea în papuci la Cotroceni spre a afla de la dna Petre ce intră și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
ale aceluiași. De altfel, o primă precizare asupra operei politice a lui Eminescu este revelatoare în ceea ce privește unghiul abordării. Geta Deleanu vede această operă elaborată "în contextul general al epocii", când "la cârma statului român alternau partidul liberal și partidul conservator", "politicianismul devenind profesia de credință a păturii conducătoare în stat". Așadar, "privită în lumina acestor condiții istorice", opera eminesciană poate fi "corect înțeleasă". Punctând, în acest temei, teoria despre societate și critica realităților social-politice din articolele lui Eminescu, autoarea sintetizează totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dovedește dramatică, putem descoperi principala cauză a războiului purtat de unii exegeți. Prin comportamentul postdecembrist, oligarhia politică (noua pătură superpusă) nu face decât să confirme teoria eminesciană. Teorie pe care, de fapt, își clădise și C. Rădulescu-Motru demonstrația furibundă împotriva politicianismului". E unghiul din care trebuie judecat și înțeles, în contextul timpului său, naționalismul gazetarului de la Timpul: "în epocă, xenofobia nu căpătase un temei rasist, iar antisemitismul avea evidente cauze economice, iar publicistul Eminescu nu este "deloc politically correct"". În acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
vedere noi, câteva dintre operele eminesciene în care fiorul creștin pulsează subtextual. Așa bunăoară, relectura poemului Doina mi se pare întru totul de reținut. Refuzând acea "inadecvare a criteriilor estetice" cu care se operează de obicei, punând textul sub semnul politicianismului agresiv și al ultrana ționalismului, domnia sa cere a fi judecat poemul, mai întâi "după estetica poeziei populare, căreia Eminescu i s-a circumscris în mod voit". Doina nu este, ne avertizează el, în esență o "scriere ideologică", ci o "creație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Scuzați domnule pretor, să vedem ce vrea să ne spună premilitarul Costică Abaci; - Da, desigur, poate e ceva foarte important, este de acord pretorul, zâmbind puțin; - Stimați camarazi! Comandantul nostru, Corneliu Zelea Codreanu, fie-i țărâna ușoară, spunea: « Domnilor ! țelul politicianismului este de a-și construi o avere, al nostru este de a ne construi o patrie înfloritoare...pentru ea vom face din fiecare român un erou gata de moarte...Legionarii privesc pe evrei ca pe niște agenți potențiali ai comunismului
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
sale instituționale. Toți au investit emoțional și intelectual într-o țară care, din perspectiva britanică, nord-americană sau franceză, rămâne marginalizată, dacă nu ignorată. Toți identifică aderarea la UE drept realizarea cea mai importantă a României postcomuniste și mulți deplâng corupția, politicianismul, risipa de resurse naturale și umane ca fiind eșecurile ultimelor două decenii. Cu ocazia aniversării a două decenii de la căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, putem testa și profeția pe care politologul marxist Silviu Brucan a făcut-o la începutul lui
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
vechi. Ceva trist și lugubru; ceva grozav de rușinos într-un oraș în care cei vii și-au bătut joc de mormintele strămoșilor. Zice-că Țiganii strâng aceste oase și le vând pentru fabricele de zahăr. La Câmpulung, pe-semne, din pricina politicianismului, au ajuns lucrurile că numai munții au creieri. Cu un român răzăș, la o horă. Flăcăii și fetele joacă înfloriți și veseli. Zice răzășul. "Uite, vezi d-ta, hora nu-mbătrânește." D. [...]* în articolele sale încearcă a fi subtil și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că trebuie să ne adaptăm la o „fostă adaptare”, cea de dinainte de al doilea război, nici ea dusă până la capăt, acea Românie pe care unii sunt tentați să o idilizeze deși purta deja in nuce relele noastre de azi, corupția, politicianismul, grava discrepanță Între sat și oraș, Între Nord și Sud etc. Dar, se știe, drum Înapoi nu există, În sensul că suntem „locuiți, Îmbibați” de-o mentalitate, bună-rea, formată ca reflex - tot de adaptare! - În această jumătate de secol comunist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și apa trece prin pești. Unde sfârșește realul, și unde începe ficțiunea ? E imposibil de precizat” . Augustin-Doinaș realizează fascinația modelului, așa cum sesizează derapajul modelului Eminescu în o serie de întrebuințări inadecvate a căror ipostază elocventă o constituie extremismele. Un anumit politicianism împru- mută aparent ludic masca caragialescă fără să realizeze riscul de a o integra. „Ei bine, modelul Caragiale constituie astăzi în România alibiul unui anume tembelism care frizează iresponsabilitatea : grotescul stârnește veselia, în loc să provoace actul reflex al scârbei. Există, așadar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
politice integrale, fără etapizări și compromisuri. Ideea ei esențială este aceea că femeile nu au nevoie de protecțiexe "„protecție", ci de drepturi și că, în general, ar trebui să înceteze politicile caritățiixe "„politicile carității" în favoarea celor ale autonomieixe "„autonomie": „Amestecul politicianismului până și în ocrotirea nevoilor și durerilor îl găsim odios ș...ț asistența prin milă să înceteze, singură asistența prin muncă să domnească, asigurând celor ce pot munci câștigarea pâinii cele de toate zilele pe căi cinstite.” (Cantacuzinoxe "„Cantacuzino,Alexandrina
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
de stat a declanșat o confruntare acerbă de opinii între organizațiile de femei, în jurul tacticii de urmat. Un grup de femei, în frunte cu Alexandrina Cantacuzino, își exprima convingerea că, în condițiile în care nici un partid nu era ferit de politicianism și de corupție, numai un partid independent al femeilor ar fi putut asigura o reală libertate de acțiune, strângând laolaltă toate energiile pentru atingerea scopurilor mișcării feministe. Alexandrina Cantacuzino releva, în fața opiniei publice, că nu era vorba de crearea unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Încă la începutul anului 1937, s-a ținut o importantă întrunire la „Casa femeii” din București cu participarea delegatelor C.N.F.R., Gr.N.F.R., Frontului Feminin, Asociației „Solidaritatea”, dar și a reprezentanților mai multor partide politice. În cuvântul său, Alexandrina Cantacuzino a condamnat politicianismul excesiv și nesocotirea de către guvernanți a propunerilor repetate făcute de organizațiile de femei privind înfăptuirea unei reforme constituționale, care să permită lărgirea dreptului de vot universal, incluzându-le și pe femei și reducerea numărului parlamentarilor, miniștrilor, subsecretarilor de stat și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]