235 matches
-
cănițe de metal fixate cu lanțuri de masa din bucătărie", exista "1 Briefstegel de schijă", un "ciubăraș de fier alb pentru spălat carnea", 2 furculițe "pentru tăiat rasol", 1 furculiță de fier albă, 1 cântar englezesc, 1 pereche "pirostroae", 1 poloboc de murat "curechi" și altele, printre care 4 "pestelce" (șorțuri). Reținem deci că masa cuprindea și carne, iar numărul mare de ustensile de prelucrat carnea ne face să lămurim că alimentația era una similară cu aceea de la azilurile și ospiciile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
călduri; cămașă; cîrlig; coftă; context; copilărie; demult; distracție; Dochia; elegant; frigă; friguros; frumos; fufaică; gaură; Ghiță ciobanul; haină de blană; haină de iarnă; hăinuță; îmblănit; îmbrăca; joc; să joc; mantă; maro; măsură; meseria cojocarilor; mînă; nașpa; de noroc; oi; plouat; poloboc; portocale; profesor; protejare; rupt; sacou; sat; scoarță; siguranță; stan; stat; stînă; straie; din strămoși; subțire; suman; șapcă; tradiții; trib; trist; urît; vestă din piele; vișiniu; vremuri trecute (1); 793/133/54/79/0 colac: salvare (136); pîine (100); apă (51
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
judecătorie; justiția; la; laș; legi; Lena; libertate; linear; linii; lovi; mama; manipulare; menit; mic; nas; neapărat; neînfricat; nemișcat; nepăcătos; nepăsare; niciodată; nimic; nul; oblic; fără ocoliș; opinie; opt; optim; orientat; orizontal; pe o parte; ca piatra; plăcut; plat; plop; politică; poloboc; Popa Alexandru; prieten; privilegiu; fără probleme; prost; puțin; rar; rău; respect; responsabilități; restanță; rigid; rigla; sănătos; scîndură; scurt; senin; sigur; siguranță; sinceritate; singur; sistem; soare; societate; specializare; spre; stare; statuie; stejar; sticlă; stîna; stînga; stradă; strănut; strîmbă; strîmt; student; subțire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și cu zeul roman Saturn, de la solstițiul de iarnă 354, este răscumpărată de Sfântul Vasile care deschide generația sfinților tineri (Dragobete, Sântoader, Sângiorz) și care este considerat "un fecior holtei, împărat al iubirilor, care joacă și cântă, stă călare pe poloboc și chefuiește".355 În seara Sfântului Vasile, de An Nou, când se deschid cerurile, în Bucovina, pentru aflarea norocului, se pune un pahar plin cu apă pe o fereastră, se bat douăsprezece mătănii dinaintea paharului și se merge la culcare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pânzături, catrinți, sumane, / Trase-n furcă de mașină / De Malanca cea bătrână. / Malanca-i sârguincioasă, / Se-nvârtește ca o roată / Și face trebulița toată. / S-apucă iute de spălat, / Focu-n vatră de-ațâțat. / Pune borșișor la foc / Cu moare din poloboc / De pește din bolotău / Legume de la sudău / Și cu apă din Suceavă, / Nu-i mai mânca borș degrabă. Îmblă noaptea pe afară / Pe la răchite cu borți, / Pe la borți cu strigoi. Știe-a face de ursită, / De-ngheață și apa-n
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ori Drumul-Robilor, merg oamenii la Judecata de Apoi; pe acolo trec sufletele morților în rai. (Gh.F.C.) Cerb Atunci încep a îngheța apele, cînd se pișă cerbul în apă întîi. Cerc Nu e bine cînd tot plesnesc cercurile de la cofă ori poloboc. Cercel Femeile să nu poarte cercei schimbați, adică unul de la o păreche și altul de la alta, căci își vor schimba și bărbatul. La fete să nu se puie cercei cînd ies plugarii la cîmp, căci li se rup urechile. Mama
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șerpii, de țîță, iar fătul ce ar fi avut să-l nască viu e pierdut. Copilul mic, dacă se căznește să se așeze în cap, este semn că mama sa este însărcinată cu altul. Dacă pocnește vreun cerc de la un poloboc, apoi se crede că în acea casă va naște o femeie. Dacă smocurile de verdeață aninate pe casa noilor căsătoriți cad curînd e semn că nu vor avea copii. Femeile nu cern nicicînd făina pe pat sau divan, crezînd că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîncat și șoarecele. Leac pe pușchea se capătă așa: unul în treabă și altul răspunde: „— Ce-ai pe limbă? — O pușchea. Cînd ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum să pieie!“ Putină Să nu cînți pe vrana* de la putină ori de la poloboc, că-ți hu iești capul. Puț Cine face puț pe lumea asta are apă pe lumea cealaltă. Rachiu Rachiul vărsat din nebăgare de samă însemnează pagubă. Rai Cine moare în ziua de Paști merge de-a dreptul în rai, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dintre toate cel mai bun și trainic, pentru că în udeală se face mai vârtos decât însuși stejarul și frasinul. Din crin se fac cele mai bune catarguri, grinzi, costoroave, leațuri, scânduri, roți de mori, treuce de apă, doage de buți, poloboace ș.a. Stolerii, rotarii, butnarii și strugarii îl întrebuințază și nu este așa de lesne supus putrezirei și mâncărei de cari. Șindila făcută dintrânsul trăiește mai mult decât acele care sînt făcute din alte soiuri de lemn. Pentru lemne de ars
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ce urmau să fie încasate din dările comunale - „dou) parale pentru carele intrate cu marfă în târg, aceași sumă pentru căruțele cu cai, 10 parale pentru o vadră de rachiu, 2 lei pentru o bute și 1 leu pentru un poloboc cu vin, 10 parale pentru vadra de rachiu sau horilcă fabricată la velnițe” ș.a. - au fost administrate de Casa podurilor (a străzilor, n.n.), pentru a realiza podirea străzilor centrale cu scânduri. Toate acestea, alături de recunoașterea proprietății private, stabilirea marilor boieri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lipsite de randament și realizate cu mijloace primitive. Până în anul 1867 străzile au fost stropite cu ajutorul tulumbelor pojarnicilor (pompieiloră, apa fiind luată din râul Bistrița sau din fântânile din apropierea Primăriei. Începând cu anul 1867 au fost puse în funcțiune dou) poloboace mari, ce aveau împreună o capacitate de aproximativ 60 de vedre (750 de litri). Acestea erau transportate în dou) căruțe trase de caii împrumutați de la unitatea de pompieri din localitate. Apa, ce era deversată cu ajutorul unui furtun pe baza principiului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
750 de litri). Acestea erau transportate în dou) căruțe trase de caii împrumutați de la unitatea de pompieri din localitate. Apa, ce era deversată cu ajutorul unui furtun pe baza principiului gravitației, „cădea mai mult pe ițarii și opincile omului de la Primărie”. Poloboacele au fost înlocuite în anul 1887 cu dou) sacale. Primul primar care a început bazaltarea (pavarea) trotuarelor a fost Costache Radu. Începute în anul 1889 cu muncitori aduși din București, lucrările au declanșat la vremea respectivă numeroase proteste din partea băcăuanilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dintr-un sertar de mobilă. Pentru ca paguba arendașului să fie pe măsura exploatării de zeci de ani a țăranilor din zonă, un anume „...Gh. Condurache a venit a 2-a seară și mi’a vărsat vinul ce’l aveam prin poloboace prin pivniță, după ce a băut cât a vrut el”. În acest punct, sinceritatea declarantului poate fi pusă sub semnul îndoielii deoarece, cu câteva rânduri mai sus, spunea că în urma bătăii primite „...am fost internat în spital unde am stat bolnav
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sub semnul îndoielii deoarece, cu câteva rânduri mai sus, spunea că în urma bătăii primite „...am fost internat în spital unde am stat bolnav mai multe zile”. Atunci, de unde știa că tocmai Gh. Condurache fusese cel ce-i risipise vinul din poloboace? Sau pe la curte mai mișunau, încă, slugi de-ale lui Nacht? Oricum, cu una cu alta, evreul se constituia parte civilă pentru suma de 10.000 de lei, cu toate că, spunea el,: „... pagubile mele sunt cu mult mai mari”. Numărând și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
omul de casă, gospodarul, și-ar aștepta colindătorii, adică „uspăciorii lui Crăciun”, dormind, după ce făcuse intense pregătiri de întîmpinare, începînd cu săptămînile de abstinență și de post, continuînd cu pomeniri și ritualuri consacrate și încheind cu tăierea porcului și controlul poloboacelor? Tocmai despre o „trezire” cu un înțeles mai special se vestește, iar gazda așteaptă momentul cu nerăbdare și emoție. Petru Caraman a adunat mulțime de documente folclorice, în Descolindatul, pe tema stării de veghe în așteptarea solului divin. O colindă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-am eu și Beciul "Cu oaste bună și strânsuri; "Soroca, Vrancea și Tigheciul "Trimis-au mii viteze guri "Să certe craii cu mânie... "Ce-mi pasă? Mie dee-mi pace "Să-mi duc Moldova-n bătălie "Cu mii de mii de poloboace. Atunci când Turcii, Agarenii Mureau în iuruș cu halaiu, "Oștirea noastră, Moldovenii Se prăpădeau într-un gulaiu. {EminescuOpIV 351} "Și zimbrul cel cu trei luceferi "Lucea voios pe orice cort. "Precum ne-am dus, venirăm teferi "Și toți cu chef și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
la cinstita mîna dumnealui spătar Manolachi Dimachi, precum să se știe că,... am vîndut dumnealui 4 pogoane de vie și cu livadă din vale de vie cu casă în vie și cramă și toate cele trebuincioase, adică 3 căzi, 4 poloboace și un călcătoriu”. Mai departe scrie: „Și cînd am vîndut,... toți megieșii cum și răzeșii întrebîndu-i și neavînd trebuință de a cumpăra, am vîndut dumisale”. Această ultimă parte a zapisului era obligatorie în orice vânzare. Unii nu o scriau și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în satul Socola. La moartea soțului ei, a rămas datoare cu 150 de lei lui Ioniță Chira, logofăt, care primise ca gaj pentru împrumut cinci pogoane și o fârtă de vie în Dealul Cetățuii, cu livadă îngrădită, două căzi, patru poloboace, două ciubere și o călcătoare. Norocul bietei femei a fost că a obținut un preț bun (450 lei) chiar de la Ioniță Chira. Așa a scăpat de datorii Măriuța „femeie săracă și îndatorită și la alții, de cătră bărbatul meu, cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și vom afla că pe lângă odăjdii, cărți și obiecte bisericești mănăstirea nu-i săracă deloc. Are numai vreo douăsprezece sate, sălașe de țigani, vaci, oi, vii în rândul cărora intră și “patru pogoane și trei hirte la Copou” precum și “2 poloboace vin ot Copou în pivniță la mănăstire”. Întreabă-mă cine nu avea vii în Copou, dragă ieșene. Nu te întreb, fiindcă multă lume se îndulcea cu “poama” și vinul din Copou. Dintr-un zapis al lui “Sămion Gînga seimăn agiesc
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a cuvântului butaș ar fi germană, dar „el a trebuit să pătrundă la români prin intermediul unei limbi neolatine, probabil a celei italiene; liurcă (vin rău și stricat) „este singura vorbă de proveniență germană”, slava liturgică l-a dat pe teasc; poloboc este rusesc, podgorie „s-a furișat în limba română prin hrisoave”. Vie „plantație de viță-de-vie”, viță „curpen, vrej, rădăcină”, precum și vin ca produs al viței-de vie au în sensurile lor particulare ideea comună de existență vie, sugerând mișcarea, creșterea, curgerea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și contrasă: cf. rom. boltă, lat. volutus cu fr. voûte, sl. svod. Față de rom. bute, butuc, butaș, but etc. franceza are forma fût însemnând „trunchi de arbore; butoi; (constr.) coloană”, iar germana Fass „butoi”. Româna păstrează miezul lichid în forma poloboc, cu suf. -oc. Cf. sl. rs. polova (pleavă), adică învelișul gol al bobului de cereală, vprus. pelwo „Ib.”. Butoi are o structură asemănătoare cu fr. futaille „vas pentru vin, lichide etc.” (cf. rom. bute), însă cu un sufix augmentativ care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
51 Peleș, 104 pește, 103 peșteră, 103 a petrece, 139 piscină, 103 plantă, 130 pleată, 129 a pleoști, 103 a plesni, 103 pleșuv, 104 plod, 48 ploscă, 103 ploștină, 103 poamă, 130 podbal, 132 podgorie, 132 polab, 53 poleci, 51 poloboc, 131 polon, 52 pom, 130 a pomeni, 44 pomet, 130 poruncă, 139 potecă, 105 poteră, 195 a se poticni, 105 potop, 139 prigorie, 132 a se prinde, 134 priveală, 104 priveliște, 104 a privi, 104 privit, 104 pruși, 51 pustiu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
se scoale de pe scaun, întinse mâna pe pat și luă de acolo un taler acoperit. Controlai pe menu: "Supréme de merlans batelière"... După ce mi-am căpătat porția, am gustat o bucățică, concentrându-mă... Parcă-i scrumbie... Da, da, ...scrumbie de poloboc... cu ceapă și cu oțet... Franțuzul exclamă cu entuziasm: Asta-i mâncarea mea!... Delicios!... Face bine la ficat. Și gastronomul nostru, încântat că scrumbiile au și proprietăți medicale, a scos și capetele, a consumat toată ceapa adunând cu meșteșug și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
uluca din fundul ogrăzii. Nimeni nu se mai arătă cu gamela la cazanul plin cu bunătăți. Se frigeau, pe deasupra imenselor jăratice, zeci de curcani, trecuți prin prăjină. Pivnița era inundată de vinuri. Ostașii treceau cu cizmele prin lichidul scurs din poloboacele cu caneaua lăsată dinadins deschisă de cei care își umpluseră gălețile. Poate fiindcă bubuiturile tunurilor abia se mai puteau desluși, o bucurie delirantă cuprinseră pe toți. Gâlgâia în beregăți coniacul sângerui din bidoanele umplute mereu. Numai Moses, băiatul hahamului, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
mustață neagră, deasupra unei guri buzate, cu măselele vizibile în gingii descoperite, măsele în stare să spargă ciolanele. Patrulele germane l-au prins cu documente plăsmuite, coborând din valea Buzăului, cu patruzeci și cinci de care, și cu tot atâtea poloboace pline cu vin, încărcate pentru pivnițele lui. Închis pentru contrabandă, aștepta să fie judecat. Părea cel mai neîmpăcat cu soarta. Ochii lui, ca două puncte de cărbune, îi jucau neastâmpărați, ori de câte ori nevasta îi aducea de mâncare. Atunci femeia îi strecura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]