1,123 matches
-
cine știe ce civilizații moarte, sînt vedetele acestor voiajuri. Dicționarul, interesat de cuvintele care-au intrat în română, le lasă deoparte pe-acelea date la export. Prefața, în schimb, le face, prin cîteva reprezentante, dreptate. Un asemenea exemplu este brînză. Brînza dacică, pomenită, cu moș și varză (deh, cultură patriarhală, ținută la dietă lacto-vegetariană), în listele de care n-a scăpat nimeni, subiect de caterincă postmodernă, e iute din fire. Întîi, migrează la vecini, devenind slavul bryndza. De aici, în germană, în dialectalele
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]
-
de la Academia de Muzică George Dima din Cluj i-a prezentat viața, pe câteva panouri au fost expuse afișe, fotografii, apoi a avut loc un recital susținut de violonista Beres Melinda și pianista Horvath Edit, cadre didactice la instituția abia pomenită. În programSonatina pentru vioară și pian opus 13, Poveștile pentru pian opus 2 și Sonata concertantă pentru vioară și pian opus 68, așadar ultima creeație a maestrului comemorat. Recitalul a fost de calitate, plin de emoție și a fost prețuit
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
fervoarea ei au rămas intacte. Ca și prima oară, ca și a o suta oară, poate, bis-ul final a fost acompaniat nu numai de muzica tradițională a piesei, ci și de ritmul aplauzelor spectatorilor. Dacă întreaga companie ar trebui pomenită, totuși trebuie amintit în primul rând Antonio Douthit, pentru plastica sa de un subtil rafinament. Supraviețuirea neștirbită a acestei capodopere a lui Alvin Ailey are un singur corespondent în Europa, în piesa La masa verde, a lui Kurt Jooss, din
Reîntâlnirea cu o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7981_a_9306]
-
de mai sus fiindcă "ei", care au iubit de asemenea omul din Monica Lovinescu, fără să se laude cu asta, nu pot să-i răspundă ei înșiși d-nei Jela. I-am cunoscut pe Monica și pe Virgil înaintea tuturor celor, pomeniți ori nu, de d-na Jela în cartea ei. Prima dedicație, pe prima mea carte, pe care le-am dat-o la Paris, datează din 19 septembrie 1967. D-na Jela nu-mi face onoarea nici unui neadevăr în cartea ei
O carte indecentă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/8158_a_9483]
-
iepurele viitorului - poate micii dinozauri ai insulelor Hațeg au fost cei care s-au acoperit cu puf și pene și au urcat o treaptă, devenind păsări." (pag. 380) Formidabilă asemănare între aceste ostroave transilvane scoase din pălărie și insulele Hebride pomenite, de Mihail Sebastian, ca etalon de inadecvare la subiect, în Cum am devenit huligan ! Cu asemenea mostre de povestire pe spații mici e pigmentată neconcludent întreaga Istorie a Manuelei Tănăsescu. Excepție nu fac decât două capitole, situate la cuprins printre
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
serioasă. În 1966, aceasta a editat „Freak Out! “ - primul dublu album din istoria muzicii pop-rock. A promovat cu precădere jazz-rockul, fiind practic muzicianul care l-a impus. De-a lungul carierei, a înregistrat peste 50 de albume - dintre care merită pomenite „We’re In It Only For The Money“ (1968), „Hot Rats“ (1969), „200 Motels“ (1971), „Apostrophe“ (1974), „Sheik Yerbouti“ (1979), „Broadway The Hard Way“ (1988). A ridiculizat fără milă politicienii vremii, curentul disco, convențiile societății americane. A decedat în 1992
Agenda2005-51-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284528_a_285857]
-
antitetanic. Mâna mea dreaptă a luat proporțiile unui stâlp de telegraf (fără avantajul insensibilității), iar o proeminență sferică de mărimea unei mandarine de culoarea unui nas de bețiv se scoboară progresiv spre încheietura mânii. Bănuind că urmându-și mersul fatal pomenita umflătură va trebui să se mute în degete și de acolo în aer, am invitat prietenii să vadă fenomenul, căci altfel nimeni nu va crede în veracitatea lui. Capriciul împrejurărilor a vrut (natura își are ironiile ei) ca această trezire
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
seppuku, francezul de o sexualitate incertă pe care îl încearcă leșinul, turcul aflat în pragul infarctului. Sunteți familiarizați, cu siguranță, cu pitoreștile personaje ale clipurilor ce fac publicitate unor carduri bancare, ilustrate cu imaginea unor celebrități mondiale. Adică, în ordinea pomenită, Nadia, Ilie Năstase și Hagi, confundați de japonez, de croitorul francez sau de microbistul din bazar, cu posesorii cardurilor respective. Ideea, destul de simpatică, a clipurilor și a campaniei publicitare în general, pornește de la realitatea că cei trei sunt probabil singurii
Agenda2006-02-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284625_a_285954]
-
vodcă al farmacopeei. Oricum, cele două filme ale regizorului rus introduceau acest personaj-ingredient al filmului horror, vampirul, într-o formulă nouă, metisată de un fior liric, ironie și, cum, de câteva picături de nihilism. Nimic din spiritul celor două filme pomenite mai sus, dimpotrivă, Abe Lincoln (Benjamin Walker) pare descins parcă dintr-o BD manga, unde în locul sabiei de samurai sau al altor gadget-uri ucigașe avem în spiritul tradiției un brav topor mânuit însă cu competența unui luptător ninja, ceea ce
Ultimii „bampiri“, Abe și agheasma constituțională by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4325_a_5650]
-
dacă Franța va fi la înălțime în decadența ei. „Un asfințit ce nu se înțelege își pierde poezia în ridicol.” E tocmai ce se întâmplă, pare-se. Sunt zeci de ani de când Franța n-a dat nimic notabil la nivelul pomenit, dar n-o văd îngrijorată. S-a agitat puțin când un american i-a spus-o în față și a reintrat îndată în ruminația ei satisfăcută. Pare să creadă că marea ei cultură este un dat. Se mai întreabă dacă
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4233_a_5558]
-
atât de puțin exersată, totuși, în critică. P.S. O observație pe care am preferat s-o fac aici, nu în corpul cronicii, e legată de o lecțiune greșită (și de consecințele ei). La p. 59, în ultimul paragraf al deja pomenitei Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat, ni se spune că, bolnav, poetul „se temuse mereu să nu sfârșească vreodată ca Baudelaire, afazic, în stare să bâlbâie numai crémon.” De fapt, cuvântul în franceză e crénom, o contragere a imprecației sacré
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
care amintim pe cel cu tema „Jertfă”, un altul cu subiect istoric pentru orașul Pașcani, sau cel intitulat „Zbor”. Multe alte schițe, proiecte și machete au rămas pe rafturile din atelierul artistei, așteptând eventualele momente favorabile pentru materializarea lor. Cele pomenite mai sus au fost realizate la nivelul de variante intermediare și în materiale care au permis expunerea că lucrări independente în expoziții anuale, cu precizarea că ele erau proiecte care vizau o finalitate publică. Portretistica în creația Doamnei Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
care amintim pe cel cu tema „Jertfă”, un altul cu subiect istoric pentru orașul Pașcani, sau cel intitulat „Zbor”. Multe alte schițe, proiecte și machete au rămas pe rafturile din atelierul artistei, așteptând eventualele momente favorabile pentru materializarea lor. Cele pomenite mai sus au fost realizate la nivelul de variante intermediare și în materiale care au permis expunerea că lucrări independente în expoziții anuale, cu precizarea că ele erau proiecte care vizau o finalitate publică. Portretistica în creația Doamnei Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
acest adevăr, dacă pentru a înțelege e nevoie de atâta zbu cium și atâtea suferințe, atunci aflați de la mine, un scriitor ratat și bătrân și cu scăfârlia plină de suc de roșii și cucuie, că adevărul ăsta de-l tot pomeniți, despre care v-au povestit dascălii prin școli de țară, dar despre care de fapt nimeni nu a spus nimic niciodată, adevărul ăsta în numele căruia îi facem pe atâția să sufere și după care eu însumi am alergat ani de-a
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
fermecat / într-o femeie nouă m-am schimbat. REGELE-PĂPUȘĂ: Te cred și eu și poți s-o spui oricui / a mai sorbit cîndva licoarea lui! (O sărută.) PRINȚUL-PĂPUȘĂ (Intră cu un ciomag viu colorat în mînă.): Luați seama că flaconul pomenit / cu cap de mort și oase-i zugrăvit. / Și eu iubesc, așa că prin urmare / am din amor puteri de răzbunare: (Le trage celor doi cîte una în cap, ei cad.) Dar nu-i destul ce v-am făcut anume / veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
localnicii. Anticar. De un an de zile, Nur Iulian îi înrăma tablourile și îi curăța cărțile rare cu miez de pâine, o metodă pe care o știa din școală, dar care lui Gaspadin i se păruse de o ingeniozitate nemai pomenită. — Am aici niște comori, Julien. Triumfător, Gaspadin îi băgă sub nas o rarisimă cule gere de folclor cecen, tipărită la Sankt-Petersburg în 1877 în șapte exemplare de celebrul lingvist, baronul Uslar. — E un folclor foarte straniu, îl asigură, frunzărind, Gaspadin
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cei patru interpreți, primilor doi deja amintiți alăturându-li-se și Ioana Marghidan și Casandra Stelea, par a forma o familie artistică, împreună cu autorul spectacolului, fiecare fiind pe rând coregraf sau dansator sau actor în creațiile celorlalți. Celor patru artiști pomeniți li s-a alăturat în Promised Land și micuța interpretă Elisabeta Mihai. Arcadie Rusu a fost la rândul său dansator în spectacolul lui Attila Bordas, Nu-i nimic, mai înainte fiind membru al companiilor Orion Balet și Gigi Căciuleanu Romanian
Caleidoscop coregrafic (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7185_a_8510]
-
copilă, pe Calea Victoriei, prin magazine cu felurite, încântătoare obiecte. în fapt, răsfoiesc colecția pe anul 1904 a publicației intitulată "Progresele științelor", "Revistă Enciclopedică, Științifică, Instructivă, Educativă și Moralisatoare". Format mare, ilustrații dese, unele în culori. Câtă mai progrese, iată-le pomenite în editorialul primului număr: "Cititorul cel mai cult va trage foloase din contactul său cu revista noastră, iar adultul care abia știe să citească va fi surprins că este în măsură să guste satisfacții de o natură superioară; să pătrundă
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
Două zile încărcate al căror program s-a axat exclusiv pe comentarea academică a filozofiei lui Noica. Simplă trecere în revistă a prelegerilor poate arăta densitatea întîlnirii, de aceea, cu prețul enumerării lor pedante, numele protagoniștilor și titlurile alocuțiunilor trebuie pomenite. Miercuri, 3 iunie, colocviul intitulat "Constantin Noica e la filosofia come salvezza" a fost inaugurat prin trei cuvîntări de deschidere, rostite de Mihai Bărbulescu, directorul de la Accademia di România, H.-R. Patapievici, presedintele Institutului Cultural Român, si Horia Corneliu Cicortaș
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
duce, nu o dată, lumea înapoi. Însă, deprinsă cu riscul de-a cădea în utopie, inteligența - cel puțin o parte a ei - luptă pentru dreptul de a conta în cetate. Cale de-o istorie după ce Platon i-a refuzat, tagmei scriitoricești, pomenitul drept, nu e idiot, ca pe vremea elinilor, cine stă deoparte? Aceleași vechi probleme, ale puterii, implicării, iluziei, aservirii, le discută, prin 1905, în anii încă frumoși, purtînd, însă, în sîmbure, lipsa de măsură a viitorului, Charles Maurras. Două decenii
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
către propriul ei sfârșit, așa cum și Manuel Pelmuș împinge dansul către dispariția sa. Și mai este ceva interesant de reținut, că Malevici acuza pictura, ca și Pelmuș dansul, de insuficiența și neputința mijloacelor ei de expresie. Desigur, cei trei pictori pomeniți mai sus au fost animați de diferite concepții filosofice și spirituale ale timpului lor, Malevici, cel mai radical, fiind marcat, în suprematismul lui, de nihilismul rus. Ce-i împinge însă astăzi, pe unii coregrafi români, către negarea valorii imaginii dansante
Pătrat alb și dans în întuneric by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9780_a_11105]
-
găini.../ Strîns își ține-acum vioara/ Și, cum trece ulicioara,/ Fac în urma lui ca cioara/ Toți copiii din vecini." Romanța gramofonului, accesoriu poetic într-o casă burgheză, pe care în vremea noastră, nemaiavînd ce face cu el, l-am privi cu pomenita simpatie, e o impetuoasă (ca a tuturor confraților, mai vechi sau mai noi, ai lui Topârceanu), artă poetică: "Eu sunt un genial amestec/ De Poezie/ Și de Proză/ (...) Prin mine mor - ca să renască - / Vibrații pentru mai tîrziu,/ Eu sunt ce
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
augmentează în sfârșit talantul lăsat de cel caracterizat ca fiind muzicianul ce "a argumentat mai ingenios, mai subtil, mai convingător legătura uimitoare, dar firească între melodica-ritmică bachiană și melodica-ritmica jazzistică". Și tot Alex Vasiliu, survolând muzicile încrustate pe mai sus pomenitul album, aprecia în booklet-ul CD-ului că "piesele de free-jazz sunt o imagine vie a exploziei spectaculare de idei, sonorități, ritmuri care au luminat, armonizân--du-le, tradiții, experimente românești și din lumea întreagă, granițe stilistice și de gen, tipuri de sursă
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
vesteji în cuvinte dure "mișelia" directorului "Evenimentului", vinovat de "delațiune" în beneficiul poliției țariste. Replica ziarului ieșean vine în numărul din 24 septembrie. Aici, prim-redactorul Iorgu Morțun dă, sub semnătura Sirius, articolul Manifestul de la Iași, în care relevă, în pomenitul document, "o mînă străină de studențime", trădată de tonul general de critică amară, de "dojană". Manifestul ar denota "plata unei datorii de recunoștință sau mai bine prestarea de servicii din partea unei persoane care ar fi fost sau ar fi încă
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
în oase - doar vânt" (Labirint). Veritabilul poet care este Ioan Flora poate fi reperat în nenumărate locuri de elecție ale acestei cărți lapidare, prin specifica sa rostire "mută", indisolubil legată de corelativele sale obiective, precum acea prăbușire (de două ori pomenită) a porumbeilor "stinși de sete", peste grădina cu fragi (Fragii); rostire care, aparent aceeași, figurează emoția, fără a se repeta, de fapt, niciodată, întrucât și-a asumat întreaga ființă, pletora de avataruri, a autorului său - plurala imagine în efigie a
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]