376 matches
-
călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I, București, 1896; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea I-II
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I, București, 1896; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea I-II, București, 1900; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I, București, 1896; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea I-II, București, 1900; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I: Balade populare din Banat, Oravița, 1909; Al.
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Transylvanie” (editată în 1934 și condusă de Silviu Dragomir și D. D. Roșca), „Foaia poporului” (1943-1947), analele A. fiind editate din 1880, inițial separat și apoi incluse în „Transilvania”. A patronat de asemenea o editură unde, în colecții precum „Biblioteca poporală a Asociațiunii” sau „Biblioteca tineretului”, au apărut mai cu seamă scrieri literare destinate cititorilor de la sate (V. Alecsandri, P. Ispirescu, I. Creangă, I. Pop-Reteganul, P. Dulfu, G. Coșbuc, I. Slavici, O. Goga, I. Agârbiceanu), biografii pilduitoare, monografii istorice, broșuri de
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
două mii de ani de încălcări și suferinți nu au putut distruge, în timpuri de întuneric și de barbarie, fără îndoială că nu este menit a pieri în acele de lumină și de civilizație în care trăim. Zămislit dintr-o greșeală, poporal român a îndreptat-o prin puternica sa natură, și ceea ce era pentru Romani o poticnire va deveni pentru orientul Europei un izvor de ordine și de propășire. Nu suntem doar noi în zadar de viță romană ! Înainte de a pleca din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
explorări” este - în optica lui Ion Vinea - o marcă a veritabilului temperament artist așa cum originalitatea discretă, simplă, necontrafăcută este semnul tradiției locale autentice. Oarecum pe aceeași linie, va fi comentat și discursul de recepție al lui Mihail Sadoveanu despre Poezia poporală, rostit cu ocazia primirii prozatorului în Academia Română („Sadoveanu la Academie“, nr. 43): „După aproape un sfert de veac de muncă literară, Sadoveanu dovedește, fără să se renege, că e capabil de înnoiri. Fără să se renege, căci desfundă mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din drame naționale. Dacă cineva se simte anume dispus să trateze materie tragice ori comice din poporul țăran i recomandăm de model pentru cea Întâi sublima dramă a lui Frederic Hebbel: "Maria Magdalena", pentru cea de a doua, comediele cele poporale ale poetului danez Holberg. Nu să le imiteze, nu să le traducă, ci numai să le aibă de măsurariu pentru ce va scrie în acest gen. Sunt bineveniți autorii aceia cari, chiar cu talent mai neînsemnat, [î]și dau o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
votează legea împroprietăririi. Atunci s-ar fi făcut într-adevăr vuiet mult, dar se spărgea de stânca maiestății. S-ar fi plătit pământul în 90 de ani și nu în 15, dar nu rămâneau atâtea neplătite ca astăzi. Din școalele poporale ar fi ieșit oameni știutori de carte care rămâneau ce erau și nu se făceau subperceptori de perceptori, căci intrarea între administratori ar fi fost grea într-un corp stabil, care nu se răstoarnă la fiecare schimbare de ministeriu în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
frica" și n-a putut-o afla. Un {EminescuOpIX 214} asemenea tip de muntean trebuia să facă o impresie mare asupra unor popoare ca cele slavice de Sud, la care hrana sufletească consistă, afară de poezia "bisericească, aproape numai în cântecele poporale. Nu trebuie să uităm că Nikita însuși este un cântăreț însemnat al faptelor străbune, el unește lira cu spada, e simplu în obiceiuri, vorbește și se poartă ca fiecare din poporul său și joacă rolul lui Ahil în acea adunare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se mai fi ocupat cineva de ei, deși studiarea lor ar fi desigur interesantă prin întrebările la care ar da naștere. Încă în anul 1874 un preot din Rojnovul morav, d. Fr. I. Kozeluk, a publicat o colecție de cântece poporale ale acestor români sub titlul de "Kytice z narod, pisni morav. Valachuv " (ediția librăriei Fr. A. Urbanek în Praga). Aceste cântece, pe care un ziar cehesc le numește "pline de jale", au fost transcrise în note pentru două voci de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
scoși prin jidani dintre viriliști. Și așa: fie românii în municipiu în majoritate cât de precumpănitoare, în reprezentanța lui, după lege, ei rămân într-o minoritate ce dispare. Fiindcă școlile confesionale totodată sunt și naționale, statul, prin legea despre instrucțiunea poporală, cu încetul le desființează și le înlocuiește cu cele comunale, cari în esență sunt maghiare. Un stat atât de sărac și poliglot ca al nostru, unde esistența naționalităților este garantată prin lege, și fiind naționalitatea garantată, de sine ar urma
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Treb. Laurian: "Atlante geografic, după Bonnefont" etc., adoptat pentru școalele române din ordinea M. S. Carol I, domnul românilor. Paris și București, 1868. Silviu Selagian: "Manual de geografie pentru tinerimea romînă". Viena, 1871. Ioan M. Moldovanu: "Istoria patriei pentru școalele poporale române din Ardeal". Blaj, cu aprobarea comisiunei școlare arhidiecezane. I. V. Russu, " Elemente de istoria Transilvaniei pentru învățători și școalele populare romîne". Sibiu, 1865. Meletie Dreghici; "Istoria Ungariei în compediu". Timișoara, 1874. Dimitrie Vîrna, "Geografia țărilor de sub coroana Ungariei" etc.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ungariei în compediu". Timișoara, 1874. Dimitrie Vîrna, "Geografia țărilor de sub coroana Ungariei" etc. Sibiu, 1875. Visarion Roman; "Carte de lectură românească pentru școalele romîne". Sibiu, 1873. Ștefan Pop: "Legendar și eserciție de limbă pentru clasa a II-a a școalelor poporale". Blasiu, 1872. Ioan Tuducescu: "Istoria românilor. Manual didactic pentru școalele poporale romîne". Arad, la Ștefan Gyulai, 1876. Preste tot au fost oprite a se întrebuința treizeci și opt de cărți, scrise în deosebitele limbi ale poliglotei Ungarii, și anume cărți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ungariei" etc. Sibiu, 1875. Visarion Roman; "Carte de lectură românească pentru școalele romîne". Sibiu, 1873. Ștefan Pop: "Legendar și eserciție de limbă pentru clasa a II-a a școalelor poporale". Blasiu, 1872. Ioan Tuducescu: "Istoria românilor. Manual didactic pentru școalele poporale romîne". Arad, la Ștefan Gyulai, 1876. Preste tot au fost oprite a se întrebuința treizeci și opt de cărți, scrise în deosebitele limbi ale poliglotei Ungarii, și anume cărți germane, române, sârbești, slovace și croate. Între cărțile românești vedem figurând
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nimărui în minte de-a le contesta. 3) Poezii urâte (Dongescu *, Bota, Grădișteanu, Macedonski, Costiescu, Adrian ș. a) nu devin frumoase prin aceea că-s naționale. Avem atâtea modele nobile în poeții mai vechi și mai ales în neîntrecuta poezie poporală, încît suficiența cu care sunt privite asemenea anomalii literare te împle de o spaimă lesne de justificat 4) În fine fapta rea ori greșită nu devine bună prin aceea că a fost comisă de un naționalist sau în numele națiunii, ci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ci este și rămâne. Limba noastră, cum ea esistă obiectiv, toată lumea o va recunoaște de frumoasă și dulce (V. Scherr, Allg[emeine] Litteraturgeschichte). Dreptul, întrucît e scris la noi în consonanță cu adevăruri recunoscute, este valabil pentru toată lumea, poezia noastră poporală și artistică întrucît e frumoasă e frumoasă pentru toată lumea, în fine binele obiectiv din noi ni-l recunoaște asemenea oricare om de bună - credință Cumcă din acest principiu fundamental s-au tras apoi cu intențiune concluziuni false nu trebuie s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
votează legea împroprietăririi. Atunci s-ar fi făcut într-adevăr vuiet mult, dar se spărgea de stânca maiestății. S-ar fi plătit pământul în 90 de ani și nu în 15, dar nu rămâneau atâtea neplătite ca astăzi. Din școalele poporale ar fi ieșit oameni știutori de carte care rămâneau ce erau și nu se făceau subperceptori de perceptori, căci intrarea între administratori ar fi fost grea într-un corp stabil, care nu se răstorna la orice schimbare de ministeriu... În
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
inspecție în satul Chetrosu, jud. Hotin, din 12-13 februarie 1920). 204 Astfel, circulara emisă de Revizoratul Școlar al Județului Botoșani cu nr. 676, din 30 noiembrie 1919, recomanda un număr de 22 de subiecte pentru "conferințile și convorbirile de la întrunirile poporale". Lista începea cu: "1. În negura vremilor (vremuri de nevoi, lupte cu străini, viața socială, păstrarea credinții); 2. Deșteptarea neamului; 3. Unirea Principatelor; 4. Regatul României; 5. Spre înfăptuirea idealului național, (războiul mondial, cauzele lui, rezultatul la care am ajuns
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
opera de răspândire a culturii în masele poporului - intelectuali și muncitori - prin acțiuni de popularizare a științei. Fie făcând cursurile lor accesibile unui public mai larg, fie colaborând cu Asociația Astra, ținând conferințe în orașe și sate, fie publicând „broșuri poporale și de cercetări”, fie înființând biblioteci (Ghibu, 1929). Mai târziu, în 1923, profesorii clujeni au organizat, ca o completare a activității lor didactice, o Universitate populară 2, care a fost apoi înlocuită cu o operă sistematică, având proporții nemaiîntâlnite până
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
1969. ȘĂINEANU, Lazăr, Basmele române, În comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București. TOROUȚIU, Ilie, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura "Biblioteca Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003. ȚÂBRIC, Vasile Iftinchi, Cântece și urături la nunțile din Frătăuții Vechi, Culegere alcătuită de Veronica V. Buzic, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2009
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
așezate în ordine mitologică, vol I, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1998, Cum s-a făcut casa, p.20. 83 Romuls Vulcănescu, Op. cit., pp. 448-449. 84 Ilie Torouțiu, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura "Biblioteca Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 4. 85 Ibidem, p. 44. 86 Filon Lucău-Dănilă, Dumitru Rusan, Op. cit., v. Obiceiuri de iarnă, pp. 390-402. 87 De sub muntele Rarău. Folclor din ținutul Câmpulungului Moldovenesc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a mișcării artistice de masă, Suceava, 1983, p. 48. 84 Ibidem, p. 47. 85 Ibidem, p. 49. 86 Ibidem, pp. 279-280. 87 Ibidem, p. 93. 88 Ibidem, p. 350. 89 Ibidem, p. 367. 90 Ilie E. Torouțiu, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 81. 91 Folclor stăneștian, În memoria lui Vasile Posteucă, Ediție alcătuită de Ion Crețu, Ion Filipciuc și Ion Posteucă, Editura Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cit., pp. 158-159. 200 Ibidem, p. 173. 201 Artur Gorovei, Literatură populară, II, Ed. cit., p. 128. 202 Ibidem, p. 129. 203 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit., p. 183. 204 Ilie E. Torouțiu, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ed. cit., p. 64. 205 Ibidem, p. 65. 206 Folclor din Țara Fagilor, Ed. cit., p. 361. 207 De sub muntele Rarău, Ed. cit., p. 98. 208 Ibidem, p. 105. 209 Ibidem, p. 107. 210 Ibidem, p. 106. 211
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în circulație cu această ocazie este cu siguranță inestimabilă. Și poate că se va găsi cineva care să cerceteze soarta lucrărilor respinse de referenții Academiei și circumstanțele refuzurilor. De pildă, se știe că în anul 1913 a apărut volumul Cîntece poporale românești din comitatul Bihor (Ungaria), cîntece culese și consemnate de Béla Bartók. Mai puțin cunoscute sînt eforturile lui Ion Bianu, susținut de D.G. Kiriac, de a publica și colecția de piese muzicale din Bihor adunate de Bartók. Insucces total! Și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Opere: Novele din popor (1881); Nuvele, I (1892); Nuvele, II(1896) ; Nuvele III, IV, V, VI, postum (1926);Pădureanca(1884 ); Mara (1894); Din bătrâni (1902); Închisorile mele (1921); Cel din urmă armaș (1923). UNIVERSUL ARTISTIC Ioan Slavici, "scriitor realist și poporal" a reflectat în opera sa realitățile naționale, printr-o "optică populară". Scrierile sale au un caracter moralizator. Considerând că arta interesează omul din popor numai în măsura în care prezintă probleme sociale, aspecte ale specificului național, Ioan Slavici afirma: "Studiul social e elementul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]