466 matches
-
în general marxiști și neomarxiști. În SUA, influențele au venit mai ales din Marea Britanie, unde își făcuseră cunoscute ideile utopice teoreticieni precum Bernstein (1977)19, Whitty și Young (1976)20, Willis (1977/1981)21. În anii ’80 au enunțat teorii politico-ideologice ale curriculumului Barton și Walker (1981, 1984)22, precum și Barton, Meighan și Walker (1980)23. Proeminentă cu adevărat a rămas, în continuare, teoria reproducției sociale, de inspirație franceză (Bourdieu și Passeron 24), pe care au introdus-o în SUA și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
același an, împreună cu Lois Weis, Ideology and Practice in Schooling (1983)61. Ei s-au mulțumit să constate că hegemonia culturii dominante nu e absolută și că însăși cultura ca atare este o structură socială relativ autonomă față de politică. Retorica politico-ideologică a pătruns brutal în cercetarea curriculară prin Patti Lather (1986). Articolele sale „Research as Praxis” (1986) și „Issues and Validity in Openly Ideological Research” (1986)62 au produs stupoare și iritare. Sub pretextul „cercetării deschise, neortodoxe”, Lather pleda pentru ideologizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
România o primeval soup - ce-i drept, ceva mai originală. Însă cercetarea strategiilor curriculare nu ar trebui să se confunde cu politica. Elmore și Sykes (1992) au subliniat că elementul științific, esențial pentru cercetare, nu poate fi înlocuit cu cel politico-ideologic; cercetarea științifică nu se poate derula după modelul „puhoaielor”, „curentelor” și „fluctuațiilor” care se produc la nivelul opiniei publice 197. Calea în explorarea fenomenelor și proceselor de curriculum policy nu poate fi decât rațională. În fața complexității, planificatorii, designerii și decidenții
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
abuz de putere, care au delapidat, care și-au abandonat familiile, care au comis tâlhării fără a fi pedepsiți, într-un cuvânt, care au apucat pe căi greșite, dar care se aleg numai cu dojeneala că au lipsit de la învățământul politico-ideologic. Secretarul general al partidului nu scapă niciun prilej ca să declare festivist că în România superioară și din acest punct de vedere Occidentului , problema naționalităților a fost pe deplin și umanist rezolvată, dar în niciuna din mult așteptatele și aplaudatele sale
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
16. Un joc de oglinzi: victimitatea palestiniană Victimizarea cea mai apropiată de a israelienilor și evreilor rămâne cea a palestinienilor. În anii 1940, genocidul nu este ignorat de discursul public palestinian și se fac referiri frecvente la el în cadrul mișcărilor politico-ideologice, fără ca totuși să se facă o prezentare coerentă a subiectului. Dacă această catastrofă evreiască este recunoscută într-o primă fază de liderii arabi și palestinieni, după războiul de independență din 1948, înfrângerea palestiniană și expulzarea care urmează, palestinienii, considerându-se
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cu o atitudine corectă față de colegi și față de partenerii străini. ...Din punct de vedere al pregătirii profesionale dă uneori dovadă de lipsă de orientare și chiar în relațiile cu oamenii dă impresia de îngâmfare... Este pregătit din punct de vedere politico-ideologic, având capacitatea de convingere și o bună retorică. Este un bun patriot, fiind îndrăgostit de frumusețile naturale ale țării. Lili 24.4.86 372/SN/Valy Dos. SN/48 Casa Bălcescu 7.XI 86 NOTĂ Pe... îl cunosc de aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Comunist asupra României și de soții Ceaușescu asupra Agerpresului, cenzura și chiar și mai toxica autocenzura un produs firesc al regimurilor totalitare studiul pe care îl propuneam eu era un exercițiu cu caracter pronunțat multidisciplinar. El încerca să examineze esența politico-ideologică a mass-mediei și jurnalismului românești care, în multe privințe, era unică în comparație cu cea a colegelor ideologice din regiune ale țării. Pentru a scurta povestea, accesul meu la activitatea Agerpresului, la reprezentanții partidului și la conducerea și profesorii Academiei Ștefan Gheorghiu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
etc.”. Din ce vom cita În continuare, rezultă că redactorii și reporterii ziarului uzinal „Rulmentul” se duceau În fiecare zi la tov. cenzor cu servietele din piele de porc tăbăcită pline cu materiale publicistice ce urmau a primi un conținut „politico-ideologic” adecvat, dacă era cazul deoarece Își fixase programul de la birou foarte strict: „I. Lecturarea ziarului de uzină <<Rulmentul>>. Aprilie: Bun de tipar - 13 aprilie 1964, ora 13,00; Bun de difuzat - 14 aprilie 1964, ora 14,00; Bun de tipar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ns.)”, amintind câteva: „Eliminări privind valoarea absolută a unor investiții; eliminarea referirii la modernizarea drumului național Crasna - Albița (restrictiv În acea perioadă); eliminarea unor știri referitoare la realizarea unui sistem de relee de televiziune pentru Moldova”. Din punct de vedere „...politico-ideologic”, privirile vigilente ale grangurilor se opriseră asupra câtorva pe care le vom reproduce În continuare: „Astfel, În ziarul Vremea nouă nr.200 din 11 octombrie a.c. (1968, n.n.), În pagina a II-a intitulată <<Pagini glorioase din istoria mișcării muncitorești
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lumii occidentale, cea de dincolo de „cortina de fier”, unde oamenilor de rând le era strict interzis accesul, lor rămânându-le doar „Actualitatea românească” de la radio „Europa liberă” ori știrile transmise de „Vocea Americii” sau BBC. Foarte probabil ca pentru cenzurarea politico-ideologică sau Înlăturarea unor greșeli oarecare să fi fost angajată o armată de „lectori” și chiar așa a și fost. Pe 14 martie 1974, DGPT trimitea Vasluiului cu numărul 5/539 „Nota În legătură cu intervenții efectuate În emisiuni ale Radioteleviziunii În perioada
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-și aservirea totală față de „nobilele idealuri”, Împuternicitul arătase că „Baza acestei pregătiri a constituit-o studiul individual continuu al documentelor de partid și de stat, cunoașterea promptă, detaliată, profundă a noutăților de specialitate; participarea activă la reciclare și Învățămîntul politico-ideologic”. Nici studierea „prestigioaselor” reviste și ziare În care se scria mult și nu se spunea nimic precum „Era socialistă”, „Munca de partid”, „Lumea”, Contemporanul”, „România literară” și altele, nu fusese lăsată de izbeliște. Ca un bun robot programat la secundă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
al cenzurii comuniste nici creațiile literare ale tinerilor, care au fost grupate Într-o „Dare de seamă privind desfășurarea activității În perioada noiembrie 1971 - noiembrie 1972”. La punctul 2 al acestui document secretizat, Ion Andrei scrisese: „Altă categorie cuprinde intervenții politico-ideologice, care au necesitat luarea unor decizii operative, semnalarea lor la organul de Îndrumare În vederea rezolvării lor corespunzătoare. Acestea se refereau la o serie de producții de poezie și proză cu conținut evazionist (sic!, n.n.), dominat de viziuni cenușii prezente, de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
săptămânalul partidului „...muncii politice da masă desfășurată În județ”. Introducerea a fost de toată frumusețea 40 nanometru - a miliarda parte dintr-un metru frazeologică a unui bun soldat al partidului de la care sugea o mașcată și dulce țâță: „Activitatea politico-ideologică, de ridicare a nivelului general al cunoașterii, de dezvoltare a conștiinței socialiste a maselor trebuie să se desfășoare continuu, cuprinzător, Într-o viziune unitară, partinică”. Grăind un mare adevăr, Necula a continuat astfel: „Gazeta județeană constituie un mijloc puternic și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Conferențiar dr. Decană, Facultatea de Științe Politice, SNSPA Pregătire profesională: Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, 1978 Definitivatul: 1981 Gradul II: 1985 Gradul I: 1990 Studii: Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, 1978 Doctoratul în Filosofie, Universitate București, 1994 Pregătire politico-ideologică: Învățământ politico-ideologic, Cabinetul Municipal de Partid, lunar Granturi de studii: Montclair State College, New Jersey, SUA, 1991; Geneva University, 1992; Lodz University, 1993; Oxford and Manchester University, 1994; Cornell University, SUA, 1995, stagii lunare de pregătire Normă didactică: Filosofie, Cunoștințe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Decană, Facultatea de Științe Politice, SNSPA Pregătire profesională: Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, 1978 Definitivatul: 1981 Gradul II: 1985 Gradul I: 1990 Studii: Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, 1978 Doctoratul în Filosofie, Universitate București, 1994 Pregătire politico-ideologică: Învățământ politico-ideologic, Cabinetul Municipal de Partid, lunar Granturi de studii: Montclair State College, New Jersey, SUA, 1991; Geneva University, 1992; Lodz University, 1993; Oxford and Manchester University, 1994; Cornell University, SUA, 1995, stagii lunare de pregătire Normă didactică: Filosofie, Cunoștințe social-politice, Economie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
aproape nimic din ce învățăsem la facultate nu urma să-mi fie de folos. Așteptările erau cu totul altele: profesorii de științe sociale sunt propagandiști ai partidului. Ei trebuie să se ocupe de actualizarea documentelor, de propaganda vizuală, de învățământul politico-ideologic. Prima reacție a fost cea de șoc. Mai întâi fiindcă eu crezusem că au nevoie de specialiști în zona filosofiei, și apoi fiiindcă habar n-aveam să fac lucrurile care-mi erau cerute. N-am trecut de prima idee timp
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
formal am preluat conform determinismului instituțional toate aceste „comandamente”. Primul lucru față de care a funcționat inhibiția a fost „limba de lemn”. N-am fost niciodată în stare să scriu „cum trebuie” dări de seamă, procese verbale sau materiale pentru învățământul politico-ideologic. Le scriam după capul meu, în virtutea inerției filosofico-sociologice, chiar în urma unor microcercetări pe care le făceam în licee. Sectorul, municipiul de partid și inspectoratul, după nenumărate hărțuieli inutile, s-au relaxat: e un cadru incurabil și nu e de nădejde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
magazinul la care eram arondați, ne splam după programul de apă, ne trimiteam copiii la școală să învețe cu toții aceleași lucruri despre abstracții destrupate, vedeam aceleași programe la televizor, același număr de ore. Făceam lunar aceleași workshop-uri despre aceleași teme politico-ideologice. Puteam muri liniștiți și împăcați, fără nici un sentiment al ratării personale. Mă rog, cu supărările cotidiene pe faptul că nu ne ajungeau produsele, că ne era frig, că cei de sus nu reușeau să ne normeze și nevoile odată cu consumul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
textilă. Această ierarhizare a activității economice se traducea printr-o ierarhizare a importanței sociale a populației ocupate în aceste activități. Superioritatea se reflecta în acces la poziții înalte și la venituri mai mari, la avantaje materiale și simbolice, la dominație politico-ideologică. „În industria dominată de femei, bărbatul era automat șef fiindcă era bărbat... Relațiile oficiale de gen se opreau la poarta fabricii.” (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, p. 107). Dar, cu toate diferențele de venituri, în România, femeile au intrat în tranziție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
și socială a existenței noastre, fiind regândit și redefinit în corelație cu temele actuale ale postmodernismului și postcolonialismului. O trăsătură comună a acestora este interesul mereu crescând pentru noul domeniu al Geografiei sociale și culturale, în strânsă relație cu evoluțiile politico-ideologice ale lumii contemporane aflate în plin proces de globalizare, ducând la modificarea radicală a experienței și a conotațiilor simbolice asociate conceptelor de loc și spațiu. Datorită acestor noi tendințe de simbolizare a spațiului și locului, disciplina Geografiei sociale și culturale
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
teritorial, totuși ele justifică prin realitatea brutală a efectelor acestora, utilizarea metodologiilor postcoloniale în analiza situației prezente a României și a Europei Centrale și Răsăritene, în general. Cartografia culturală a Europei binare nu poate fi separată de cea istorică și politico-ideologică. Ce reprezintă Europa Răsăriteană pe harta politică a secolului al XX-lea? În funcție de răspunsurile posibile se desenează și poziția României pe harta simbolică a Europei. "Europa Răsăriteană este definită nu ca entitate geografică, ci politică. Pentru britanici, explică R. J.
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
putu fi dedus și din situația reală dezastruoasă a țărilor din lagărul comunist: "teroarea totalitară din toate țările din Est, toate dezastrele social-economice ale birocrației sovietice, ale stalinismului trecut și ale neostalinismului în curs..."192.Toate aceste elemente filosofice și politico-ideologice ar trebui să fie de fapt elemente ale deconstrucției comunismului însuși, nu numai ale deconstrucției marxismului sau stalinismului. "Am încercat, afirmă Derrida în dialogul său cu Elisabeth Roudinesco, să extrag câteva consecințe ale situației geopolitice care a urmat seismului supranumit
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
făcându-se corelările cu contextele naționale anterioare și cu repercusiunile postcomuniste. În cercetări de acest gen se face de asemenea distincția între conceptul de elită umană (universală, general valabilă, dezinteresată și recunoscută prin rectitudinea morală, care nu recurge la obediență politico-ideologică) și ceea ce se recunoaște ca elite socio-politice, culturale, economice sau profesionale, caracterizate adesea ca elite conjuncturale. Într-un volum intitulat Sociologie de l'Europe (Ed. Harmattan, colecția "Cultures et Conflits", 2001) se afirmă că "elitele europene se definesc în funcție de atitudinile
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
la comandă și din interese personale, fie în tranziția spre democrația populară comunistă, fie în cea post-comunistă. Dacă în cazul elitei umane sunt aplicabile principiile generoase ale umanismului universal, în cazul definirii elitelor conjuncturale, peste criteriile profesionale se suprapun cele politico-ideologice care diminuează valorile general umane. Aceasta înseamnă că ele caută să se impună la scară populară și de masă atunci când schimbările politice o pretind, cu sau fără intenția de a-și democratiza propriul popor, lăsându-se ori nu aglutinate, arbitrar
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
100); dezbateri canonice (101); o lectură contrafactuală: umanismul românesc (102-103); Generația '27 și posteritatea ei (103-104); Grupul de la Păltiniș (104); indigenism și "sub-bonjurism" (104-105). Occidentul după 1945 / 107 Reorientarea ideologică și culturală a Germaniei postbelice (107-108); Occidentul după 1945: transformări politico-ideologice (108-110); America de Nord, centru al umanismului cultural în anii '45-'60 (110-111); ruptura cultural-ideologică din anii '60-'70 (111); luptele canonice din Occident (111-112); influențe pozitive în literatură și cultură (112-113); criza științelor umane (114); René Wellek și umanismul nord-american (114
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]