473 matches
-
este cel de „miracol grec”. În esență, este vorba despre o evoluție treptată și labirintică prin care „gânditorii” greci (pe care, printr-o Încadrare retroactivă, i-am putea considera Întemeietori ai unor științe precum geometria, fizica, logica, filosofia, istoria, geografia, politologia) renunță la discursul străvechi asupra lumii - discurs bazat pe explicarea fenomenelor naturale și sociale prin repetarea unor povestiri tradiționale (adică ceea ce noi, astăzi, numim mituri) referitoare la felul În care ființe fantastice au creat acele fenomene - și Încearcă să construiască
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sunt utilizate mai ales În antropologia culturală (primul În studiile de mitologie comparată, al doilea cu predilecție În cercetările de tip etnografic). Sensul extins apare În multe investigații de tip sociologic, iar sensul abuziv În studiile literare, În semiotică, În politologie sau În cultural studies. Cele mai multe dintre definițiile pe care le consider adecvate perspectivei antropologice și ancorate Într-o investigare substanțială a unor documente de teren sau de arhivă sunt construite prin acumularea de atribute capabile să contureze identitatea aparte a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
continentale și mai mult decât doar continentale ale Sibiului în actualitatea universală” (Mircea Ivănescu, Continent, 1/1990). Rubrici: „Reporter pe mapamond”, „Gând românesc - Idee europeană”, „Jurnal - Continent”. În primii ani, revista publică numeroase studii despre istoria Transilvaniei, articole de sociologie, politologie, economie, traduceri din reviste străine, reportaje. Colaborează cu versuri Ion Mircea și Vasile Avram. Numărul 2 din 1990 conține o povestire inedită de Vasile Voiculescu și studiul lui Constantin Noica, Ardealul în spiritualitatea românească, iar numărul 7 din 1990, un
CONTINENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286394_a_287723]
-
tradus din Novalis (Cântece religioase, 1996), Ludwig Tieck și Heinrich von Kleist (Hanswurst emigrant. Despre teatrul de marionete, 1997). În colaborare cu soția sa, Viorica S. Constantinescu, a tradus Amnezia, comedie de Henning Kraus (1998). Este și autorul eseului de politologie și istorie comparată Despre exegeza extremei drepte românești (1998). Lucrări de sinteză, definindu-se în primul rând prin rigoarea și coerența argumentării, dar și prin vastitatea informației, cărțile scrise de C. impun „un critic de ținută universitară cu imaginație de
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
se grupeze generația ’80, și de Mircea Cărtărescu care, respingând ideea că misiunea scriitorului ar fi gazetăria politică, pledează pentru „o orientare pur literară”. O caracteristică a C. este caracterul compozit, fiind incluse aici și articole, eseuri sau editoriale de politologie, sociologie (semnate de Andrei Cornea, Liviu Ioan Stoiciu, Florin Iaru, Elena Ștefoi ș.a.), pe lângă cele literare propriu-zise. Cronica literară este ținută de Cristian Moraru și de Ion Bogdan Lefter, alături de ei scriind și Ioana Pârvulescu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Vasilescu
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
toți. Toate actele teroriste sunt crime și multe constituie violări ale legilor de război, dacă există o stare de război." (Jenkins). 2.1. Terorismul provocări și determinări Se apreciază că o definiție a terorismului, unanim acceptată de specialiștii din domeniul politologiei, sociologiei sau al celui militar, nu există încă. Singura zonă unde aceștia se înțeleg oarecum este cea în care se acceptă tipurile general-reprezentative de terorism, respectiv distingerea clară între terorismul de stat exercitat de agenții specializate, care dețin monopolul coerciției
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
resurse și a dezvoltării de programe proprii (Zamfir, 2004, p. 15). Paradigma dezvoltării presupune, astfel, identificarea problemelor sociale existente și dezvoltarea de programe pentru a le soluționa. Știința politică s-a îndreptat în anii ’60 de la studiul conceptelor fundamentale din politologie, analiza sistemelor electorale și a instituțiilor politice la studiul mecanismului guvernării, al eficienței deciziilor politico-administrative în privința mecanismelor de alocare a fondurilor publice și a diferitelor tipuri de resurse (Lambru, 2004a, p. 4). Astfel, prin dezvoltarea sub-ramurilor de analiză a politicilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
tip sovietic la modelul de tip occidental. Pentru studiul acestui proces istoric a fost promovată o disciplină nouă, tranzitologia (vezi teorii asupra tranziției economice și politice de sistem, de la socialism la capitalism), ca domeniu de graniță între economie, sociologie și politologie. În sine, r. se referă doar la tranziția coordonată politic, adică la direcțiile de acțiune asumate de către stat prin decizii politice, care dau un nou curs politicilor publice dintr-un anumit domeniu. Actele de r. sunt cuprinse în documente juridico-politice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
model occidental (vezi reformă - România în perioada de tranziție). Studiul tranziției a fost promovat printr-o disciplină nouă, tranzitologia (vezi teorii asupra tranziției economice și politice de sistem, de la socialism la capitalism), ca domeniu de graniță între economie, sociologie și politologie. Tranzitologia nu poate fi redusă o tratare uniformă, ea cunoscând o largă varietate de abordări, conform diverselor curente teoretice din științele sociale, fie ele neoliberale, instituționaliste ori structuraliste. De asemenea, se pot distinge diferențe sensibile de abordare, din pricina perspectivei diferite
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în dificultate. În această perspectivă de abordare a omului și a problemelor sale de viață, vor deveni fundamente de bază pentru asistența socială domenii științifice aplicative precum psihologia socială și sociologia, antropologia și lingvistica, psihologia și pedagogia, politicile sociale și politologia, cultura organizațiilor și managementul, medicina și anatomia, filosofia și etica, dreptul și economia etc. Având în vedere complexitatea problemelor sociale și a impactului lor asupra bunăstării persoanelor/grupurilor/comunităților, asistența socială implică cu necesitate precizări teoretice privind tipologia riscurilor, precum și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Încearcă să răspundă unor Întrebări stringente: cine sînt cei ce susțin reabilitarea dictatorului Antonescu? Ce legături există Între istoricii doctrinari și sfera politicului? Și, nu În cele din urmă, cui folosește această campanie? Ceea ce face autorul este un studiu de politologie și psihologie politică. Reușind să descurce și să explice „firele” unei campanii extremiste agresive (campanie pusă În scenă de nume extrem de cunoscute din politica românească), Shafir concluzionează: „Figura lui Antonescu servește atît ca model de legitimare, cît și ca schiță
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nivelare nu au nevoie nici s) cunoasc) structura, nici modalit)țile prin care sunt produse efectele. Structurile de acest gen reprezint) agenți sau mecanisme ce funcționeaz) în interiorul sistemelor. Ele reprezint) structuri de genul celor la care fac de obicei apel politologii. Ele împ)rt)șesc, într-adev)r, o not) comun) cu structurile care funcționeaz) în sensul definit de mine: tind a menține rezultatele în limite restrânse. Ele difer), în sensul în care au fost menite de natur) sau de om s
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
la structura sistemului. Mișc)rile transnaționale se num)r) printre procesele care se petrec înl)untrul ei. Faptul c) perspectiva etatocentric) este atat de des pus) sub semnul întreb)rii nu face decât să reflecte dificultatea pe care o întâmpin) politologii în a reține, în mod clar și constant, distincția dintre structuri și procese. Statele sunt unit)țile ale c)ror interacțiuni alc)tuiesc structura sistemelor internațional-politice. Ele vor r)mane pentru mult timp așa. Rata de mortalitate printre state este
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sând de-o parte retorica liberal), a ajuns s) fie realist și precaut construit). Prin forță evenimentelor, atât ei, cât și noi, am fost constrânși s) ne comport)m în moduri contrazise atât în termenii lor, cât și ai noștri. Politologii, extr)gând propriile inferențe din caracteristicile statelor, nu se gr)beau s) evalueze procesul. Inferențele trase din caracteristicile sistemelor numerelor mici iau mai degrab) naștere pe cale politic). Economiștii au cunoscut de mult faptul c) trecerea timpului face mai ușoar) coexistența
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
noiembrie 2001, la inițiativa lui Ion Rațiu și a Doinei Bâscă, sub redactarea integrală a Taniei Radu și a lui Dan C. Mihăilescu. Cele opt pagini ale revistei abordează dintru început trei direcții. Prima este recuperarea handicapului în materie de politologie și politici culturale occidentale, zeci de numere fiind dedicate traducerilor din Tocqueville, Raymond Aron, J. F. Revel, Alain Besançon, François Furet, F. A. Hayek, Arthur Koestler, Hannah Arendt, Andrei Siniavski, Alex. Koyré, Walter Lippmann, Ralph Dahrendorf, Michael Oakeshoat, Karl Popper, Jan
LITERE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287833_a_289162]
-
la ea Întâi prin imagini, cu toată cohorta de nuanțe, senzații și afecte care le Însoțesc, și abia apoi prin idei și raționamente. Recunoașterea acestui adevăr poate schimba multe lucruri În cele mai neașteptate domenii, spre exemplu În sociologie sau politologie. Desigur, nu vreau să se Înțeleagă de aici că trebuie să nesocotim sau să disprețuim funcțiile intelective. Rațiunea a fost pe bună dreptate considerată o facultate specific umană; ea constituie un aparat de cunoaștere secund, folosind un limbaj paralel cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai clar. Întoarcerea la origini pe care o propune Ruxandra În contra-spălarea creierului este, după părerea mea, problematică... Ruxandra Cesereanu: Este vorba de o „Întoarcere la origini” prin deconstrucția modelului unic impus de comunism. Proiectul meu este axat pe ideologie, politologie și sociopolitică. Nu prea are de-a face, de fapt, cu literatura, decât tangențial. Literatura a fost pomenită În textul meu pilot doar În măsura În care au existat romane obsedate de imaginea Securității, ce au Încercat (prin intermediul unei literaturi realiste sau, dimpotrivă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fenomenul foarte interesant și care nu a fost studiat până acum, fenomenul Păunescu, cu tot ce a Însemnat „Cântarea României”, ca exemplu pentru acest amestec de ideologii. Nu e numai sarcina criticului literar - aici trebuie lucrat cu instrumente din sociologie, politologie, trebuie lucrat realmente ca să faci o cercetare serioasă. Ruxandra Cesereanu: Te referi, poate, la „Cenaclul Flacăra” și nu la „Cântarea României”. Sanda Cordoș: Și la „Cântarea României”, și la acele emisiuni televizate, pentru că „Cenaclul Flacăra” avea o audiență mai restrânsă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dovedit a fi altele decât cele care dominaseră timp de șase ani de la prăbușirea comunismului În România, lucrurile au Început să fie discutate și În sensul În care le problematizezi tu. Mă refer la faptul că intelectualitatea de elită și politologii, dar și alți analiști au Început să sugereze că există o tranziție mică și una mare (termenii Îmi aparțin). Tranziția mică ar fi fost cea imediată prăbușirii comunismului, dominând anii 1990 și 1991, iar tranziția mare ar fi constituit un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceea i-am numit pe Lățea și Chelcea, care sunt doi sociologi extraordinari ce fac muncă de metodologie sociologică, cel puțin la nivel occidental. Mai sunt câțiva tineri istorici care fac istorie contemporană la nivel european, există o școală de politologie incipientă. Acesta este un proiect la care ar trebui să ne raliem. Sanda Cordoș: Cele două părți nu se exclud: cercetările individuale și nevoia de instituții și de colective care să formeze instrumentele despre care vorbeam. Corneliu Pintilescu: A lucra
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
posibile reconversiile și autonomizările profesionale, În științele sociale că și În politică, a fostelor cadre. 3. Sociologia elitelor În țările „socialismului real” după 1989 După 1989 „Elitele” au constituit fără Îndoială, unul dintre obiectele de studiu predilecte În istoriografie, sociologie, politologie, făcând posibile dezbateri științifice și compararea rezultatelor prin bilanțuri successive (cf. Best, Becker, 1997). Diferențe semnificative În studierea elitelor existau deja În 1989 Între țările care compuneau vechiul sistem socialist, o situație excepțională existând În Polonia și În Ungaria, unde
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rămân la nivelul discuțiilor. Iluziile nu vor echipa sau Înarma un portavion, nu vor construi un scut antirachetă și, În general, nu vor inspira suficientă teamă tiraniilor acestei lumi72. Mulți oficiali guvernamentali americani și analiști militari, ca să nu mai menționăm politologii și-au pierdut răbdarea cu ceea ce ei consideră o politică externă prostească a Uniunii Europene, sprijinită pe o prezență militară aproape inexistentă. Observatorii politici britanici s-au alăturat corului crescând de nemulțumire din Statele Unite ale Americii referitor la filosofia de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lui Metaxas, Iugoslavia, Ungaria lui Horthy) aveau deja regimuri "fasciste" (ca să nu mai vorbim de monștrii numiți Rusia bolșevică, Germania nazistă, precum și recenta victorie a lui Franco." Și, în final: "Nesocotirea și batjocorirea democrației românești constituie o veche temă a politologiei românești: doamna A.L.L. n-a făcut decît să culeagă roadele." Alergie la cultură Și, fiindcă tot a venit vorba despre politicieni și cultură, semnalăm în Viața românească nr. 3-4 unul din, probabil, ultimele interviuri acordate de Șt. Aug. Doinaș
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
după revoluție. Ca o consecință a diversificării pieței culturale, publicația își pierde semnificativ din pondere și impact, anterior uriașe. Va fi preponderent o „revistă de sinteză”, cu o miză interdisciplinară, aducând într-un spațiu comun texte ținând de filosofie, ideologie, politologie, economie, epistemologie, literatură, studii de gen, cultură urbană, arhitectură etc. sau pur și simplu de enciclopedia culturală nespecializată. Dintre teme pot fi enumerate Lewis Carrol (7-12/1991), Feminism, feminitate (7-9/1996), Austria (1-3/1997), Bucureștiul (4-6/1997), Balcanismul (7-9/1997
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
artelor (1924), scrie studii de estetică, precum Necesitatea frumuseții (1925), investighează domeniul filosofiei în ampla lucrare Libertate (I-III, 1936-1942), alte unsprezece caiete rămânând inedite, ca și o Estetică, însumând peste o mie de pagini. Se arată interesat și de politologie (Contribuțiuni la o ideologie politică specific românească, 1939, în colaborare), urbanistică (Urbanism sau raționalizarea esteticei municipale, Bucureștii, metropola culturii, în colaborare), arta bizantină (Considerații stilistice asupra arhitecturii bizantine). Este membru corespondent al Academiei Române din 1919 și membru al Societății Scriitorilor
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]