377 matches
-
Banat (1939) se înscrie, de asemenea, între preocupările lui. Recunoscându-i-se meritele și autoritatea morală, gazetarul a fost, în mai multe rânduri, președinte al Sindicatului Presei Române din Ardeal și Banat, iar din 1933, și președinte al Asociației Presei Poporale Românești din Ardeal și Banat. Două iubiri, selecție severă din versurile risipite prin reviste, are în bună măsură caracterul unui „document” de sensibilitate a unei epoci, recuperând nostalgic o etapă a vieții. O excepție în poezia lui B. este ciclul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
satul idilic și tihnit la nenorocirile războiului, lipsit, pentru români, de orice motivație. SCRIERI: Catalogul Librăriei Naționale, Orăștie, 1912; Două iubiri, Cluj, 1922; ed. (Sufletu-mi de-odinioară), Cluj, 1929; Duhul cel rău, Cluj, 1927; Durerile Ardealului..., Cluj, 1927; Gazetele poporale din Transilvania și Banat, Cluj, 1939. Culegeri: Cele mai frumoase poezii populare, Orăștie, 1912. Traduceri: Edmond Jaloux, Partea; É. Guiard, Musca, Orăștie, 1911; Peterdi Sándor, Nașul, Orăștie, 1911; A. Thewrewk, Întâia scrisoare de dragoste, Orăștie, 1911. Repere bibliografice: N. Iorga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
Peterdi Sándor, Nașul, Orăștie, 1911; A. Thewrewk, Întâia scrisoare de dragoste, Orăștie, 1911. Repere bibliografice: N. Iorga, Un „almanah” al scriitorilor ardeleni, NRL, 1911, 49-50; Manole Ampoianu, S. Bornemisa, „Duhul cel rău”, CZ, 1927, 6-7; Gavril Pop, Sebastian Bornemisa, „Gazetele poporale din Transilvania și Banat”, TIA, 1939, 231; Predescu, Encicl., 117. Gh.H.-T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
înscris, cu dăruire, într-o tradiție a folcloristicii bănățene, ilustrată de Simeon Mangiuca, Enea Hodoș, Sofronie Liuba, Iosif Bogdan ș.a., pe care s-a străduit să o îmbogățească după pricepere și posibilități. Culegeri: Poveștile Bănatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; Păcală și Tândală, Gherla, 1901; Viața și faptele lui Ștefan cel Mare și Bun, Domnul Moldovei, Sibiu, 1898; Alese cântări bisericești sau Octoih bogat, Budapesta, 1902; Teatru la sat, Gherla, 1905; Povești poporale din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; Păcală și Tândală, Gherla, 1901; Viața și faptele lui Ștefan cel Mare și Bun, Domnul Moldovei, Sibiu, 1898; Alese cântări bisericești sau Octoih bogat, Budapesta, 1902; Teatru la sat, Gherla, 1905; Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; ed. îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1956; Miorița. Doamnele. Balade populare, Brașov, 1909; Flori din război. Versuri poporale culese din gura soldaților, Caransebeș, 1924; Chipuri și graiuri din Bănat. Povestiri, nuvele, schițe și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
1898; Alese cântări bisericești sau Octoih bogat, Budapesta, 1902; Teatru la sat, Gherla, 1905; Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; ed. îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1956; Miorița. Doamnele. Balade populare, Brașov, 1909; Flori din război. Versuri poporale culese din gura soldaților, Caransebeș, 1924; Chipuri și graiuri din Bănat. Povestiri, nuvele, schițe și legende originale, I-II, Caransebeș, 1924-1927; Cele mai frumoase povești din Banat, București, 1947; Povești, balade, povestiri, Timișoara, 1969; Rozuna, doamna florilor, îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O, 1965, 9; L. Dunajecz, Centenar George Cătană, F, 1965, 3; M. Deleanu, Pe urmele manuscriselor lui George Cătană, „Studii de limbă, literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
de mare pamflet."374 Nu în ultimul rând, marele filozof proclama necesitatea unui "studiu serios despre proverbul românesc", un studiul scris de la "înălțimea mijloacelor de investigație și de determinare de astăzi", care să descifreze "cea mai organică psihologie a gândirii poporale românești"375. 4.2.1. Cu toate acestea, aserțiunile de mai sus par a fi contrazise chiar de către Eugeniu Coșeriu, care nu numai că a supus ipoteza Sapir-Whorf unei critici severe, dar a respins însăși posibilitatea ca limbile "istorice" să
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și câteva localizări (Satul cu comorile, Geloșii, Pomul de Crăciun). SCRIERI: Ciprian Porumbescu, compozitor român, f.l., [1883]; Satul cu comorile, Brașov, 1884; Geloșii, Brașov, 1905; Ilie Marin, București, 1905; Pomul de Crăciun, Brașov, 1906; Povestiri, I, Sibiu, 1912. Culegeri: Poezii poporale, în Gh. Preda, Nicolae Petra-Petrescu (Moșul), Sibiu, 1926. Traduceri: A.W. Grube, Biografii romane, Sibiu, 1876; Clémence Robert, Mandrin, căpitanul bandiților, Sibiu, 1877; Carol Horn, În munți, Sibiu, 1879; Friedrich Schiller, Nepotul ca unchi, Sibiu, 1880; [Lev Tolstoi], Povestiri alese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288771_a_290100]
-
tipări mai puține publicații și cărți în română, din cauza faptului că editura se va profila pe lucrări de artă grafică. Astfel, Vasile Petri tipărește Nou ABC DAR românesc (1878, cu numeroase ediții), și Legendar sau carte de citire pentru școlile poporale (1913), Dimitrie Comșa - Albumul de crestături în lemn (1904, reeditat în 1909), I. Apolzan - Uneltele de mână de la lemnărit (1908) ș.a. În 1896, conducerea firmei este preluată de Peter Drotleff, fiul lui Josef Drotleff (junior), care va recurge la o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286877_a_288206]
-
pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (Astra); din 1881 revista se mută la Sibiu. Cu unele întreruperi (în 1879, când este sistată, în 1880-1881 și în 1907-1908, când este înlocuită cu „Analele Asociațiunii” sau suplinită de „Țara noastră”, „revistă poporală” sub direcția lui Octavian Goga) și cu unele intermitențe, T. a apărut până în martie-aprilie 1945, fiind publicația cu cea mai îndelungată prezență. Redactori erau secretarii Astrei: George Barițiu (1867-1889), I. Popescu (1890-1891), Zaharia Boiu (1892-1895), C. Diaconovici (1896-1903). După 1903
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
revistei în domeniul cunoașterii și valorificării patrimoniului popular, considerat „un bun criteriu al vieții noastre naționale”. Poporul român în poezia sa, studiul lui Iosif Vulcan din 1869 descria folclorul ca depozitar al istoriei. Grigore Silași publică Românul în poezia sa poporală (1876), încercare de mitologie etnică, și Însemnătatea literaturii române tradiționale (1875), pledoarie pentru cercetarea ei ca expresie a spiritualității românești. Arhaitatea și originalitatea tradiției vorbesc despre vechimea și caracterul poporului (Din datinile vechi ale Transilvaniei, 1868). G. Barițiu reproduce balade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
, Avram (1868-1951), culegător de folclor. Preot ortodox în localitatea Coștei de lângă Vârșeț, C. a cules în anii 1889 și 1890, de la lăutarul Vichentie Micu, mai multe balade, pe care le-a reunit în volumul Balade poporale, apărut la Caransebeș în 1899. Parte dintre aceste balade C. le publicase în câteva numere din ziarul „Tribuna” de la Sibiu. Cântecele bătrânești culese sunt transcrise cu deosebită grijă de a respecta întocmai textul obținut de la informator. Însă, din dorința de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
Ciclului familial îi aparțin doar câteva balade: Turcul și soru-sa (motivul „nevasta vândută”), Iancu Sibiiancu și Stoican. Colecția lui C. este una dintre puținele culegeri de balade întocmite metodic la acea vreme. SCRIERI: Mijloace de înaintare, Budapesta, 1904. Culegeri: Balade poporale, Caransebeș,1899. Repere bibliografice: Gh. T. Niculescu-Varone, Folkloriștii români, „Izvorașul”, 1940, 2; Bârlea, Ist. folc., 306-307; I. Bălan, Un folclorist bănățean: Avram Corcea, în Actele simpozionului dedicat reciprocităților iugoslavo-române în domeniul literaturii populare, Pancevo, 1974, 103-112; Dicț. lit. 1900, 216
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
care am trecut, Editura Socec, București, 1930. 219. Mihail Sebastian, De două mii de ani... cu o prefață de Nae Ionescu (prima ediție, 1934), și Cum am devenit huligan, Editura Humanitas, București, 1990, (prima ediție, 1935). 220. Simeon Fl. Marian, Poesii poporale române, vol. II, Cernăuți, 1875. 221. Ion Pop-Reteganul, Cântice populare, Biblioteca Familiei, București, 1891. 222. Ion Apostol, „Crăciunul și Anul Nou la Românii de la Est de Bug”, În Sociétés européennes, sous la rédaction de Paul H. Stahl, vol. 7, Paris
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
94. 339. Simeon Fl. Marian, Satire poporane române, București, 1893. 340. Dicționarul Limbii Române, tom VIII, partea a 2-a, s.v. „piază”, Editura Academiei, București, 1974. 341. Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, Editura Minerva, București, 1982 (prima ediție, Poezii poporale, Iași, 1852-1853). 342. Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an. Dicționar, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997. 343. Dinu C. Giurescu, „Evreii bucureșteni. Câteva atestări”, Contra- punct, nr. 8, 22 februarie 1991, p. 9. 344. Simon Dubnov, Istoria hasidismului [Geschichte des
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de istoria Transilvaniei de Ioan V. Rusu, ediția a doua a Cărții de lectură românească pentru școlile române, alcătuită de Visarion Roman (reeditată în 1877), iar în 1874 iese tot aici A doua carte de lectură și învățătură pentru școlile poporale române, sub semnătura lui I. Popescu. Dintre traduceri se evidențiază Purtare de bună cuviință între oameni, realizată de Timotei Cipariu, precum și transpunerile lui Gavriil Munteanu din Tacit, Germania sau Situațiunea, datinile și popoarele ei (1864). Această întreprindere va constitui nucleul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287005_a_288334]
-
G. Coșbuc, Elementele literaturii populare, pref.edit., Cluj-Napoca, 1986; Mândră floare-i norocu, pref.edit., București, 1990; Miorița străbate lumea sau 123 de traduceri ale colindei și baladei, introd. edit., Câmpulung Moldovenesc, 2001; I. E. Torouțiu, Frunză verde. Cântece și basme poporale din Bucovina, București, 2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, II, 81; Vasile Andru, Șase prozatori sub semnul solstițiului de vară, VR, 1979, 7; Nicolae Turtureanu, „Vămile cireșului”, CRC, 1983, 42; Mihai Iordache, „Vămile cireșului”, „Pagini bucovinene”, 1983, 11; Ioan Pintea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
a publicat un număr apreciabil de manuale școlare, multe în colaborare. SCRIERI: Alexandri. Vazul müködése a román irodalom terén, Cluj, 1881; Princesa fermecată, Sibiu, 1887; Etica sau morala filosofică, București, 1889; Noțiuni de estetică, București, 1891; Isprăvile lui Păcală. Epopee poporală în 24 cânturi, cu ilustrații de Jiquidi și Hlavsa, București, 1894; ed. București, 1907; Legenda țiganilor, cu ilustrații de Hlavsa, București, 1896; Foloasele învățăturii, București, 1902; Din lumea satelor, București, f. a.; Snoave, București, 1909; Cântece și povești, București, 1910; Gruia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
mai 1922 purta subtitlul „Foaie pentru săteni”. * Albina Albina, organ oficios al Centralei însoțirii economice române din Bucovina, 1909. * Amicul poporului Amicul poporului, organul societății cu același nume, a apărut în perioada 1878 - 1896. * Apărarea Neamului Apărarea Neamului, organ politic poporal, apare la 2 mai 1908. Săptămânal. Redactor responsabil: Dionisie Voronca. * Apărarea națională Apărarea națională, (7 octombrie 1906 - 29 septembrie 1908), ziar al Partidului Național, care se îndârjește întro luptă fratricidă cu cei de la partidul lui Aurel Onciul - Poporal independent, ajunsă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
organ politic poporal, apare la 2 mai 1908. Săptămânal. Redactor responsabil: Dionisie Voronca. * Apărarea națională Apărarea națională, (7 octombrie 1906 - 29 septembrie 1908), ziar al Partidului Național, care se îndârjește întro luptă fratricidă cu cei de la partidul lui Aurel Onciul - Poporal independent, ajunsă la apogeu în campania alegerilor din 1907. Atunci s-a desfășurat cea mai dezgustătoare campanie electorală cu invective și acuzații de tot soiul. „Se duce cea mai sfâșietoare și dezgustătoare campanie electorală. Se face cea mai deșănțată agitație
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
primească pe noi, bărbații, cel puțin să ne primească femeile și copii, ca să-i scăpăm cel puțin pe dânșii. În voi ne este toată nădejdea, nu ne lăsați fraților! Frații voștri de peste Nistru” ... Numărul 6 al ziarului Bucovina publică „Cântece poporale românești” sub semnătura V. Alecsandri cu asteriscul: „În Bucovina de la 1850 găsim această frumoasă scrisoare a bardului de la Mircești, adresată lui Alecu Hurmuzachie pe care o reproducem în foaia noastră, ca un omagiu adus vremurilor de regenerare culturală a neamului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în iunie 1944, din refugiu (M. Șesan, revista Bucovinei, iunie 1944). * Buk Pädagogische Blätter Buk Pädagogische Blätter. Apare în perioada și cu articole scrise în limba română. * Bucovina pentru țărani Bucovina pentru țărani era gazeta „tipărită pe înțelesul și graiul poporal, o foaie pentru țărani, realizată din bunătate și inițiativa lui Iancu Flondor, care a înfăptuit Unirea Bucovinei cu România, jertfindu-și averea” și apărea în fiecare sâmbătă începând din august 1919. În articolul „Frați Moldoveni”, în numerele 1 și 2
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din care redăm partea articolului referitoare la operele literare ale reginei, necunoscute multora, înșirate, cum spune F.T. „câte le cunosc și despre care știu că au fost publicate înainte de război: ...” Din Regatul Carmen Sylva, o serie de tradițiuni și legende poporale conține: Fiica lui Decebal, Insula Șerpilor, Dragomirna, Legenda lui Bucur, Mama lui Ștefan 52 cel Mare, Movila lui Burcel, În Vrancea, Meșterul Manole, Miorița, Șalga, Doncilă, Oprișan, Pietrele doamnei, Petru Cercel, Mihu Copilu, Călugărița, Moșul și Baba, Dragoste de țigan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Poșta redacției, Prețul Pânelor în Cernăuți, Dări de seamă, publicitate... Deșteptarea avea paginile numerotate ca la o carte. La 27 octombrie 1896, la cel de al 20-lea număr, parcursese 162 de fețe... * Deșteptarea în septembrie 1900 era Foaia Partidului Poporal Național, apare de două ori pe săptămână, joia și duminica, în format 35/26 cm., avea redacția și administrația în Cernăuți, str. 63 Ambros nr.3, editor administrator și redactor responsabil era Atanasie German. Deșteptarea înlocuia fostul ziar Patria în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]