1,140 matches
-
despre originea comună a Valahilor și Moldavilor, și atitudinea ostilă față de cotropitorii turci în cronica sa „Domnii țării Moldovei și viața lor”, este o formă de luptă în implementarea unor firave elemente democratice în rândul populației din spațiul Danubiano -Carpato- Pontic. Același lucru se află și în „Letopisețul Țării Moldovei” a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază starea de mizerie a țărănimii ca o fierbere „în greutăți
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
prin El sunt ceea ce sunt. Iluzia dezlipirii de toate fără nici o compensație se schimbă atunci în bucuria posedării tuturor fără nici o lipsă, după modelul lui Dumnezeu însuși. (Maurice Blondel). La stadiul acesta, omul este cu adevărat, așa cum zice Sfântul Evagrie Ponticul (Cuvânt despre rugăciune, cap. 124, Filocalia, vol. I): Dezlipit de toate, dar și unit de toate. Ar spune unii, poate, că însingurata dragoste a sihaștrilor pentru făpturi este - cu tot focul ei de netăgăduit - îndreptată mai mult spre latura spirituală
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
Ofranda, 695: Foc și apă, 935; Foamea, 1317; Cei singuri, 1430-1467 și Mujicul și îngerul, 1514). Pe acest fundal tenebros și contradictoriu, cu multe enigme pierdute în negură, s-au derulat evenimente capitale pentru biografia neamurilor existente azi în spațiul pontic: naștera și plămădirea treptată a unor popoare și a unor limbi, asimilarea valurilor invadatoare, amestecul de noroade și idiomuri (“Acel abandon se adună pe câmpiile Chersonului, printre satele amestecate de greci guralivi și de goți sumbri, așezați aici încă din
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
de forța credințelor care domină, la un moment dat, mintea indivizilor. Ele colorează narațiunea și generează textul. * Evenimentele, foarte bogate, se succedă, ziceam, cronologic și uluitor de rapid. Ele se referă la momente cruciale: invazia popoarelor migratoare, înfiriparea în arealul pontic a creștinismului, destrămarea și, în cele din urmă, prăbușirea Imperiului Roman, asaltul asupra Constantinopolei, încercarea de a închega state independente la nordul Mării Negre. Fiecare segment propune o “poveste”, exemplară pentru perioada avută în vedere, și un personaj oarecum emblematic (Corbulo
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
noastră, secolele IV-XVI”, sub conducerea științifică a eminentului părinte profesor Ioan G. Coman. 1992: Este ales președinte al Comisiei Sinodale pentru canonizarea Sfinților Români. Au fost canonizați, în perioada anilor 1992-2000, în Sfânta noastră Biserică: Sfântul Cuvios Gherman din Dacia Pontică (Dobrogea), Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeți (Transilvania), Sfântul Daniil Sinaitul, Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți, Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop, Sfinții martiri Constantin Vodă Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu, Matei) și sfetnicul Ianache, Sfântul Ierarh
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
izvorâse puterea regilor Atlanți și unde se născuse Orașul Sacru - Atlantisul - Orașul Coroanelor. Poetul Ovidiu indica cu mai multă precizie locul: „Viața mi-o petrec departe de patrie, sub axa boreală\ Pe pământul care se afla în stânga Marii Euxine.” În Ponticele Ovidiu întărește aceasta afirmații: „Dar eu care sunt la extremitatea lumii sub tatanele lumii, Și te văd venind de la Roma în mijlocul geților!” Iată de ce consider că numai aici se va putea uni „ramura cu rădăcina” în noul Pom al Vieții
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
unirea ei cu mintea lui Hristos (șansa creștinilor), după cum ne descoperă Apostolul cel Mare: „Noi avem gândul (mintea) lui Hristos” (I Corinteni 2,16). Această unire se realizează în lumina harului rugăciunii. „Precum pâinea este hrană trupului (observă Sf. Evgarie Ponticul) și virtutea hrană sufletului, așa rugăciunea duhovnicească este hrana minții” (Filocalia, vol. I, Cuvânt despre rugăciune, cap.101, p.105). Dobândirea unei minți curate este una din poruncile Apostolului Pavel: „Fiecare să fie pe deplin încredințat în mintea lui” (Romani
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
Acasă > Impact > Istorie > DOBROGEA ȘI NEGOȚUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU Autor: Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 735 din 04 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Începând cu secolul al XIII-lea,datorită extinderii puterii maritime a comunelor italiene Veneția și Genova îndeosebi, ce vor ajunge să
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
3,4,1991 , tom 42 4 I.Barnea, St.Ștefănescu, ,,Din Istoria Dobrogei,’’vol.III, București, Editura Academiei, 1971 5 Ana Commena, ,,Alexiada’’, ,,Fontes Historiae Daco-Romanae’’, vol. ÎI, București, Editura Academiei RSR, 1978 6 P.Diaconu,,,Despre localizarea Vicinei’’,în ,,Pontica’’3, 1970 7C.C Giurescu,,,Târguri sau orașe și cetăți moldovene’’, București, Editura Academiei RSR, 1967 8 N. Iorga,,,Poporul românesc și marea’’,conferința ținută la Liga Navală Română, Editura Datina Românească, Văleni de Munte,1938 9N.Popescu-Spineni, ,,România în
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
1938,p.11 [16] I.Barnea, St.Ștefănescu ,,Din Istoria Dobrogei'',vol.III,Editura Academiei,1971,p.71 [17] N.Popescu-Spineni,,,România în izvoarele geografice și cartografice'',EdituraStiintifica siEnciclopedica,București,1978,p.89 [18] P.Diaconu,,,Despre localizarea Vicinei’’,în ,,Pontica’’3,1970,p 273 [19] C.C Giurescu,,,Târguri sau orașe și cetăți moldovene'' p.89 [20]Silvia Baraschi,,,Despre civilizația urbană din Dobrogea (secolelor al XI-lea-al XIV-lea’’,în SCIVA.nr.3,4,1991,tom 42,p.
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
4,1991,tom 42,p.133-pentru secolele X-XII-monede doar bizantine-pentru secolele XIII-XIV [21] C.C Giurescu,,,Târguri sau orașe și cetăți moldovene'' p.89 [22] St.Ștefănescu,,,Istoria media a României''(partea I),p.31. Referință Bibliografica: Dobrogea și negoțul pontic mediteraneean în Evul Mediu / Gigi Stanciu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 735, Anul III, 04 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gigi Stanciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
Pasărea ogorului Proiect 1, 2 Tema 1, 2 50 Juvenili și/sau adulți vii vii 20. Scolopax rusticola (Linnaeus, 1758) Sitar de pădure Proiect 1, 2 Tema 1, 2 50 Juvenili și/sau adulți vii vii 21. Larus cachinnans (Pallas, 1811) Pescăruș pontic Proiect 1, 2 Tema 1, 2 50 Juvenili și/sau adulți vii vii 22. Larus michahellis (Vigors, 1825) Pescăruș cu picioare galbene Proiect 1, 2 Tema 1, 2 100 Juvenili și/sau adulți vii vii 23. Streptopelia decaocto (Frivaldszky, 1838) Guguștiuc Proiect
ORDIN nr. 763 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295806]
-
teren - influențate de componența statelor geologice, care necesită lucrări de ameliorare - Drăgulescu, 2010. În situl Natura 2000, substratul constituit preponderent din soluri argiluviale, expoziția versanților, cât și regimul climatic, au favorizat dezvoltarea unor specii de plante specifice zonelor mediteraneene sau pontice, adaptate la condiții de mediu aride. Acestea edifică habitatele pentru care situl a fost declarat și anume: 6210* - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros, 6240* - Pajiști stepice subpanonice și 62C0* Stepe ponto-sarmatice. Harta solurilor
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
versanții cu expoziție preponderent sudică și sud-estică și s-au dezvoltat ecosisteme forestiere, fapt care determină iradierea puternică a habitatelor. Datorită acestor condiții, în sit este favorizată dezvoltarea unor specii de plante sudice, termofile și xerofile, care sunt caracteristice zonelor pontice și mediteraneene. Aceste specii sunt edificatoare pentru habitatele de interes comunitar din sit, respectiv 6210* Pajiști uscate seminaturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros, 6240* Pajiști stepice subpanonice și 62C0* Stepe ponto-sarmatice. Generalizând, pajiștile xeroterme sunt răspândite
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
3. Denumire habitat Stepe ponto-sarmatice 4. Palaearctic Habitats (PalHab) 34.92 5. Habitatele din România (HdR) - R3406 Pajiști daco-sarmatice de Carex humilis, Stipa joannis și Brachypodium pinnatum - R3407 Pajiști ponto-panonice de Stipa stenophylla (S. tirsa) și Danthonia (provincialis) alpina - R3409 Pajiști pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima și S. joannis - R3418 Pajiști ponto-panonice de Agropyron cristatum și Kochia prostrata - R3419 Pajiști vest-pontice de Stipa ucrainica și Stipa dasyphilla - R3420 Pajiști vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon și Poa angustifolia - R3421
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Dovada că acest teren a fost odinioară acoperit de păduri ne-o face prezența speciei Prunus spinosa și a speciilor ierboase mezofile - Ferulago silvatica, Veronica chamaedrys, în habitat. La cele spuse anterior se adaugă faptul că din habitat lipsesc specii pontice a căror prezență ar fi obligatorie - Paeonia tenuifolia, Centaurea orientalis, C. trinervia, Adonis volgensis. Aceste fragmente de habitat nu au valoare conservativă deosebită. Suprafețele ocupate de Stipa pulcherrima sunt foarte mici și apar ca enclave în cadrul habitatului 6210*. Prin
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
s-au ridicat împotriva macedonenilor - n. a.). Că Alexandru a avut, totuși, intenția să supună și spațiul nord-pontic se vădește în acțiunile diadohilor săi. Astfel, în timp ce marele Alexandru se lupta în Asia împotriva perșilor lui Dariu al II-lea, guvernatorul Traciei Pontice, Zopyrion, a întreprins o expediție împotriva Olbiei (colonie greacă de la gurile Bugului de Sud, numit de către greci Hyspanis n. a.), tranzitînd Pusta Getică (Bugeacul). La reîntoarcere, atunci cînd macedonenii se pregăteau să treacă peste Dunăre, ei au fost atacați de către geți
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Chiliei de către vasalii săi munteni însemna posibilitatea dezenclavizăriii spre Marea Neagră cu atît mai mult, cu cît ieșirea sa la Marea Adriatică era blocată de către Serenissima Republică (o altă denumire a Republicii Venețiene - n. a.). Dacă voievozii munteni erau sprijiniți în veleitățile lor pontice de către unguri, atunci cei moldoveni - de polonezi. Explicația acestui fenomen ține de factorul economic. Muntenia avea acces spre piața europeană prin intermediul celor șapte orașe sășești din Transilvania (Siebenburg sau Semigradie) - principat vasal al Coroanei Ungare. Principalul partener comercial al Munteniei
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
Romanizați după al doilea război Daco-Roma descris pe columna lui Traian din Roma sau dacă nu cumva a fost un război fratricid între urmași ai tracilor. Traian imperatorul afirmă în memoriile sale că ar avea strămoși traci trăitori în meleagurile pontice în care a fost surghiunit poetul Ovidiu. Istoria nu se mai învață în scoli deoarece interes politice își dispută strămoșii între Romani sau Ruși. Cu adevărat istoria oficială nu știm cine suntem și din cine ne tragem. Atât Rușii cât
EU, OMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340911_a_342240]
-
roman născut la Sulmona și exilat în îndepărtatul Tomis datorită greșelii de a fi fost martor scandaloaselor aventuri ale Iuliei, nepoata împăratului Augustus. Sau datorită altui motiv, “Carmen et error”, “o poezie și o greșeală”, cum spune el însuși în Ponticele. Se pare că poezia la care face referință este “Ars amatoria”, care, mult prea îndrăzneață pentru acele timpuri, contravenea principiilor morale stricte ale împăratului. Acum a început să scrie Tristele, va continua cu Ponticele și nu va reuși tot restul
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
greșeală”, cum spune el însuși în Ponticele. Se pare că poezia la care face referință este “Ars amatoria”, care, mult prea îndrăzneață pentru acele timpuri, contravenea principiilor morale stricte ale împăratului. Acum a început să scrie Tristele, va continua cu Ponticele și nu va reuși tot restul vieții să obțină iertarea și totodată reîntoarcerea la Roma. Dar iată că de ridică de la masă. Cu pași ușori, se plimbă prin cameră, recitând cu voce tare: “M-ați alungat, laconic, pe-un urgisit
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
i) guguștiuc (Streptopelia decaocto) - 150 de exemplare; ... j) rață mare (Anas platyrhynchos) - 15 exemplare; ... k) stârc cenușiu (Ardea cinerea) - 20 de exemplare; ... l) sturz de iarnă, cocoșar (Turdus pilaris) - 100 de exemplare; ... m) nagâț (Vanellus vanellus) - 15 exemplare; ... n) pescăruș pontic (Larus cachinnans) - 150 de exemplare; ... o) vânturel roșu (Falco tinnuculus) - 15 exemplare. ... Articolul 2 (1) Derogarea se stabilește de la data de 1 ianuarie 2025 până la data de 31 decembrie 2025. (2) Recoltarea exemplarelor din speciile prevăzute la art.
ORDIN nr. 2.955 din 28 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291983]
-
Garda; 1993 - Ministerul Culturii, Artexpo București; 1994 - Bacău, Muzeul de Artă; - Iași, Palatul Culturii; - Germania, Volksbank Konigstein; - Germania, Frankfurt pe Main, Galeria Varig; 1998 - Mexic, Ciudad de Mexico, Centrul Cultural -Juan Rulfo, Palacio Legislativ; 1999 - București, hotel Crown Piaza Galeria Pontica; 2000 - București, Galeria Apollo; 2001 - Ploiești, Muzeul de Artă; 2002 - București, Galeriile de Artă Sabina și Jean Negulescu; - Râmnicu-Vâlcea, Muzeul Județean; 2004 - Vaslui, Muzeul Județean; - Iași, Galeria Cupola; - Bârlad, Sala Tonitza; 2005 - București, Galeria Simeza; 2006 - Bârlad, Casa Sturza; 2007
GALERIA DE ARTĂ SENSO LA ART SAFARI BUCUREŞTI 2015 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344087_a_345416]
-
Acasă > Stihuri > Mozaic > SONETELE MĂRII NEGRE (1) Autor: Păscu Balaci Publicat în: Ediția nr. 123 din 03 mai 2011 Toate Articolele Autorului ÎN CĂLIMARA PONTICA, ALBASTRĂ... Sub piatră asta zace un poet: Publius Ovidius; astăzi mă cheamă, Ca un patrician și om de seamă, Și-mi poruncește ca să scriu... sonet! Vechi amintiri întind pe șevalet Să zugrăvesc a Mării panoramă.. „Carmen et error”, ’năbușit exclama-
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
Publius Ovidius; astăzi mă cheamă, Ca un patrician și om de seamă, Și-mi poruncește ca să scriu... sonet! Vechi amintiri întind pe șevalet Să zugrăvesc a Mării panoramă.. „Carmen et error”, ’năbușit exclama- Inima lui e-al dragostei sipet. În pontica și trista-i călimara Eu mă scufund că după zăcământ, În metru antic pescărușii zboară, Țesând statuii sale alt veșmânt: Mă-ntorc spre țărmu-ncins că spre o moară Să-mi macine o mierța de cuvânt. O GHICITOARE Ce mare-nchisă
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]