468 matches
-
alege un moment istoric mai prost pentru a renunța la comunism, suprasolicitând aceste resurse. În acel moment, cea mai mare parte a lor era deja angajată în „colonizarea” altor regiuni ale lumii. Singurul avantaj competitiv de care dispuneau era cel politico-ideologic. Însă acest avantaj avea să se dovedească și de scurtă durată, și un cuțit cu două tăișuri. Perioada de după al doilea război mondial a fost dominată de o ideologie a Occidentului construită după principiul „cetății asediate”. Occidentul se percepea pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de o parte, și de absorbție a resurselor dinspre economia națională către cele mai dezvoltate regiuni ale economiei capitaliste, pe de altă parte. Dacă tratăm această realitate mai degrabă ideologic, putem obține nenumărate exemple și puternice argumente în favoarea unui naționalism politico-ideologic. Dacă o tratăm mai degrabă științific, atunci putem defini perspectivele acestei a doua variante de dezvoltare, selectivă, a societății românești, care nu implică decât o integrare limitată și parțială a acesteia în lumea dezvoltată a Uniunii Europene. Într-o asemenea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
transport și telecomunicații, În agricultură, comerț și servicii și În administrația de stat. Celor două institute le era subordonat un numar de „Centre de perfecționare”, precum centrul pentru educarea și pregătirea cadrelor din organizațiile de masă sau centrul pentru pregătirea politico-ideologică a profesorilor de științe sociale. La Institutul A, erau pregătiți secretari și șefi de secții ai comitetelor comunale de partid, cadre ale tineretului comunist, cadre ale sindicatelor și cadre lucrând În domeniul relațiilor internaționale. Un centru internațional pentru pregătirea cadrelor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
încurcată, Mandache sacagiul), reportaje de război (serialul Impresii de pe front), însemnări cu privire la situația militară (Vicleniile dușmanului, Bătălia de la Mărășești) și politică (Politica bulgărească, Provizorat), reflecții mobilizatoare pe teme moral-filosofice (Fatalismul, Munca, Jertfa rodnică, Altă educație). Un caracter cu vădite accente politico-ideologice naționaliste au numeroasele articole ale lui Octavian Goga (Două forțe unite: țara și frontul, Sânge și cerneală, Talpa țării, Politica ungurească ș.a.). Într-una din aceste luări de poziție, prilejuită de stingerea din viață a lui Titu Maiorescu, tribunul transilvănean
ROMANIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
sau poate nu în primul rând, de factorul ideologic, ci și de împărtășirea extrem de puțin frecventă a informației de specialitate care circula în SUA și Europa Occidentală. Bineînțeles că lipsa de informație științifică plenară făcea parte din același masiv concern politico-ideologic în care se înscria și imposibilitatea de a publica texte pe „orice fel de subiecte” și cu „orice fel de teorii explicative”. Astfel încât nici chiar cei care erau relativ la curent cu ceea ce se petrece pe plan mondial nu se puteau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ca exemple - Dan Deșliu, Petru Dumitriu -, numeroase relatări de caz, ca Marin Preda cu nuvela Ana Roșculeț sau A. E. Baconsky și poezia „eului”. Comutând, în același mod, reflectorul fie asupra unor genuri și specii alterate prin textele de directivă politico-ideologică sau de teorie literară ad-hoc, fie asupra scriitorilor de prim-plan, cu antologări abundente de texte supuse șabloanelor, următoarele tomuri relevă competiția dintre generații (anul 1954), triumful realismului socialist, bilanțurile și prioritățile tematice succesive, „despărțirea” de Titu Maiorescu și de
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
să se deplaseze de la forme la fond, făcând cu putință o structură socială hibridă capitalisto-iobăgistă, în care în fața capitaliștilor marii proprietăți nu stau țăranii salariați liberi, ci „țăranii învoiți, siliți”; centrarea analizei sociologice gheriste pe problematizarea condiției social-economice, dar și politico-ideologice a țărănimii - clasa productivă majoritară a societăți românești din acea vreme - a oferit o perspectivă determinist-structurală (complexă), cu certe calități euristice și vocație macrosocială în cercetarea sociologică, în pofida unor limitări ale concepției lui Gherea privind raționalitatea capitalistă a reformei agrare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în general marxiști și neomarxiști. În SUA, influențele au venit mai ales din Marea Britanie, unde își făcuseră cunoscute ideile utopice teoreticieni precum Bernstein (1977)19, Whitty și Young (1976)20, Willis (1977/1981)21. În anii ’80 au enunțat teorii politico-ideologice ale curriculumului Barton și Walker (1981, 1984)22, precum și Barton, Meighan și Walker (1980)23. Proeminentă cu adevărat a rămas, în continuare, teoria reproducției sociale, de inspirație franceză (Bourdieu și Passeron 24), pe care au introdus-o în SUA și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
același an, împreună cu Lois Weis, Ideology and Practice in Schooling (1983)61. Ei s-au mulțumit să constate că hegemonia culturii dominante nu e absolută și că însăși cultura ca atare este o structură socială relativ autonomă față de politică. Retorica politico-ideologică a pătruns brutal în cercetarea curriculară prin Patti Lather (1986). Articolele sale „Research as Praxis” (1986) și „Issues and Validity in Openly Ideological Research” (1986)62 au produs stupoare și iritare. Sub pretextul „cercetării deschise, neortodoxe”, Lather pleda pentru ideologizarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
România o primeval soup - ce-i drept, ceva mai originală. Însă cercetarea strategiilor curriculare nu ar trebui să se confunde cu politica. Elmore și Sykes (1992) au subliniat că elementul științific, esențial pentru cercetare, nu poate fi înlocuit cu cel politico-ideologic; cercetarea științifică nu se poate derula după modelul „puhoaielor”, „curentelor” și „fluctuațiilor” care se produc la nivelul opiniei publice 197. Calea în explorarea fenomenelor și proceselor de curriculum policy nu poate fi decât rațională. În fața complexității, planificatorii, designerii și decidenții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
concluzii circumspecte, conducerea Ministerului Educației și Învățământului a luat hotărârea întreruperii contactelor cu N. Stoian. După un an, conducerea superioară de partid a trecut la „valorificarea” în mod propriu a sarcinii de serviciu din ianuarie 1981, recurgând la mistificări, răstălmăciri politico-ideologice, invective grotești și umilitoare. La protestul hotărât al cercetătorilor, care au prezentat documente dovedind că sarcina venise chiar din partea Cancelariei CC, Comitetul Politic Executiv a răspuns cu represalii extreme: printr-o hotărâre în 6 puncte, a desființat Institutul, organizația de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Alta, exemplificată de profesorul de muzică: posibilitatea salvării de ratare. Virtualul nucleu al unei drame e iubirea dintre Andrei și fiica profesorului, Ada, atrasă și de Mihai, spre care Andrei, complexat de infirmitatea lui, o împinge. Pluralitatea surselor de dramatism (politico-ideologică, etico-ideologică, etnică, erotică) generează în Passacaglia mai multe nuclee dramatice, reunite arbitrar într-o singură piesă. O unică idee, politico-filosofică, sudează piesa și scenariul de film Puterea și adevărul (1973): rămânerea în urma vieții a unui conducător de partid care, deținând
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
a unui conducător de partid care, deținând o înaltă funcție, se crede infailibil și transformă puterea clasei pe care o reprezintă în putere personală. Fidel ideologiei canonice, dramaturgul opune unui comunist sclerozat un comunist în plină vigoare și luminat. Viziunea politico-ideologică din scrierile lui P. apărute sub comunism e negată integral, explicit, polemic, în textele publicate după 1989. Povestirea Cutia de ghete (1990) urmărește o zi din viața unui mic funcționar, Ion Popescu, om de rând, care după ce își dorise fierbinte
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
a marxismului, a substituit analiza sociologică. O dată cu dezghețul datorat destalinizării din anii ’60 se produce un proces de destindere ce a culminat cu reinstituționalizarea sociologiei la mijlocul anilor ’60, atât ca disciplină de Învățământ, cât și ca cercetare. Cu toate constrângerile politico-ideologice, renașterea sociologiei, chiar intermitentă, ea fiind desființată ca structură universitară din nou În 1978, a avut consecințe profunde pentru destinul acesteia. Cele opt serii de absolvenți, totalizând cca 500 de sociologi, vor constitui o forță semnificativă care va contribui decisiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
evoluție a sociologiei românești după al doilea război până la Revoluția din 1989. Etapele evoluției sociologiei românești În perioada 1944-1989 Istoria sociologiei românești de după război (1944) până la Revoluție (1989) cunoaște schimbări dramatice generate de o combinare a unor factori sociali (contextul politico-ideologic) și cognitivi (relațiile dintre diferitele componente ale cunoașterii: ideologie, filosofie, sociologie). Dinamica acestor forțe a produs orientarea sociologiei, poziționarea ei În contextul cognitiv și modificarea atitudinii politice față de această disciplină. Costea, Larionescu și Ungureanu (1983) identifică o etapizare ideologizată a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Larionescu și Ungureanu (1983) identifică o etapizare ideologizată a evoluției postbelice a sociologiei, impusă de epocă, care nu mai poate fi susținută acum. Utilizând datele oferite de autori, propun o altă etapizare, folosind drept criteriu momentele de schimbare a orientării politico-ideologice, cu efecte dramatice asupra sociologiei. Tabelul 1. Producția sociologică Între 1944 și 1980 Producția sociologică: volum total Producția sociologică: medie anuală 1944-1947 68 17,0 1948-1953 7 1,1 1954-1958 57 11,4 1959-1963 118 23,6 1964-1968 351 70
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1948, cu excepția a două articole. După această dată apar doar articole vag sociale, majoritatea lor fiind puternic ideologizate. Etapa a doua: sociologia subterană - 1948-1965 În 1947 s-a declanșat „revoluția comunistă”. Începând cu 1948, noul regim a dezvoltat o atitudine politico-ideologică tot mai ostilă față de sociologia ca știință, cu un vârf În 1951, treptat slăbind apoi În intensitate spre sfârșitul anilor ’50 (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983, 92). Chiar la debutul regimului comunist, sociologia românească a fost „băgată la Închisoare” prin mulți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai fost publicate. Din 1948 până la sfârșitul anilor ’50 s-au publicat puține lucrări cu teme sociale: În 11 ani apar doar 64, cu o medie anuală de 5,8. Și acestea, cu câteva excepții, au un caracter nesociologic, ci politico-ideologic. Învățământul a fost reconsiderat pe baze comuniste. Sociologia a fost scoasă ca disciplină din Învățământul preuniversitar. În fapt, nici acum, după 15 ani de la Revoluție, sociologia nu a fost introdusă decât marginal În licee și menținută doar marginal În facultățile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al secției de psihologie socială industrială la Institutul de Psihologie și i s-a permis publicarea cărților sale de sociologie. H.H. Stahl a fost chemat pentru a avea un rol crucial În reconstruirea Învățământului sociologic al Universității București. Dincolo de rațiunile politico-ideologice, În reabilitarea sociologiei s-au pus speranțele tuturor segmentelor social-politice pentru modernizarea/reforma societății românești. În contextul liberalizării, sociologii, nou-acceptați și chiar susținuți politic și administrativ, au Încercat să contribuie la reforma și modernizarea societății românești, locale și sectoriale. Sociologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
considerând „materialismul istoric” ca sociologie, știință a societății, ea era expusă procedurilor de tip științific de producere și verificare, fapt care nu putea fi acceptat de ideologia comunistă. O asemenea plasare a sociologiei, dincolo de aparența avantajelor, o expunea presiunilor deformante politico-ideologice, dar și unor atitudini adverse. Pentru a evita o asemenea poziție primejdioasă, a dominat un larg consens că „sociologia românească” nu este „materialismul istoric”. S-a avansat chiar ideea că sociologia ar trebui să aibă doar funcția de a furniza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
face ca În această ,,regiune dezavantajată istoric” disciplina În discuție să nu fie recunoscută Întrucât nu are ,,docenți” și să nu aibă asemenea specialiști Întrucât nu figurează În registrele oficiale ale științelor. De aici decurg o seamă de importante implicații - politico-ideologice, dar și conceptual-metodologice - la nivelul instituționalizării antropologiei (În universități, institute de cercetare, muzee, conferințe și publicații etc.) În lumea centralși est-europeană. Ca devenire istorică, antropologia socioculturală parcurge astfel drumul de la o scientia illicita sub regimul comunist la o disciplină novatoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
îl acrediteze - numit, pentru evitarea oricăror confuzii cu alte formule literare care au recurs la vis, o. structural sau o. estetic -, exprimându-se în texte „strecurate” în revistele literare și culturale ale vremii, în atmosfera de relativă îmblânzire a controlului politico-ideologic exercitat de regimul totalitar. O mare parte dintre acele texte, alături de altele, ulterioare, au fost adunate de Corin Braga în volumul Momentul oniric (1997), fiind astfel repuse în circulație, spre edificarea celor interesați de un episod multă vreme ocultat al
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
Pe de altă parte, sunt incontestabile cristalizarea și promovarea unei estetici aplicate, a unei viziuni și a unei practici literare caracteristice. Această generație de scriitori are un traseu biografic specific: adolescența și prima tinerețe a optzeciștilor au coincis cu liberalizarea politico-ideologică a regimului comunist, formarea lor intelectuală s-a făcut într-un moment de relativă deschidere către modelele și patrimoniul literaturii universale, iar anii următori au înregistrat rerigidizarea sistemului comunist, însoțită de aberante privațiuni materiale și disfuncții sociale. Generație într-adevăr
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
târziu, inclusiv prin aderența simultană la un postmodernism fără ideologie (și, în orice caz, fără asumarea genealogiei și angajamentelor sale politice de stânga) și la un model pe care abia astăzi îl descoperă în adevărata lumină (mai bine zis, umbră) politico-ideologică, definit de marea cultură a generației interbelice și de supraviețuitorii săi iluștri din țară și din exil. Era și timpul, în jurul anului 2000, după un deceniu de „tranziție”, să se limpezească puțin apele! E normal să avem orientări cultural-ideologice diferite
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
legături strânse cu grupuri de interese și chiar tabere politice aflate în conflict. Neoortodoxismul conviețuiește la același ziar cu postmodernismul, liberalismul alternează cu autoritarismul, democrația creștină se exprimă alături de social-democrație. Într-o săptămână, fiecare din ziarele noastre parcurge întregul spectru politico-ideologic, atingând uneori și extremele. În consecință, polarizările ideologice, culturale și politice din sfera publică românească rămân neclare, imprevizibile, fluide, în ciuda recentelor divizări de pe scena politică, sau poate tocmai datorită faptului că acestea - inclusiv cele din sânul alianței guvernamentale - sunt și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]