271 matches
-
Scoala generală din Nisiporeni în schimb de experiență cu casa Corpului Didactic din Iași. Vizita Corpului didactioc din Nisporeni 19 mai - Emisiune la postul de radio Iași tema “Aspecte din viața comunităților românești de peste hotare”. Dr. Vlad Bejan - prof. Gligor Popi (Vârseț - Voivodina) poetul Vasile Barbu (Uzdin), ing. Traian Cata - Trifu (Vladimiravat) ziaristul Pătru Iancovici (Bor - Serbia) redactorul postului de radio Novisad și două studente din Albania. 20-21 mai Zilele Gintei Latine : Iași - Mircești 20 mai - La Muzeul Teatrului din Iași
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
păunița din ograda preotului. De câte ori treceam pe la poarta lui, mă opream să admir păunul cum își rotește coada, cu câtă măiestrie se urca pe știubeiul fântânii și scotea niște sunete deosebite. Oamenii din sat cunoșteau mersul vremii după strigătele păunului popi... Știau mai cu seamă când vine ploaia, căci glasul păunului o prevestea cu exactitate. Când scoteau jocheii mânjii popii la plimbare prin sat, noi copii ne adăposteam sub gard, în șanț sau intram în ogradă. Ne era tare frică de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Sunt primiți cum se cuvine: Slavco Almăjan, Nicu Ciobanu, Adam Puslojić, Vasile Barbu, Ion Baba, Vasa Barbu, Pavel Gătăianțu, Lucian Marina, Ileana Ursu, Milan Nenadic, cel care l-a tradus pe Eminescu în limba sârbă, Marioara Baba, Felicia Munteanu, Gligor Popi ș. a. La ediția următoare cercul crește și mai mult în diametru. Spațiul editorial ia proporții, punți ale prieteniei între Iași-Chișinău-Cernăuți-Novi Sad-Panciova-Uzdin-Belgrad, Vidin și Skopje, apoi Malmö și Köln, Bremen-Paris-Israel-California..., veritabile poduri și biblioteci, stimulente pentru creatorii de expresie românească. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Alde Timur Todor Bulicri Nan Bulicri Iuon Popa Opre Scorobetz Duone Trindul Rodel Mohela Toder Ciucul Stanciul Tarcia Toder Stoica Bucur Cimașul Opre Roman Iuon Grecul Stanciu Springhe Iuon Spictie Iuon Hilibaci Vâduve de iobagi: Stanca Solomonsca Dina Ana Opri Popi Deși, după cum am văzut din recensământul celor două sate, Oprea era cârmuit de un preot în timp ce la Streza, satul era cârmuit de un boier, în general un obicei străvechi în satele din Țara Făgărașului, impunea alegerea unui boier care să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o poa(tă) lua dela dânșii. Scris(am) eu popa I(o)an d(in) Câ(r)țiș(o)ar(ă) la 1769 augustu (?) 6 zile»ne) b. Pe păretele de legătură dinăuntru: Acea(stă) psa(l)tire este a popi Ioa(n) din Câ(r)țișoa(ră) și am cu(m)p(ă)ra(t) drept flori(n)ți 4 și 8 măriași (mesea)ța iunie... Să știe dacă a(r) lua acea(stă) psa(l)tire dela...(va avea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
școală în Baea. La Moldova nu era nici punte și nici pod. Și treceam cu un car dacă era, dacă nu veneam acasă. O bucată de vreme am stat la gazdă în Baea la bunica tati Zoița dascălului Ghiorghi a Popi. Ea era o fimee foarte bună, era din neamul Macsinenilor dinspre Moldova. Gheorghe a Popei a lui Popa Vasile Șarpe era om foarte răutăcios. El punea oamenii care suduiau de cele sfinte cu picioru în butuc dinaintea bisericii și câți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Fălticeni la o casă a lui și lucra la roate dar era foarte rău cu soția lui, Ruxandra. Și Gheorghe a Popii avea și un ficior negru ca mezu nopții, parcă-l făcuse măsa nu știu cu cine. Ghiorghi a popi avea o grădină ca un rai, cu tot soiul de meri și de peri și văratici și tomnatici și flori frumoase și o prisacă de peste 100 de stupi de cei primitivi. Poate că lui i-am samanat eu de mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Mitea, plecat pe undeva prin Dobrogea la 1878. Ilie Trântor din propria-i curte, plecat cu toată familia la 1878. Părtan Folea și Achim Folea frați, de pe curtea lui Onu Rii de din jos de Genu, plecați la 1878. Nica Popii de unde stă acum Matei lui Zafiu plecat la 1878 Bălteanu... de lângă Relu lui Nistor, plecat cu întreaga familie cu carul cu boi. Banciu Glicheria de pe curtea Cristinei Cânduleț, plecată în 1880. - din Oprea Nicolae M. Cârțan, fratele lui Badea Cârțan
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
simpatici. Ceea ce nu înseamnă că erau și competenți. Așa că procedează la cauterizarea pe viu a rănii, o tâmpenie preluată direct după Hipocrat. Decizia lor provoacă apusul de soare. Vodă Alexandru Lăpușneanu este ucis de Costache Negruzzi prin intermediul otrăvii, după ce este popit și rostește vorba memorabilă „pre mulți am să popesc și eu”. În realitate istoricii admit că suferea de glaucom, având ochii infectați. Iorga presupuse și un pic de frenție. Negruzzi scapă ocazia de a ne descrie bolile și medicii, numeroși
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
procedează la cauterizarea pe viu a rănii, o tâmpenie preluată direct după Hipocrat. Decizia lor provoacă apusul de soare. Vodă Alexandru Lăpușneanu este ucis de Costache Negruzzi prin intermediul otrăvii, după ce este popit și rostește vorba memorabilă „pre mulți am să popesc și eu”. În realitate istoricii admit că suferea de glaucom, având ochii infectați. Iorga presupuse și un pic de frenție. Negruzzi scapă ocazia de a ne descrie bolile și medicii, numeroși, ai Lăpușneanului. Îl face însă pe el pseudo-doctor când
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mai știu, ci o știu pe acea din Deleni, de pe Olga Blăniță, nevasta mea, vară primară cu Rosalia, soția dumitale. Școala primară am făcut-o la Pungești, clasa I și II-a, la învățătorul Iorgu Popescu; acesta apoi s-a popit în Iași la biserica Sf.Voievozi rufeni și apoi la Sf. Ștefan din Țicău; iar clasa III-a am făcut-o în Vaslui la dl.Neculai Corvia, iar a IV-a la dl.Hrisosceleu. Cum a fost cum n-a
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pe inspectorii guvernamentali, a căror exclusivă atribuție era ,,a constata cu deosebire în școalele elementare poporale nemaghiare ascultarea art. de lege XXVII din 1907 și instrucțiunile ministeriale transmise cu nr. 76.000 din 1907.” În 12 octombrie 1907, episcopul Nicolae Popea dispunea scoaterea inscripțiilor nemaghiare de pe frontispiciul școlilor invocând art. 17 al legii Apponyi, pe care îl reproducea integral, după care revine și solicită organelor școlare și bisericești să informeze imediat consistoriul dacă autoritățile administrației locale au intervenit pentru înlăturarea inscripțiilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Latină poate avea o contribuție meritorie la consolidarea unității naționale. Leonida Lari Membrilor Societății Culturale Ginta Latină urările mele de sănătate și ajutor de la Dumnezeu În opera lor de eliberare și reîntregire a neamului românesc prin puterea cuvântului. Prof. Gligor Popi Deoarece anul acesta se Împlinesc 10 ani de la constituirea Societății Culturale „Ginta Latină”, exprim și pe calea aceasta cele mai calde felicitări pentru angajarea cu mult suflet la sprijinirea românilor de pretutindeni și doresc În continuare o strânsă colaborare cu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
vacanță, reuniuni ale medicilor din Balcani și Simpozionul din luna august au stabilit amiciții creatoare În serviciul cauzei comune. În "Curierul Ginta Latină" au apărut reportaje despre vizitele de după 1990 ceeace ne-a prilejuit să creionăm câteva medalioane. Prof. Ghigor Popi din Vârșei, membru al Asociației Istoricilor Bănățeni și a altor Asociații culturale, prin studiile și monografiile editate, concepute În contextul istoriografiei românești contemporane, aduce lumini În trecutul românilor din fosta Federație Iugoslavă. Cărțile sale, "Românii din Banatul Sârbiei", "Activitatea Partidului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Îl cântă cu evlavie adesea În grai duios bănățean. Roman Sfera și Ninoslav Stoislavici, prezenți la manifestările noastre din anul 2001, conducători ai grupului de elevi din Voivodina care ne vizitează Începând cu anul 1992 odată cu descoperitorii de valoare Gligor Popi, Traian Trifa Căta, Vasile Barbu etc. Din Locve am primit " Foaia Sân-Mihaiului" și am dori să ne mai revedem cu harnicul și inimosul redactor Șef. Românii din Valea Timocului așezați În dreapta Dunării În fața Olteniei și a Banatului sunt răspândiți În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de la Ciric. Al IV-lea Simpozion al Societății „Ginta Latină” cu tema „Realități din viața românilor de peste hotare”. Au susținut comunicări personalități ale vieții culturale din țară și din afară, din care menționăm pe d-nii Pavel P. Filip și Gligor Popi din Voivodina. Vizita Comitetului filialei Sângeorz condusă de prof. Dr. Mute. -31 august. Participarea noastră la Marea Adunare Națională din Chișinău. 13-15. X. La propunerea Societății „Ginta Latină” și susținerea Consilierului Municipal Ing. I. Humiță secretarul societății de a se
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
să scap de mirosul ăla de gogoși, Baroane! Îmi lasă gura apă... Poate iese Înecatu` cu o tavă plină și-ți dă cu ea peste ochi. Ia un biban, ți se topește-n gură, zăbăucule. Auzi, cum a dat ortu` popii ăsta de s-a înecat aici, e cu suspans sau cu amor ghebos? Cică și-a prins nevasta cu unu`, în sufragerie, i-a omorât cu un topor - nu-nțeleg cum de-au stat ăia doi și nu s-au
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mult și aveam de gând a o împlini fără chiar ca să-mi vină o asemenea veste. Moș Terinte îi tot da: că să vin în sat la ei, ca să mă fac popă. Scoate-or ei de la episcop carte ca să mă popească, nu te teme. Revoluțiunea se sfârșise și n-aș fi avut de ce să nu mă fac popă, ci natura mea nu suferea reverendă. Puțin după aceea era să se declare pacea de restituită, cu toate că noi, garde ale Carpaților, nu ne
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
corector al școlii medii (1889-1891), dirigent al Școlii Comerciale Superioare (din 1891). Din 1891 este și director al învățământului din Sibiu. A fost vicepreședinte (1905-1910) și președinte (1911-1922) al Astrei, membru (1908) și vicepreședinte al Academiei Române. A editat împreună cu Ion Popea „Școala și familia” (1887-1888). A semnat și cu pseudonimul Sandu Pungă-Goală. Remarcabil militant pe tărâmul învățământului românesc și al culturii naționale, autor de manuale didactice și al unui meritoriu studiu, Istoria școalelor centrale române greco-ortodoxe din Brașov (1902), premiat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
sau „friguri”, cu stări de leșin și cu o evoluție rapidă, drastică. Ne spune Ureche că, revendicându-și pentru scurt timp și constatând că fusese trecut în rândul monahilor, Lăpușneanu „zic să fie zis că de să va scula, va popi și el pre unii”. Raționamentul celor din jur, înfiorați de trecutele performanțe actualizate de aceste făgăduieli, transformă moarte Voievodului în rezultat al unei crime. Ruxandra, soția cu veleități de stăpână absolută, își asumă responsabilitatea și mânuiește otrava. Ureche ne povestește
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Alexandru însă traversează o perioadă de remisiune a maladiei și, trezindu-se, începe să împroaște cu invective amenințătoare, îndreptate atât asupra clericilor, cât și, mult mai grav, asupra familiei sale, pe care o suspectează de complicitate la rebeliune: "M-ați popit voi, dar de mă voi îndrepta, per mulți am să popesc și eu! Iar pre cățeaua asta voi s-o tai în patru bucăți, împreună cu țâncul ei, ca să nu mai asculte sfăturile boaitelor și a dușmanilor mei". Crescendo-ul nebuniei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
-se, începe să împroaște cu invective amenințătoare, îndreptate atât asupra clericilor, cât și, mult mai grav, asupra familiei sale, pe care o suspectează de complicitate la rebeliune: "M-ați popit voi, dar de mă voi îndrepta, per mulți am să popesc și eu! Iar pre cățeaua asta voi s-o tai în patru bucăți, împreună cu țâncul ei, ca să nu mai asculte sfăturile boaitelor și a dușmanilor mei". Crescendo-ul nebuniei atinge cote apocaliptice, fiind retezat numai de limitările fiziologice impuse de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
bilunar, de la 4 aprilie 1886 până la 1 iulie 1889 și de la 1 februarie 1903 până în 1904. În primii ani director al publicației a fost profesorul Ștefan Iosif, tatăl lui St. O. Iosif, redactor responsabil fiind Ion Dariu, iar redactori Ioan Popea și Andrei Bârseanu. Fondurile necesare erau oferite de Reuniunea învățătorilor români greco-ortodocși din districtul Brașov. Dedicată problemelor de pedagogie, revista a publicat puțină literatură. S-au retipărit din scrierile lui Gh. Sion poeziile Butoiul gol, Cocoșul și rubinul. Ion Dariu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289568_a_290897]
-
Reuniunea învățătorilor români greco-ortodocși din districtul Brașov. Dedicată problemelor de pedagogie, revista a publicat puțină literatură. S-au retipărit din scrierile lui Gh. Sion poeziile Butoiul gol, Cocoșul și rubinul. Ion Dariu și Andrei Bârseanu au colaborat cu versuri, Ioan Popea cu proză. În 1887 G. Coșbuc închina memoriei lui Timotei Cipariu poezia Non omnis moriar. S-au reprodus versuri de Anton Pann și Vasile Alecsandri (poeziile Țara, Odă) și s-au tipărit traduceri din Mark Twain, Schopenhauer (făcute de I. C
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289568_a_290897]
-
Budacu Andreea Primarul comunei arădene Ghioroc, Corneliu Popi Morodan, lucrează de o săptămână la pavarea străzilor din localitate, alături de subalterni, pentru că nu dispune de bani la buget pentru a plăti muncitori, în condițiile în care datoriile comunei sunt mai mari decât bugetul anual, precizează Mediafax. Primarul a afirmat
Un primar din Ardeal repară singur străzile din comună by Budacu Andreea () [Corola-journal/Journalistic/21698_a_23023]