330 matches
-
București, 1925, Trei viteji, 1927; Studii și documente literare, I, București, 1931 (în colaborare cu I. E. Torouțiu); Ion Creangă, Povești, București, f.a.; Petre Ispirescu, Basmele românilor, București [1939]; Vuk Ștefanovici Karagici, Cântece populare sârbești, pref. edit., București, 1977. Antologii: Cântece poporane moldovenești, București, 1928; Fabula în literatura românească, I-II, introd. edit., București, 1934-1936; Bucureștii de altădată cântat de poeți, București, 1936; Poeții și prozatorii Ardealului până la Unire (1800-1918), introd. edit., București, 1936; Poeții și prozatorii Basarabiei până la Unire (1812-1918), introd
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
Unire (1787-1859), introd. edit., București, 1937; Regele Carol al II-lea preamărit cu slavă și credință de cântăreții neamului, București, f.a.; Documente literare, I-II, București, 1971-1973; Poezii cu formă fixă, pref. edit., București, 1973. Repere bibliografice: Ștefan Pașca, „Cântece poporane moldovenești”, DR, 1924-1926, partea II; Artur Gorovei, Cronica, „Șezătoarea”, 1926, 9-10; Gheorghe Cardaș, Memoriu de titluri și lucrări, București, 1938; Cioculescu, Itinerar, III, 124-129; S. Belozerov, Karagici în românește, AAF, 1980, 246; Octav Păun, Un bibliograf, RL, 1983, 21; Dicț
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
noapte de mai, București, 1908; Povești de pretutindeni, București, 1908; Povești franceze, București, 1909; Povești corsicane, București, 1910; Basme și legende străine, Vălenii de Munte, 1911. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 70-71; D. Caracostea, Ce ne este cântecul poporan, RFR, 1940, 10; Tatiana Nicolescu, Opera lui Gogol în România, București, 1959, 63, 109, 185; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, Iași, 1971, 227; Bârladul. Odinioară și astăzi, I, Bârlad, 1980, 44, 65-75, 381-384; Dicț. scriit. rom., I
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
Manole". Ne-am oprit impresionați și plini de curiozitate în același timp. O fântână obișnuită, cu troiță frumoasă și cu o arhitectură originală. Apa curgea limpede și îmbietoare. Fără să vreau, mi-au venit în minte versurile din minunata poezie poporană, "Legenda mănăstirii Curtea de Argeș": "Manole, Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, Trupușoru-tni frînge..." Iar după îngrozitoarea prăbușire a ziditorului de biserici, pe locul unde a căzui, s-a ivit ca prin farmec: "O fântână lină Cu apă puțină, Cu apă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
s-a ivit ca prin farmec: "O fântână lină Cu apă puțină, Cu apă sărată, De lacrimi udată!" Am rămas o clipă cu ochii pierduți în zarea albastră, înfiorat de simbolul ce se desprinde din această podoabă a poeziei noastre poporane: ca să fie realizată și să dăinuiască, orice operă de artă, indiferent de natura ei, trebuie să aibă la temelie sacrificiul! ― O fi apa într-adevăr sărată, cum spune legenda? Băieții, însetați de căldură și obosiți de drum, se și repeziseră
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
vorbele mari, de rigoare în astfel de ocazii, gâlgâiau ca niște bășici goale, care pocnesc inutil într-un bâlci unde oamenii cască ochii cu urechile înfundate. Între multiplele calități politice ce-și atribuia prefectul era și aceea de neîntrecut orator poporan. Avea convingerea mare că verbul său fierbinte merge drept în inima țăranului și o modelează după intențiile lui. Jongla și acuma cu frazele și cuvintele irezistibile: "opinca e talpa țării", "munca voastră sfîntă", "țăranul român cuminte și harnic", "regele și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
codrului (codrul, frate cu românul, care însă, uneori, fură ca în codru), stejarul mitizat în imaginarul popular, Manea slutul și urîtul devenit șef de post, noul haiduc care a înlocuit pistoalele cu șpaga și, în final, apoteotic, acest mare concept poporan, rostul ! Hidos ? Nu am pretins că e frumos ! Constatam doar că folclorul a rămas viu, oferindu-ne o oglindă a societății în care trăim și a preocupărilor sale sincere, exprimate într-un mod ingenuu. Ca de pildă : Ui, ce bucurie
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și noi astfel ne-am despărțit de Rusia și republicile alcătuite în vechile ei hotare”. Republica se proclama „slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor”. Se va convoca imediat „adunarea poporană pe temeiul glăsuirii obștești”, care va hotărî „rânduiala lăuntrică în țară și legăturile ei de unire cu alte țări, dacă aceasta o va cere binele popoarelor republicii noastre”. Declarația a fost primită la Iași cu multă satisfacție, salutându-se ruperea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ministrul de Externe al Republicii Ucraina, Golubovici, guvernelor german, austro-ungar, turc, bulgar și român 1918, martie 16 (st.v.) Către guvernul german, austro-ungar, turc, bulgar și român. Prin aceasta cu onoare vă aduc la cunoștință că Consiliul Miniștrilor poporului Republicei Poporane Ucrainene găsește necesar să informeze guvernul imperial german asupra următoarelor: Guvernul ucrainean este adânc interesat de soarta unei regiuni limitrofe a Republicei Ucrainene, de Basarabia. Cu toate că regiunile locuite de către două popoare dominante, acel ucrainean și cel moldovenesc, se întrepătrund, nu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în viitor Basarabia poate fi obiectul discuției la conferința de pace de la București, guvernul Republicei Poporane Ucrainene găsește că discuția asupra acestei chestiuni și soluționarea ei poate avea loc numai cu participarea și consimțământul reprezentanților guvernului ucrainean. Președintele Consiliului Miniștrilor Poporani și ministrul de Externe, V. Golubovici Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România 1917-1918. Documente, Antologie de Ion Calafeteanu și Viorica-Pompilia Moisuc, Editura Hyperion, Chișinău, 1995, p. 185-186 Notă trimisă de Guvernul Republicii Poporane Moldovenești Republicii Ucrainene. 1918, martie 16
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
reprezentanților guvernului ucrainean. Președintele Consiliului Miniștrilor Poporani și ministrul de Externe, V. Golubovici Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România 1917-1918. Documente, Antologie de Ion Calafeteanu și Viorica-Pompilia Moisuc, Editura Hyperion, Chișinău, 1995, p. 185-186 Notă trimisă de Guvernul Republicii Poporane Moldovenești Republicii Ucrainene. 1918, martie 16 (st.v.) Sfatul Țării, parlamentul Republicei Moldovenești, aflând despre tendințele Ucrainei asupra unor părți ale Republicei Moldovenești, în special asupra unei părți a ținuturilor Hotinului și Cetatea Albă, își exprimă față de guvernul Republicii Ucrainene
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
își exprimă față de guvernul Republicii Ucrainene, Rada centrală și întreg poporul ucrainean protestul său energic împotriva tentativelor asupra drepturilor de autodeterminare a poporului moldovenesc și a altor popoare, locuitoare pe teritoriul fostei gubernii a Basarabiei. Sfatul Țării declară ca Republica Poporană Moldovenească s-a proclamat independentă și neatârnată la 24 ianuarie a.c., în granițele fostei gubernii a Basarabiei, despre care fapt au fost anunțate toate statele și Ucraina. Sfatul Țării amintește Ucrainei, că între republicele Moldovenească și cea Ucraineană, din momentul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nus e putea potrivi cu oricine. Toate camaradele cunoșteau pe Lică: în mijlocul a treizeci de șorțuri albe, el glumea cu fetele, laolaltă cu a lui, tot așa de nepăsător ca de obicei. lipsită de imaginație, Sia avea totuși acea nevoie poporană de a mări și denatura lucrurile. Aventurile lui Lică, ocupațiile lui, nobleță familiei erau povestite de Sia, nu conform adevărului strict, ci conform importanței pe care o avea pentru ea tot ce privea pe Lică. Sia era o făptură supusă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
iată, multe se petrec pe scena politicii. Stolojan va accepta candidatura la prezidențiale, Isărescu nu vrea cu țărăniștii, așa cel puțin îmi pare a fi acu, la această însemnată oră politologică și editorialistică (duminică de Schimbarea la față: în limbaj poporan bănățean îi spune Peobrajenie, în varianta popolară Pobraji). Așadar, decizii importante pentru țară au loc, vorba nu știu cărui zevzec militant. Eu nu spun că nu e așa, că nu trebuie, că nu e cazul, numai că știu destule, am priceput multe
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
apă în gură din Istru, în chip de vin sfânt, și a fi jurat că nu se vor întoarce în țară decât după ce vor fi tăiat pe dușmani». Oare să nu fi rămas de la acel obicei dacic zicătoarea și blestemul poporan al Românilor: «bată-te Dunărea,» deoarece numai Dunărea apare în mintea poporului nostru ca înzestrată cu puterea de a pedepsi, și nu vreun alt râu. Este lesne de înțeles după cele spuse pană aici pentru ce, în inscripțiunile culese în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
alt punct de sprijin intern decît folclorul popular, „primitiv”. Un punct de vedere asemănător (deși mai complex) despre relația dintre folclorul autohton - privit ca formă de clasicism sui-generis - și literatura avangardistă avansa și G. Călinescu în Istoria..., vorbind despre „dadaismul poporan” și despre „folclorul suprarealistic” din „Domnișoara Hus” de Ion Barbu. Într-un articol intitulat „ Uimitoarea carieră a rîsului lui Urmuz” (în Argeș, nr. 2, iulie 1966, p. 15) un Mihail Diaconescu aprecia că umorul lui Urmuz „are rădăcini în folclorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
era în retragere căzând 3 (trei) morți și 12 răniți... și cu aceasta s-a încheiat episodul acelei zile nefaste” consemnează preotul din respectiva localitate. Iată, de pildă, ce scria și protopopul de la Tecuci episcopului de Roman, superiorul său, în legătură cu „poporanii parohiei Umbrărești, neascultători de sfaturile prea Sfinției Voastre; s-au răsculat și s-au dedat la devastări; supuși fiind mai apoi nemaiauzitelor pedepse corporale ce au suferit nu numai cei care au fost dovediți capi ai răscoalei, ci mai toți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Simion de mai târziu este urmașul său. Nu știm cine a fost tatăl lui Costache Hâncu, pe care-l aflăm implicat și în procesul cu Alec Botezatu în 1884. El este tatăl preotului Vasile Hâncu care a păstorit neîntrerupt pe poporanii din parohia Umbrărești, biserica din satul Slobozia, timp de 50 de ani (1883-1933). Succesorul său în post a desfășurat aceeași îndelungată și rodnică activitate religioasă, preotul iconom Dumitru Vlad, om și preot cu un comportament exemplar din toate punctele de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a dedicat profesorului un volum despre sărbători la români, trimițându‐i nu numai cărțile sale publicate ci și un important volum de material folcloric și etnografic din Țara de Jos ‐ găzduite în cele circa 11.800 de pagini ale Botanicii poporane române, aflate la Suceava și rămase în manuscris. * Ion Creangă, revistă lunară de limbă, literatură și artă populară, apare de la august 1908, condusă de către Tudor Pamfile și M. Lupescu, la tipografia Munteanu, iar de la februarie 1910 în tipografia „Modernă”, scrie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
respectivul obicei (vezi, de exemplu, "Tribuna Învățământului"). Relatările se puteau întâlni, în formule deja stereotipe, peste tot: în oficioasele "Albina", "Convorbiri didactice" sau "Revista Generală a Învățământului", dar și în aparițiile locale cum ar fi "Propășirea" (din județul Neamț), "Școala poporană a Olteniei", "Școlarul" (Alexandria), ș.a.m.d.; vezi Alina Ștefania Bruja, Sărbătorirea zilei de 10 Mai în școala românească haretistă, în Gh. Cliveti, Adrian-Bogdan Ceobanu, Ionuț Nistor (coord.), Cultură, politică și societate în timpul domniei lui Carol I. 130 de ani
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
beneficiar" al unor stagii de acest gen, impuse în epocă (mai ales în calitatea de "cadru didactic"). Cele mai multe exemple de neverosimil (ca argument pentru necredință "fundamentată științific") erau extrase din Evanghelii și priveau nașterea fără de prihană, motiv susceptibil, în "rostirea poporană" de a fi deturnat spre forme de deriziune facilă. 76 Datorez intromisiunea acestui termen în contextul dat finului (de suflet) al lui Iliescu, girantului și garantul celebrei "Cati"(cunoscută și sub numele de Abraam Buricka de la Educație), inimitabilului Vanghelie. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
află în straturi groase în munți de formația primitivă de la Broșteni și anume pe muntele Ferul, în o învederată întindere foarte însămnată. Cum că acest bun mineral s-au întrebuințat asemene în învechime pentru producerea ferului se dovedește prin tradițiile poporene, prin părăsitele gropi vechi de pe muntele numit Ferul, prin locurile fabricei vechi și a<le> zgurei, ce se văd în apropietul sat Catergași și din împregiurare cum că, de vreo câțiva ani, s-au dezgropat un ciocan și un ilău
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să-i nască prunci. Neoprotestanți nu s-au ivit În sat decât trei familii cu care trăiau În relații de bună vecinătate, dar ai căror urmași au revenit la vechea datină. În bune relații se poate spune că au trăit poporanii de rit ortodox și greco catolic. De fapt, trecând la catolicism, și-au păstrat ritualul bizantin și au câștigat În schimb scrierea cu litere latine și au Înființat o sumedenie de școli pe tot Întinsul Ardealului În care se Învăța
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și tainele ei, posedă, prin chiar aceasta, spiritul specific al poporului său"72. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Bogdan Petriceicu-Hașdeu intuise deja importanța limbii pentru identitatea națională, cercetările sale lingvistice depășind aria strictă a literelor, Dicționarul limbii istorice și poporane a românilor, al cărui autor este, fiind realizat cu scopul de a surprinde esența culturii românești, felul de a fi și de a simți al românilor. Demersul lui preliminar scrierii dicționarului este unul care poate inspira orice etnolog, antropolog sau
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
surprinde esența culturii românești, felul de a fi și de a simți al românilor. Demersul lui preliminar scrierii dicționarului este unul care poate inspira orice etnolog, antropolog sau sociolog, el concepând un chestionar cu ajutorul căruia a colectat date despre: "fonetica poporană, [care este] temelia dialectologiei și despre credințele cele intime ale poporului, obiceiele și apucăturile sale, suspinele și bucuriile, tot ce se numește astăzi în lipsă de un alt cuvînt mai nemerit cu vorba engleză, folklore". Scopul lui era acela de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]