401 matches
-
1, 1973, p. 15-24. Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3 INFLUENȚA GREACĂ ÎN CULTURA ROMÂNĂ DUPĂ 1821. MANIFESTĂRI ȘI TENDINȚE Leonidas Rados Prezența activă a elementului grec în spațiul balcanic în general și în cel românesc în special, în ciuda fluctuațiilor politico-economice, constituie un fenomen ce poate fi înscris în „durata lungă“, cerând a fi analizat sintetic și diacronic. Contrar opiniei încetățenite în vulgata istoriografică română, numeric, elementul grec nu s-a redus drastic după 1821, dar rolul i s-a diminuat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în epocă, unii istorici, oameni politici sau ziariști supranumind România „Belgia Orientului“ sau „Japonia europeană“. Pe de altă parte, stadiul dezvoltării economice situa România în partea a II-a a „tabloului“ european, aflându-se în continuare în sfera de interese politico-economice a marilor puteri. România interbelică Teritoriul După Marea Unire, România reprezenta 2,52% din suprafața Europei, ocupând locul 10 între țările continentului 14. România era mai mică decât • Dr. S. Manuilă, D.C. Georgescu, Populația României, București, 1937, p. 9. Germania
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și puținii teoreticieni ai noii lumi pe cale de a se naște sunt derutați și, la rândul lor, promovează deruta. În ideologia occidentală, sindromul confuziei (dar și cel al transformării) este bine ilustrat de o schimbare de modă. Alvin Toffler, analistul politico-economic cel mai la modă al lumii occidentale în anii ’70-’80, ale cărui cărți aveau edițiile epuizate încă înainte de publicare pentru că erau achiziționate de marile corporații internaționale, este înlocuit de Samuel Huntington, profetul „ciocnirii civilitațiilor”. Diferența dintre Toffler și Huntington
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a dominat politic în timpul primei părți a domniei lui Carol I, este convinsă că bogăția societății românești în ansamblul ei, precum și prosperitatea populației sunt consecințe directe ale promovării unei clase de capitaliști autohtoni, având ca bază fundamentală industria românească. Teoria politico-economică a protecționismului, elaborată cu atâta rafinament de Nicolae Manoilescu încât a fost preluată și de teoreticienii socialismului autohton din anii ’70, a fost pusă în practică cu mult înainte ca Manoilescu să îi ofere o bază teoretică solidă. Efectele ei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
elitelor a fost un obiectiv - și un rezultat - prioritar în raport cu prosperitatea populației în ansamblul său; dar până la urmă, fiecare tranziție în parte a produs atât una, cât și pe cealaltă. Tranzițiile secolului al XIX-lea au produs prosperitatea unor elite politico-economice care, prin cultură, mod de trai și concepții, nu difereau esențial de cele ale lumii occidentale, cu care, de altfel, au ajuns să se înrudească. În ciuda proceselor anti-prosperitate pe care le-a declanșat și susținut tranziția spontană și pe care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
destrămarea unității occidentului - creată prin aplicarea Planului Marshall - în mai multe regiuni de dezvoltare. În Statele Unite, cele două mari zone de dezvoltare - Coasta de Est și Coasta de Vest - se orientează spre regiuni subdezvoltate alternative. În timp ce capitalismul est-american construiește proiectul politico-economic cunoscut sub numele de NAFTA, capitalismul în plină expansiune de pe coasta americană a Pacificului este orientat spre „colonizarea” Americii Latine și a coastei Pacifice a Asiei. În această zonă, reformele comuniștilor chinezi creează un uriaș spațiu geo-economic și politic de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de forță politică internă, de relații internaționale și de impact asupra politicilor interne și externe. Echilibrul de putere dintre ele crea clasei politice românești un grad de libertate superior, confirmat de echilibrul, la nivel internațional, dintre cele două mari sisteme politico-economice organizate politico-militar, NATO și Tratatul de la Varșovia. Evoluțiile internaționale contradictorii și echilibrate din aceeași perioadă făceau ca, spre sfârșitul anilor ’70, România să poată alege, fără riscuri interne și internaționale suplimentare, între o restructurare economică de proporții și un efort
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
își făcea un punct de onoare din a nu exercita, economic vorbind, aceeași funcționalitate ca și comuniștii. Așa încât, imediat după revoluție, cei patru mari actori sociali ai conducerii economiei socialiste s-au pomenit, cu o autonomie ridicată, pe o arenă politico-economică a cărei principală caracteristică era o nouă împărțire atât a resurselor economice, cât și a pozițiilor de putere. Desigur, la acești actori, restrânși la elitele economice, ar trebui să mai adăugăm cel puțin încă două grupuri sociale, importante în primul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fost incert, societatea românească a păstrat un grad ridicat de libertate. Când acesta s-a redus substanțial ca urmare a faptului că o parte cel puțin a elitelor postcomuniste au ajuns la un grad de cooperare semnificativ, un nou actor politico-economic a intrat în arenă, capitalul străin cu susținere politică internațională, complicând și mai mult lucrurile. Rezultatul este un nou grad de libertate al societății românești, cel asupra limitării căruia trebuie să decidem în continuare. 5. INTELECTUALII ȘI CAPITALISMUL Acest model
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ilustra diferența importantă dintre intelectualitatea orientată spre cercetare și cea orientată spre legitimare. Marea diferență dintre Marx și Lenin constă în faptul că, în vreme ce primul răspunde unui ethos științifico-ingineresc specific vremii sale, al doilea este principalul promotor al unui ethos politico-economic adoptat ulterior de toată Europa de Est, devenită comunistă. Nu toată lumea își aduce aminte că Marx respingea abordarea normativă a capitalismului și se străduia să dovedească că organizarea capitalistă a producției este deopotrivă legală și morală, cel puțin în interiorul moralei socialmente acceptate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acestor bunuri nu modifică esențial relația dintre avuția publică și cetățeni, dar privatizarea o face! Problematica morală care derivă de aici este poate interesantă, dar lipsită de pragmatism odată ce opțiunea politică pentru privatizare a avut loc. În schimb, o problematică politico-economică și socială care derivă din simpla inițiere a procesului devine extrem de importantă. Al doilea lucru care trebuie neapărat luat în considerare în abordarea privatizării este faptul că ea nu este neapărat (și nu în primul rând) un proces specific capitalismului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politice din perioada interbelică este un specific al tranziției românești. În nici o altă societate postcomunistă partidele politice din perioada interbelică nu au avut o ascensiune mai semnificativă - preluând guvernarea -, asemănătoare celei din România. Ca în toate țările foste comuniste, problema politico-economică centrală a postcomunismului românesc a reprezentat-o privatizarea, adică transferul avuției naționale în proprietate privată. În oricare dintre aceste societăți, el a avut patru componente majore: (1) retrocedarea, ca proces invers al naționalizării comuniste de după cel de al doilea război
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
et. al., 1993). Pentru aceste țări, ca și pentru altele, refacerea fostelor proprietăți naționalizate de comuniști echivala în parte cu luarea în proprietate de către capitalul internațional a capitalului național al acestor țări. Cea mai importantă consecință este faptul că forțele politico-economice ale retrocedării și cele ale internaționalizării se suprapuneau în mare măsură. În raport cu acestea, împroprietărirea populației și etatizarea defineau mai degrabă o orientare politică ușor de taxat drept „nostalgică”, „neocomunistă” sau „naționalistă”. Rezultatul a fost o societate definită drept „capitalism fără
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
specific - din perioada interbelică, din care au preluat doar denumirile și o serie de lideri. În schimb, au reprezentat politic mai ales interesele foștilor proprietari și, în măsura în care chiar au acționat în această direcție, au introdus un competitor suplimentar în bătălia politico-economică purtată în jurul privatizării. Într-un studiu care, în 1999, făcea un bilanț al dificultăților care stăteau în calea privatizării fostei economii socialiste și erau responsabile de ritmul lent al privatizării chiar în ciuda voinței politice exprimate de guvernanții aflați atunci la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai grave crize economice din istoria țării: consumul populației scade dramatic, odată cu veniturile. Efectul este o scădere la fel de dramatică a volumului comerțului cu amănuntul. În 1991, el revine la dimensiunile consumului „socialist” și continuă să scadă. La sfârșitul unor reforme politico-economice care afectează grav veniturile populației și are drept efect victoria politică a FDSN, 1993 este anul celor mai scăzute vânzări - ceva mai mult de jumătate din volumul consemnat în 1990 și sub nivelul vânzărilor din 1980! România se întoarce cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a avut nici un impact în realitatea politică. Grupul de tehnicieni reunit în jurul lui Ion Iliescu - primul președinte al României postcomuniste și omul care a influențat cel mai mult politica românească din 1990 încoace - nu a reușit să legitimize o viziune politico-economică ce făcea din „bunul management” coloana vertebrală a transformărilor economice postcomuniste, și din dezvoltare, obiectivul politic principal și factorul de raționalizare a acestor transformări. Gradul de libertate suplimentar de care dispunea politica românească în primii ani de după comunism nu se
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
presiune politică și financiară internațională, iar ulterior prin însăși fixarea obiectivelor strategice ale tranziției, clasa politică românească este silită să acționeze tocmai împotriva celor în folosul cărora intenționa să guverneze - adică în favoarea uneia sau alteia dintre grupările capitalului național. Loviturile politico-economice pe care capitalul occidental le dă, începând cu 1997, capitalului național se întind pe aproape un deceniu, ele nefiind încheiate nici acum. Iată o bună dovadă a rezistenței înverșunate pe care a opus-o, pe toate căile, capitalul național în fața
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
punct de sprijin al capitalului occidental a fost dependența de legitimarea externă a politicii românești. I-a ajutat aici lipsa de unitate a clasei politice românești în apărarea sistemului pe care tocmai îl construise. În competiția pentru legitimarea externă, taberele politico-economice românești s-au acuzat reciproc de corupție, compromițându-i legitimarea internă. Figura ideală pozitivă a „capitalistului politician” a fost înlocuită cu cea negativă a „baronului local”, iar „eroul pozitiv” a luat forma investitorului strategic occidental, instituționalizat. Presiunea externă pentru separarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
raporturile dintre diferitele tipuri de pregătire: În anii 1970 și 1980, primul loc revenea Învățământului economic și jurnalismului, cursurile de perfecționare post universitară și cele de doctorat mobilizând mai bine de jumătate din efective. Facultate Număr de studenti % 1 Științe Politico-Economice - cursuri de zi 215 10,7% 2 Științe Politico-Economice - cursuri fără frecvență 286 14,3% 3 Jurnalism - cursuri de zi 262 13,1% 4 Jurnalism - cursuri fără frecvență 237 11,8% 5 Cursuri postuniversitare, filosofie, sociologie - fără frecvență 50 2
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și 1980, primul loc revenea Învățământului economic și jurnalismului, cursurile de perfecționare post universitară și cele de doctorat mobilizând mai bine de jumătate din efective. Facultate Număr de studenti % 1 Științe Politico-Economice - cursuri de zi 215 10,7% 2 Științe Politico-Economice - cursuri fără frecvență 286 14,3% 3 Jurnalism - cursuri de zi 262 13,1% 4 Jurnalism - cursuri fără frecvență 237 11,8% 5 Cursuri postuniversitare, filosofie, sociologie - fără frecvență 50 2,5% 6 Cursuri postuniversitare, conducere economie și administrație - fără
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
institute: Institutul A era destinat formării cadrelor de partid, ale UTC și ale organizațiilor de masă, fiind Împărțit În două secțiuni: una ideologică și economică (secții de studii ale problemelor privind conducerea activității politice și organizaționale și studii ale activității politico-economice), cealaltă fiind Facultatea de Jurnalism. Institutul B era rezervat formării cadrelor de conducere din economie și din administrația de stat, continuând activitatea Centrului pentru Perfecționarea Cadrelor (CEPECA). Era divizat, la rândul său, În mai multe secții de specializare În management
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
obiceiurile care a apărut de-a lungul timpului și s-a dezvoltat Într-un stat modern. Cu toate că există un sâmbure de adevăr În această idee, În realitate, statul-națiune este mai mult o comunitate imaginară - o construcție artificială creată de elitele politico-economice pentru a Încuraja piețele de schimb naționale lărgite și a obține colonii În teritorii Îndepărtate. Asta nu Însemnă că nu există și excepții de la regulă. Desigur, unele dintre luptele etnice ale naționaliștilor În era postcomunistă În Europa Centrală și de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și Byrne, 1991). Apare destul de clar că socializarea joacă un rol fundamental în prevenirea și controlul violenței. Rezumând și deplasând problematica prevenirii și limitării violenței și a comportamentului antisocial în general la scară societală, putem enumera ca factori cruciali: strategii politico-economice de limitare a marginalizării și excluziunii sociale și a sărăciei; politici sociale de ajutorare a categoriilor sociale dezavantajate; reducerea recompenselor sociale pentru activitățile agresive, inclusiv în cazul celor despre care s-a crezut că au efect cathartic, și încurajarea activităților
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ecologici sunt reprezentați prin factorii mediului fizic, dar și prin factorii de civilizație socio-culturală și materială (tehnologii, alimentație, transporturi, învățământ, economie, instituții culturale etc.). Deși rolul acestor factori socio-ecologici este, ca intenție, de a oferi confort și echilibru bio-psihosocio-cultural și politico-economic, adesea apar situații de „criză socială” care tulbură acest echilibru, cu implicații directe și multiple asupra stării de sănătate mintală, a comportamentelor umane, a modului de viață, de sensibilitate și de gândire al membrilor comunităților social-umane. Natura tulburărilor care pot
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspectele sale. În această privință, măsurile de psihoprofilaxie trebuie combinate cu educația individului. Trebuie restructurate „modelele de educație” și regândite „obiectivele” pe care le urmărește educația ca formare a persoanelor. Este absolut clar că nu putem acționa asupra schimbărilor social-istorice, politico-economice, cultural-morale și spirituale. Din acest motiv, acțiunea trebuie orientată în direcția unei educații care să faciliteze „adaptarea oamenilor” la „noile condiții/schimbările” din societate. Conflictele de mentalități dintre „trecut și prezent” trebuie înțeles ca un proces de schimbare și nu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]