473 matches
-
științele umane care s-ar fi putut apleca asupra acestui obiect de studiu (ca etnologia, antropologia sau sociologia) par să neglijeze chestiunea. Marile tratate ale acestor discipline cel mult citează cuvântul, fără ca măcar să-i schițeze teoria și practica. Istoria contemporană, politologia și psihologia socială par totuși să facă excepția de la regulă. ν Dificultățile conceptuale se alătură celor politice și juridice când Încercăm să utilizăm termenul. Riscând să cădem În formalism și În derizoriu, este fără Îndoială imposibil să ne limităm strict
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
act care este adoptat și modificat potrivit unei proceduri speciale. Această definiție este valabilă în principal pentru tipul de constituție-convenție, adică Constituția adoptată de Adunarea Constituantă, organism constituit din reprezentanții națiunii aleși prin vot universal. Din punct de vedere al politologiei, Constituția este ansamblul normelor politice și legale fundamentale care prescrie reguli de guvernare. Din punct de vedere sociologic, Constituția este un pact social (acord național încheiat între oameni) intervenit între guvernant și guvernați, prin care acestora din urmă li se
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de "golul sfâșietor" de pe drumurile de țară din România, visând la șoselele trepidând de automobile din vestul și centrul Europei industriale, doar de dragul vituperării, fiindcă nici unui om cât de cât informat nu-i scapă faptul că deosebirile țin de sociologie, politologie, antropologie, nu de calități psihice intrinseci și cu atât mai puțin de superioritatea unui popor asupra altuia. Iar TU este un om foarte informat. Asta nu-l împiedică totuși să tragă în fraza următoare concluzia că "spre deosebire de Bratkowski (activist comunist
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
și arta. Preda, de asemenea, ca visiting professor, la universități din Romă, Milano, Florența, Modena, Paris, Strasbourg, Buenos Aires. Remarcabil profesor și om de cultură, autor al unui impresionant număr de cărți și studii de filosofie și teorie a culturii, sociologie, politologie, istoria și critica artelor, estetică, scrise în majoritate în limbile spaniolă și italiană, U. a fost totodată un veritabil „ambasador al spiritului românesc în Spania” (Horia Stamatu). În 1951 inițiază la Madrid revista „Destin”. Determinat de ideea, exprimată în numărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
devreme. Noua mașină a contribuit la creșterea accesului și la alte valori culturale, la extinderea informațiilor prin presă și la învățământul de masă. Au apărut noi instituții, ocupații, straturi și mișcări sociale dezaprobate de tradiționaliștii care, în general, resping mașinismul. Politologii și diplomații menționează că în Est, după cucerirea Constantinopolului, Sublimul Stat Otoman (1299-1922) și mulți dintre supușii săi au fost când un tampon antirusesc pentru puterile occidentale, când o putere dominatoare de tip tradițional a țărilor balcanice. Adăugăm că sultanii
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ideologic amintit în paginile anterioare: neomarxiști, neoliberali, conservatori, social-creștini și alții. Una din scrierile socio-economice și politologice ale conaționalului Mattei Dogan (1920-2010) a fost tradusă prin sintagma "economia mixtă". (18) În semn de recunoaștere a contribuțiilor sale din sociologia și politologia contemporană, în anul 1992 Academia Română l-a cooptat printre membrii săi de onoare. Lucrarea publicată în anul 1988 împreună cu D. Pelassy era intitulată Le Moloch en Europe. Corporatisation et etatisation, apărută sub titlul românesc "Economia mixtă. Jumătate capitalistă, jumătate socialistă
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
folosirea termenilor de societate și raționalitate". (37b, p. 10) Filosofia și politica Revenind la subiectul "economie", atât de comentat în aceste timpuri, reamintim că, până în anii '90, la noi nu s-a separat economia de politică. S-a discutat despre "politologie" ca despre ceva ce depășea "socialismul științific" din cele "trei izvoare și trei părți constitutive ale marxismului" (Lenin) ori din manualele universitare apărute ulterior. Pentru că lumea încă nu devenise "monocoloră" și nici nu ar fi de dorit să se întâmple
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de dorit să se întâmple vreodată. Erau lărgiri de orizonturi, cu inerente limite, prin diversificările tip "multi-", care vor duce la evenimentele începute în anul 1989, completate empiric și teoretic până astăzi. Potrivit schemei populare de rezumare a doctrinei marxiste, politologia ar fi rezultatul "aplicării" filosofiei la domeniul social, respectiv la practica construirii socialismului ("multilateral dezvoltat", vor adăuga "creator" congresele PCR de după 1965), rămas ca "ideologie" și practici politice ale unor partide ori guverne din Europa de astăzi. Mai potrivite acestor
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lansează teme deosebit de sensibile, incitante, care pot provoca discuții și comentarii contradictorii. Un astfel de comentariu îmi permit să-l fac în această scurtă Prefață în special în legătură cu conceptul de guvernanță, extrem de vehiculat în doctrina de specialitate. De peste două decenii politologia occidentală, despre care Saul Bellow, marele romancier american laureat al premiului Nobel, citând lucrarea Capitalism, socialism and democracy a lui Joseph A. Schumpeter, spunea că „teoria politică a constituit exportul cel mai devastator al occidentului”, a mai lansat succesiv două
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
resurse și a dezvoltării de programe proprii (Zamfir, 2004, p. 15). Paradigma dezvoltării presupune, astfel, identificarea problemelor sociale existente și dezvoltarea de programe pentru a le soluționa. Știința politică s-a îndreptat în anii ’60 de la studiul conceptelor fundamentale din politologie, analiza sistemelor electorale și a instituțiilor politice la studiul mecanismului guvernării, al eficienței deciziilor politico-administrative în privința mecanismelor de alocare a fondurilor publice și a diferitelor tipuri de resurse (Lambru, 2004a, p. 4). Astfel, prin dezvoltarea sub-ramurilor de analiză a politicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
tip sovietic la modelul de tip occidental. Pentru studiul acestui proces istoric a fost promovată o disciplină nouă, tranzitologia (vezi teorii asupra tranziției economice și politice de sistem, de la socialism la capitalism), ca domeniu de graniță între economie, sociologie și politologie. În sine, r. se referă doar la tranziția coordonată politic, adică la direcțiile de acțiune asumate de către stat prin decizii politice, care dau un nou curs politicilor publice dintr-un anumit domeniu. Actele de r. sunt cuprinse în documente juridico-politice
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
model occidental (vezi reformă - România în perioada de tranziție). Studiul tranziției a fost promovat printr-o disciplină nouă, tranzitologia (vezi teorii asupra tranziției economice și politice de sistem, de la socialism la capitalism), ca domeniu de graniță între economie, sociologie și politologie. Tranzitologia nu poate fi redusă o tratare uniformă, ea cunoscând o largă varietate de abordări, conform diverselor curente teoretice din științele sociale, fie ele neoliberale, instituționaliste ori structuraliste. De asemenea, se pot distinge diferențe sensibile de abordare, din pricina perspectivei diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la ea Întâi prin imagini, cu toată cohorta de nuanțe, senzații și afecte care le Însoțesc, și abia apoi prin idei și raționamente. Recunoașterea acestui adevăr poate schimba multe lucruri În cele mai neașteptate domenii, spre exemplu În sociologie sau politologie. Desigur, nu vreau să se Înțeleagă de aici că trebuie să nesocotim sau să disprețuim funcțiile intelective. Rațiunea a fost pe bună dreptate considerată o facultate specific umană; ea constituie un aparat de cunoaștere secund, folosind un limbaj paralel cu
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai clar. Întoarcerea la origini pe care o propune Ruxandra În contra-spălarea creierului este, după părerea mea, problematică... Ruxandra Cesereanu: Este vorba de o „Întoarcere la origini” prin deconstrucția modelului unic impus de comunism. Proiectul meu este axat pe ideologie, politologie și sociopolitică. Nu prea are de-a face, de fapt, cu literatura, decât tangențial. Literatura a fost pomenită În textul meu pilot doar În măsura În care au existat romane obsedate de imaginea Securității, ce au Încercat (prin intermediul unei literaturi realiste sau, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fenomenul foarte interesant și care nu a fost studiat până acum, fenomenul Păunescu, cu tot ce a Însemnat „Cântarea României”, ca exemplu pentru acest amestec de ideologii. Nu e numai sarcina criticului literar - aici trebuie lucrat cu instrumente din sociologie, politologie, trebuie lucrat realmente ca să faci o cercetare serioasă. Ruxandra Cesereanu: Te referi, poate, la „Cenaclul Flacăra” și nu la „Cântarea României”. Sanda Cordoș: Și la „Cântarea României”, și la acele emisiuni televizate, pentru că „Cenaclul Flacăra” avea o audiență mai restrânsă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dovedit a fi altele decât cele care dominaseră timp de șase ani de la prăbușirea comunismului În România, lucrurile au Început să fie discutate și În sensul În care le problematizezi tu. Mă refer la faptul că intelectualitatea de elită și politologii, dar și alți analiști au Început să sugereze că există o tranziție mică și una mare (termenii Îmi aparțin). Tranziția mică ar fi fost cea imediată prăbușirii comunismului, dominând anii 1990 și 1991, iar tranziția mare ar fi constituit un
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceea i-am numit pe Lățea și Chelcea, care sunt doi sociologi extraordinari ce fac muncă de metodologie sociologică, cel puțin la nivel occidental. Mai sunt câțiva tineri istorici care fac istorie contemporană la nivel european, există o școală de politologie incipientă. Acesta este un proiect la care ar trebui să ne raliem. Sanda Cordoș: Cele două părți nu se exclud: cercetările individuale și nevoia de instituții și de colective care să formeze instrumentele despre care vorbeam. Corneliu Pintilescu: A lucra
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
deficitul ideologic; 2) în acest context, propun: paradigma părților și a întregului, conceptul ideologicului "bine temperat" și testul rezonabilității politice. Din punctul de vedere al autorului, o abordare teoretico-politică de factură comprehensivă, eco-sistemică și terapeutică este complementară demersurilor empirico-analitice, specifice politologiei și stasiologiei. GEORGE JIGLĂU Instituționalizarea ideologică a sistemului de partide din România Evoluția sistemului de partide din România, la 20 de ani de la reapariția pluralismului politic, a fost în mod constant una sinuoasă. Pe fondul neclarităților instituționale generate de existența
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și deficitul ideologic; 2) în acest context, propun paradigma părților și a întregului, conceptul ideologicului "bine temperat"și testul rezonabilității politice. Din punctul meu de vedere, o abordare teoretico-politică de factură comprehensivă, eco-sistemică și terapeutică este complementară demersurilor empirico-analitice, specifice politologiei și stasiologiei. Părțile, întregul și partidocrația Dinamica partidelor a cunoscut în modernitatea occidentală contradicții, conflicte, scindări, reveniri și alianțe, exprimând anumite tendințe explicabile pe axa politico-ideologică dreapta-stânga (Bobbio, 1999). Pe fondul revoluțiilor burgheze și al celei industriale, în contexte naționale
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
profesor de filosofie și științe politice la Universitatea "Al.I.Cuza" din Iași. Profesor invitat la Universitatea de Științe Sociale din Toulouse, Institutul de Studii Sociale din Haga, universitățile din Liège, Konstanz, Rovaniemi, Lille, Chișinău, București, Cluj. Președintele Comisiei de politologie, jurnalism și științele comunicării din cadrul CNEAA (1993-2006). A participat, în ianuarie 1990, la înființarea Facultății de Filosofie, de la Universitatea "Al.I.Cuza" din Iași. A inițiat Departamentele de Sociologie-Politologie (1990) și Științe Politice (1997). A publicat: Contemporary Political Doctrines. A
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Tudor PITULAC este conferențiar universitar doctor la Universitatea „Petre Andrei” din Iași. Absolvent al Facultății de Filosofie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași (Sociologie Politologie). Doctor în Filosofie din 2004 cu lucrarea Idei și proiecte în reconstrucția spiritului comunitar în spațiul românesc. Domenii de interes: sociologia comunităților, managementul proiectelor de dezvoltare și de intervenție, sociologia politică (partidele politice), asigurarea calității în învățământ. Expert consultant pentru
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
astfel. De regulă, e doar unul din vârfurile triunghiului care mai conține și cuvintele Bani și Sex. Iar când se transformă în piramidă, putem fi siguri că la vârful ei se află întotdeauna Politicul. Philip Marlowe nu predă lecții de politologie și nici nu e vreun profesor de etică pedepsit să depună muncă în slujba comunității. Este un individ care și-a pierdut iluziile - și cred că La grande illlusion, filmul din 1937 al lui Jean Renoir, e profund înrudit cu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și codirector al Institutului de Studii Posttotalitare (1997-1998). Editează revista „Studia Europaea”, este director al Editurii Fundației pentru Studii Europene (1997-1998) și al Editurii Desirée, de pe lângă Fundația cu același nume (din 2000). Are o bogată activitate în domeniul istoriei și politologiei, fiind prezent cu contribuții în numeroase volume colective și face parte din diferite organisme naționale și internaționale. Debutează în ziarul arădean „Flacăra roșie” (1978), cu proza scurtă Ca să vezi, iar prima lui carte de literatură este romanul Eu și maimuța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
antichități. Prin includerea antichităților, Bacon va pune bazele unei noi ramuri ale istoriei, arheologia. Istoria politică studiază plinătatea vieții, dar urmărește numai datele importante, fără a se opri la viața oamenilor de rând. Ea poate fi considerată și ca precursoarea politologiei, pentru că viața politică este cea care face istoria. Acțiunile marilor puteri și ale marilor oameni politici indică drumul ce-l are de urmat istoria. Aceasta este urmată de istoria ecleziastică (a bisericii). Bacon urmărește istoria Bisericii Creștine de la începuturi până la
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al remediilor. Știința omului în societate este o altă știință practică. Ea urmărește comportarea individului și a societății și este completată cu știința guvernării. Privită din punctul de vedere al științelor din ziua de astăzi, ea ar cuprinde sociologia și politologia. Această structurare a științelor avea să influențeze întreaga modernitate ea fiind sursa din care s-au inspirat oamenii de știință când au început să-și delimiteze și să-și specializeze studiile. Împărțirea științelor, așa cum o știm azi, își are rădăcina
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]