312 matches
-
ușor de reconstituit. Iar numele lui este Zane Grey? Tocmai de aici vine gluma domnului Dexter. Zane Grey a scris ceea ce noi numim „westernuri”, mici romane populare despre bandiți și cowboys. Deci nu e un mare scriitor? Nu, nu. Nici pomeneală, spuse domnul Crabbin. Strict vorbind, nici nu i-aș zice scriitor.” Or, spunând asta, Crabbin creează o situație de nesuportat pentru Martins, căci se ia de acea parte din literatură care formează universul său personal, și care e crezul său
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
nimeni. A doua lucrare, Tractatus Apologeticus Integritatem de Societatis de Rosea Cruce (Tratatul apologetic în sprijinul Societății Crucii cu Trandafiri), a apărut în anul următor și a fost, de asemenea, întâmpinată cu silentium. Oare „frații invizibili”, „iluminații”, nu existau? Nici pomeneală! Doar că „apologiile” lui Fludd nu le erau pe plac. Fludd lăuda matematicile și îi asocia pe rozicrucieni cu tradițiile magiei și cu practicile oculte rămase de la egipteni și Hermes Trismegistus. Fludd credea că rozicrucienii erau „mecanici” și „matematicieni”, urmași
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
oameni care au putere financiară. Acum e greu. Birocrație multă, multe hârtii. Pentru o mulgătoare cu subvenție... atâtea acte și alergătură că te lipsești la un moment... La fermele mici trebuie să dai produsul finit: lapte, carne; din pământ nici pomeneală de profit” (bărbat, 56 de ani, studii superioare). „La viața satului... ferme... pe mine mă interesează cu laptele, creșterea animalelor, subvenții... De obicei cam spun ce interesează... Mai mult cu intrarea în UE. Cam la ce să ne așteptăm, că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
folosească deodorant. ― Puți! am obiectat eu Într-o zi, când stăteam lângă el În camera cu televizorul. Capitolul Unsprezece ridică firav din umeri. ― Sunt om, spuse el. Așa miros oamenii. ― Atunci oamenii put. ― Ți se pare că put, Meg? ― Nici pomeneală. Și-i adulmecă subsuoara. ― Mă excită. ― Ce-ar fi să vă cărați de aici? Eu chiar urmăresc emisiunea asta. ― Auzi, iubito, surioara mea vrea s-o ștergem. Ce zici de-o partidă de tăvăleală? ― Mm, beton! ― Te-am lăsat, surioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
gălăgioasă. O auzi? Da. Și ce-i cu asta? Păi, continuă Sorina, mi-a fost frică de ea. Poate că celelalte găini au pus-o acolo anume ca să păzească ouăle și să le dea de veste când vine cineva. Nici pomeneală! Știi ce face ea acum? Cântă. Eu îi înțeleg cântecul. Da? Și ce spune? Păi, ce să spună? Ascultă și tu! Zice: „Cotcodac, cotcodac! Un ou mare am să fac, Pe Sorina s-o împac!” De ce să mă împace, că
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
minute îngândurată, încercând să își aleagă în minte cuvintele. Era încă tânără, dar câteva riduri dintre sprâncene și o umbră indefinită îi întunecase chipul, altfel plăcut la vedere. Este ceva legat de domnul D? încercă Filip să o ajute. Nici pomeneală! E vorba de tatăl meu, Carol. Locuiește aici cu mine. Nu e nici prea în vârstă și nici prea bolnav. I-a intrat însă în cap că viața lui s-a irosit și că nu mai merită să fie trăită
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
era deasupra adâncului, iar duhul lui dumnezeu se purta pe deasupra apelor", spune versetul 2 din primul capitol al cărții "Facerea". Și ca să nu facă boroboațe pe întuneric în învălmășeala aceea, (lumânări nu erau, iar „lampa lui Ilici”, becul electric, nici pomeneală), Dumnezeu s-a gândit că-i trebuie lumină. Ia te uită, asta înseamnă clar că, înainte de a-i trăsni prin cap ideea cu facerea, milenii și milenii de-a rândul, bietul moșulică a orbecăit ca moroiul prin întuneric. Ce noroc
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
minute îngândurată, încercând să își aleagă în minte cuvintele. Era încă tânără, dar câteva riduri dintre sprâncene și o umbră indefinită îi întunecase chipul, altfel plăcut la vedere. Este ceva legat de domnul D? încercă Filip să o ajute. Nici pomeneală! E vorba de tatăl meu, Carol. Locuiește aici cu mine. Nu e nici prea în vârstă și nici prea bolnav. I-a intrat însă în cap că viața lui s-a irosit și că nu mai merită să fie trăită
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
caz de accident, cine suporta consecințele...? Reuși Însfârșit să ajungă cu bine În fața restaurantului Trocadero, privind către stația de taximetre cu emoție, cu o oarecare curiozitate. Stația era acolo așa cum o știuse din todeauna dar, mijloace de transport rapide, nici pomeneală. În schimb lume multă, foarte multă care dorea un taximetru. În momentul când totuși, mai apărea câte un asemenea mijloc de transport rapid, mașina era luată cu asalt de către solicitanți Încât te minunai cum de biata nu era dezmembrată pe
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
viscolul Înzăpezit Îți periclita Întreaga ființă Încât te socoteai norocos daca nu erai ridicat cu targa și dus la spitalul dela Închisoarea Jilava unde putea-i muri liniștit: În acel spital, doctorii erau dintre ce-i arestați iar medicamente nici pomeneală...! Făcând o retrospectivă a evenimentelor ce s-au derulat permițând comuniștilor să opțină În forță puterea În România, la Începutul celui de-al doilea “Război Mondial” evenimentele agresive din Europa se precipitau. A fost creată Axa - Roma, Berlin, Tokio - cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a lui eu nu cumpăr nici o testea de linguri de la rudari. Ce să vie împăratu crapilor în balta lui Mitrea? Nu zic, la undița dumnitale poate să dea, că dumneata ești boier; dar în vârșele mele nu poate fi nici pomeneală; nici n-a fost, nici va fi. La vârșele mele, ca la un rumân sărac, dă numai câte un crap de cei suletici, cărora noi le spunem ofițeri. Unde vă duceți voi, bă ofițerilor? Apoi ne ducem la Fundul Lintiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
n-am fost nici o clipă curist. Dar cine mai știe în zilele noastre. Poate că voi avea un mare viitor în curism. Ca curist s-ar putea să am un succes nebun. Hei, voi, curiști care v-ați dat în pomeneală, mă refer la cei care ați spart cercul vostru strâmt, nu la cei care ați rămas. Voi v-ați hotărât, deci, să mergeți pe cont propriu. V-ați hotărât să suportați consecințele cu bărbăție. Să vedeți cum e când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
școala din... — Astea-s fabrici de salahori. În tinerețe, talentul și geniul, dacă sînt lăsate de izbeliște, se răsucesc și-l Înghit pe cine le are. Trebuie canalizate. Sprijinite. Mă Înțelegi, Fortunato? — Vă Înșelați În privința fiului meu. De geniu, nici pomeneală. De-abia trece la geografie... Dascălii Îmi tot spun că are capul plin de păsărele, și e foarte obraznic, la fel ca maică-sa, dar aici, cel puțin, va avea mereu o slujbă onorabilă și... — Fortunato, mă plictisești. Chiar azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
reintegreze la locul său de muncă. Avea pielea gălbuie și presărată cu vînătăi, șchiopăta rău și se mișca asemenea unei păpușe stricate. — Dumneata vei merge În pat chiar În clipa asta, Fermín, pentru numele lui Dumnezeu, zise tata, Îngrozit. — Nici pomeneală. Statisticile o dovedesc: mai mulți oameni mor În pat decît În tranșee. Toate protestele noastre se duseră pe apa sîmbetei. În scurt timp, tata cedă, Întrucît ceva din privirea lui Fermín sugera că, deși oasele Îl dureau Îngrozitor, și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
aș putea? Nunțile alea Între homosexuali la primăria din San Francisco nu sunt tocmai pe gustul meu. Nici să mă tai. Trăiești cu el de dinainte să mă nasc eu. Îți dai seama că, de fapt, tu ești căsătorit. Nici pomeneală, draga mea. Fiecare din noi e liber să plece, În orice moment, fără vreo hachiță legală sau emoțională. Și de aceea funcționează. Dar gata cu chestiile astea, nu ți-am spus nici o noutate. Zi-mi despre inel. L-am aprovizionat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
tu ești fericita câștigătoare În seara asta! Tonul ei părea fals și mi-aș fi dorit să fiu mai aproape de ea. —Pen, mă bucur mult că m-ai sunat! Ce mai faci? Nu te-am trezit, nu-i așa? Nici pomeneală. Mă uitam la filme proaste. Care-i viața ta? Mă bucur să te aud. —Iubitul tău englez tare În cont e acolo? Întrebă ea. Dacă totul ar fi fost normal, Penelope ar fi analizat deja cu mine de sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
că omul era mai mărunțel, dar sub motiv că nu mai are echipament potrivit, l-a îmbrăcat ca pe o sperietoare - a precizat învățătorul. ― Și a umblat „răcutele” așa, ca un strigoi? - s-a auzit întrebarea din mulțime. ― Nuuu. Nici pomeneală, fiindcă la prima revistă de front comandantul a dat ordin să-i schimbe echipamentul urgent. Nici nu și-au dat seama când trenul s-a oprit. Intrarea în vagon a locotenentului care i-a primit în gara de plecare a
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
aveam, rachiu aveam, nu trebuia să facem nimic altceva decât să hălăduim prin pădure, strigând din când în când: „Măi Traistă, unde ești? Vino încoace!” Se făcuse de chindie, iar noi eram deja răgușiți și de Traistă al nostru nici pomeneală. Pădurea se rărea, semn că suntem în marginea ei. Se vedea deja un islaz întins până hăt departe. „Dacă se întunecă, adio Traistă și cai” - și-a spus părerea camaradul meu. „Ai dreptate, dar până atunci mai e ceva vreme
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
făcut omul acesta, să nu mă întrebați! Când l-am văzut, însă, pe culoarul vagonului, căutând un loc, am deschis ușa compartimentului și l-am invitat lângă mine. Și ce credeți? Mai aveam vreo urmă de necaz în suflet? Nici pomeneală. Ba el a scos și o sticlă cu rachiu pe care o avea între bagaje și ne-am cinstit gospodărește. Când am coborât din tren, ne-am despărțit ca doi buni prieteni! - a vorbit caporalul. Nu știu cum, dar din prima zi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
venind în clasă, găsea vreun băiat afară din bancă. În asemenea împrejurări, judecata era scurtă. Fischer, care ne fusese dascăl de nemțește din cursul inferior, știa că sîntem "clei'' la materia lui. Habar n-aveam de gramatică; de vocabular, nici pomeneală; ajunsesem în clasa a VI-a, și nu știam măcar să scriem cu litere gotice. Felul de predare al lui Fischer era simplu de tot: scotea la catedră pe vreunul care știa nemțește din familie, sau care venise de la Evanghelică, și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
iar mie, din toată Chimia, îmi căzuseră "acizii-alcooli și aminele"! Despre amine știam, dar despre "acizii-alcooli"', nimic! Ca să mai trag nădejde la teza făcută de colegi, nici gând, așa că mă hotărâi să scriu cum m-oi pricepe! De copiat, nici pomeneală nu era, pentru că profesorul, ca să-mi dovedească simpatia de care mă bucur în ochii lui, se așezase drept în spatele meu! Deși subiectul dat începea cu acizii-alcooli, eu începui teza cu aminele. N-aveam cine știe ce de scris, așa că terminai repede... Trebuia
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și Științele naturale. Singura materie de învățămînt pe care o uitaserăm și pentru a cărei cunoaștere temeinică ne trebuia o serioasă pregătire era Geografia României, pe care o făcuserăm pentru ultima oară în clasa a IV-a, și atît! Nici pomeneală de Geografia Patriei în vreuna din clasele cursului superior! În schimb, în clasa a V-a eram obligați să știm la perfecție, și încă în franțuzește, geografia surorii noastre mai mari, a Franței! Dîndu-ne seama că numai cu anemicile noastre
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
-se pe laiță. Se înghesuiră lîngă pruncul gol, sclifosindu-se, rîzînd și uitîndu-se cu o curiozitate lacomă. Pe fețele rotunde și pe ochii căscați cădea încîlcită o claie de păr negru în care foarfeca sau pieptănul nu intraseră niciodată; nici pomeneală de săpun. Prăseau în aceste clăi urdii de vietăți alburii pe care, cînd da soarele în nămiezi, mame așezate turcește la umbra unui corcoduș, cu basmalele căzute în jurul gîtului, le scurmau cu degete zbîrcite ca niște uscături. Legănați astfel în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
la Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei Sfetitelor se afla temnița domnească despre care vorbește “Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare?” --Nici pomeneală, sfințite. --Dacă-i așa, hai să intrăm în Catedrala Mitropolitană și să citim ce scrie pe marmura așezată de-a stânga ușii din pridvor. Citește tu, că ai privirea mai ageră. --“Noi, Carol I cu mila lui Dumnedeu și voință națională
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
neluat în seamă nici potcovarul, nici făclierul... Asta mă face să cred că aceștia din urmă erau de mare însemnătate pentru Ulița Armenească și chiar pentru târg. Păi întâlnești un potcovar sau un făclier la tot pasul, fiule? Nuuu! Nici pomeneală. Aiștia-s oameni care au învățat meșteșugul cu trudă și care sunt de mare trebuință târgului. De la vlădică până la opincă... Apoi fără făclii la colț de uliță ai putea întârzia după asfințitul soarelui? Nu! D apoi fără potcovar! Ai mai vedea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]