333 matches
-
deosebite care subliniau solemnitatea evenimentului. Astfel, pe lângă consacratele reviste Albina, Convorbiri didactice și Revista generală a Învățământului, cele locale sau naționale, cum ar fi: Propășirea - Revista Societății Corpului didactic din județul Neamț, Școala și Biserica (București), Școala modernă (București), Școala poporană a Olteniei, Noua Revistă Pedagogică, precum și revista pentru elevii școlilor primare Școlarul (Alexandria) punctau În paginile lor, prin diverse articole, importanța evenimentului. Într-una din reviste, ziua de 10 Mai era văzută drept: „Cununa tuturor sărbătorilor naționale pentru că ne amintește
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
Totul este limpede, totul este simplu, totul este nud în aceste povestiri și totuși totul este grav și adânc, totul are accentul serios al destinului și freamătul eternei neliniști umane”, povestirile constituind „o epopee modernă în chip de povestire orală poporană”. Iar Octav Șuluțiu, în „Vremea” din 1931, afirma că „Panait Istrati nu poate fi revendicat nici de spiritul francez, nici de spiritul românesc”, categorisindu-l drept „oriental”. De multe ori, autorul Chirei Chiralina a fost privit ca o curiozitate, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
Gruber 1967 = Jeffrey S. Gruber, "Look and see", în Language, 4, p. 937-947. Guasti 1993 = Maria Teresa Guasti, Causative and perception verbs. A comparative study, Torino, Rosenberg & Sellier. Hasdeu 1886 = Bogdan Petriceicu Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor. Lucrat după dorința și cu cheltuiala M. S. Regelui Carol I sub auspiciele Academiei Române, vol. I (A-Azuga) București, Socec și Teclu. Huddleston, Pullum 2002 = R. Huddleston, G. K. Pullum (eds), The Cambridge Grammar of the English Language, I
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
dintre noi, lasă-i, rogu-te, să vorbească măcar pe câțiva dintre cei pe care îi tot întrebai ce cred despre izvodirile matale. Uite că primul - Eduard Gruber - a și început să spună: „Cine s-ar ispiti să facă psihologia poporană a românului, va trebui să studieze afund pe acest foarte talentat scriitoriu. Creangă e, poate cea mai verde creangă a literaturii noastre, vreau să înțeleg cea mai românească... El e mina cea mai curată, mai sigură și mai inteligentă pentru
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Halliday, M. A. K., 1985, Ăn Introduction to Funcțional Grammar, London, Baltimore, Edward Arnold Publishers Ltd. Haneș, Gh., 1960, "Sufixele adverbiale -este și -icește", în SMFC ÎI, p. 139-149. Hașdeu, B. P., 1998, Etimologicum Magnum Romaniae, Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor, I [1886], ed. Gr. Brâncuș, București, Teora. Hofstede, G., 1984, Culture's Consequences, Beverly Hills, CA, Sage. Hofstede, G. H., 1997, Cultures and organizations : software of the mind : intercultural cooperation and its importance for survival, London, Harper Collins
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
noapte de mai, București, 1908; Povești de pretutindeni, București, 1908; Povești franceze, București, 1909; Povești corsicane, București, 1910; Basme și legende străine, Vălenii de Munte, 1911. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 70-71; D. Caracostea, Ce ne este cântecul poporan, RFR, 1940, 10; Tatiana Nicolescu, Opera lui Gogol în România, București, 1959, 63, 109, 185; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, Iași, 1971, 227; Bârladul. Odinioară și astăzi, I, Bârlad, 1980, 44, 65-75, 381-384; Dicț. scriit. rom., I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
însoțesc unele texte, indicarea localităților de unde au fost culese și notarea, câteodată, a numelui informatorilor, precum și glosarul dialectal conferă caracter științific acestei colecții, care ocupă un loc însemnat în istoria folcloristicii românești. O contribuție notabilă o aduce și culegerea Tradiții poporane române din Bucovina (1895). Legendele, publicate într-o broșură apărută la Sibiu (Tradițiuni poporale române, 1878), reluate parțial în volumul din 1895, atrag atenția prin forma lor autentic populară, relevând o valoare artistică și documentară deosebită. După venirea la Suceava
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
să cuprindă aspecte esențiale ale spiritualității populare de pe întreg spațiul dacoromân. În acești ani se ocupă, aproape exclusiv, de punerea în ordine și redactarea imensului material etnofolcloric adunat de-a lungul a peste două decenii. Ies acum de sub tipar Ornitologia poporană română (I-II, 1883; Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române) și Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor (1903), ca și colecțiile Descântece poporane române (1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (1893). Tot acum folcloristul dă la iveală culegerile Satire poporane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
redactarea imensului material etnofolcloric adunat de-a lungul a peste două decenii. Ies acum de sub tipar Ornitologia poporană română (I-II, 1883; Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române) și Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor (1903), ca și colecțiile Descântece poporane române (1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (1893). Tot acum folcloristul dă la iveală culegerile Satire poporane române (1893) și Poezii poporale despre Avram Iancu (1900), ilustrative pentru sfera largă a preocupărilor sale. Reușite remarcabile înregistrează M. mai ales în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
poporană română (I-II, 1883; Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române) și Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor (1903), ca și colecțiile Descântece poporane române (1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (1893). Tot acum folcloristul dă la iveală culegerile Satire poporane române (1893) și Poezii poporale despre Avram Iancu (1900), ilustrative pentru sfera largă a preocupărilor sale. Reușite remarcabile înregistrează M. mai ales în domeniul etnografiei. El are meritul de a fi studiat fenomenul etnografic într-o firească interdependență cu folclorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
științifice a folclorului și stimulează culegerea amplă a creațiilor poporului, contribuție pentru care este considerat de B.P. Hasdeu, în 1881, „singurul etnograf român [...], dar un etnograf în adevăratul sens al cuvântului. IORDAN DATCU SCRIERI: Chromatica poporului român, București, 1882; Ornitologia poporană română, I-II, Cernăuți, 1883; Tolpa și Ștefan Vodă, Brașov, 1886; Biserica din Părhăuți în Bucovina, București, 1887; Bărnușca. Istorie populară, Brașov, 1887; Nunta la români, București, 1890; Nașterea la români, București, 1892; Înmormântarea la români, București, 1892; Păsările noastre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000; Mitologie românească, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II, Cernăuți, 1873-1875; Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878; Descântece poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, I, Suceava, 1900; Poezii poporale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II, Cernăuți, 1873-1875; Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878; Descântece poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, I, Suceava, 1900; Poezii poporale despre Avram Iancu, Suceava, 1900; Hore și chiuituri din Bucovina, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II, Cernăuți, 1873-1875; Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878; Descântece poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, I, Suceava, 1900; Poezii poporale despre Avram Iancu, Suceava, 1900; Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1911; Legendele ciocârliei, București, 1923
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
reprezentate) au o intrigă simplă, transparentă, ca în comediile lui Alecsandri, țintind să transmită în mod accesibil o învățătură, o idee morală. Există un comic al întâmplărilor, un dialog cu savoare populară, adesea plin de haz și de culoare. Comediile „poporane” așezau prezentarea datinilor, a folclorului în centrul acțiunii, ceea ce făcea ca ele să devină și atrăgătoare spectacole etnografice. SCRIERI: Poezii, Pesta, 1866; Panteonul român, Pesta, 1869; Novele, I-III, Pesta, 1872-1874; Sclavul amorului, I-III, Pesta, 1873-1875; Goronul lui Horia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
au avut multe de povestit părinților. Și încă multe zile după aceea. CAPITOLUL X Școala Motto: Să punem la temelia școlii noastre Înțelepciunea clădită pe cele trei fiice ale sale, Credința, Nădejdea și Dragostea... (Andrei Șaguna) În lucrarea sa «Școala poporană din Făgăraș», cercetătorul C. Stan ne vorbește despre începuturile formelor de instrucțiune în școlile din Țara Oltului folosind foarte plastic cuvintele evanghelistului: «La început a fost Cuvântul, și Cuvântul era Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul». La început a fost biserica
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
accentuând tot mai dârz aspirațiile neamului nostru la vremuri mai bune. Sibiul, deși în imediata apropiere a Făgărașului, n-a putut avea o influență culturală asupra satelor decât foarte târziu, ne mai spune acelaș cercetător istoric C. Stan în «Școala poporană din Făgăraș» Vitregia vremurilor a vrut ca ortodocșii, vreme de aproape 70 de ani să nu aibă vlădici. Abia în 1783 după ce aci a venit episcopul sârb Ghedeon Nichitici, Sibiul devine un important centru al ortodoxiei, așa cum Blajul devenise deja
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
as oláhok között), în care expune și câteva principii și concluzii privind munca de culegere a folclorului; remarcabilă este aici insistența de a nu se interveni în text. Ideea este reluată și în prefața primului volum de Texte din literatura poporană română (1899), culegere ce include un mare număr de specii folclorice (balade, cântece, colinde, descântece, ghicitori, frământări de limbă, jocuri de copii, povești, legende, snoave ș.a.). Al doilea volum, rămas în manuscris, a apărut postum, după 67 de ani, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
apărut postum, după 67 de ani, și cuprinde texte lirice culese în aceeași perioadă. A mai publicat o monografie a comitatului Timiș (Temes vármegye, 1912), povești românești traduse în limba maghiară (Román népmesék, Budapesta, f.a.) și articolul Din trecutul poeziei poporane române („Luceafărul”, 1903), în care cercetează influențele folclorului românesc asupra celui maghiar, depistate în texte, melodii, ritmuri, dansuri, sesizând sincretismul creațiilor populare. Concepția lui A. despre folclor, așa cum reiese din lucrările sale, se dovedește una dintre cele mai moderne din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
a contribuit la cunoașterea folclorului unor zone puțin investigate până la el (Banat, Hunedoara și, mai ales, Bihor). SCRIERI: Geschichte der rumänischen Literatur, Leipzig, 1906; Elevilor mei. Discurs de deschidere ținut la Universitatea din Budapesta, Sibiu, 1910. Culegeri: Texte din literatura poporană română, t. I: Poezia tradițională, Budapesta, 1899, t. II, îngr. și introd. Ion Mușlea, București, 1966; Repere bibliografice: Petre V. Haneș, Studii de literatură română, București, 1910, 1-21; Ion Mușlea, Studiu introductiv la Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
literatura poporană română, t. I: Poezia tradițională, Budapesta, 1899, t. II, îngr. și introd. Ion Mușlea, București, 1966; Repere bibliografice: Petre V. Haneș, Studii de literatură română, București, 1910, 1-21; Ion Mușlea, Studiu introductiv la Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, t. II, București, 1966; Vrabie, Folcloristica, 283-284; Bârlea, Ist. folc., 279-285; Dicț. lit. 1900, 32; Datcu, Dicț. etnolog., I, 41-42. L.Cș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
a poporului este cu mult mai veche, ea existând „cu multe veacuri înainte de facerea Romei în țara ce se chema Latium unde e făcută Roma”, în timp ce „limba latină din cărți este meșteșugită, gramaticească, nu firească precum a fost limba latină poporană, și cunoscut lucru este că mai veche e firea decât măiestria”. Limba latină din cărți a fost, ca orice limbă cultivată, născută din limba poporului, iar începătorul ei a fost Latinus Craiul Latiului, „carele limba latină o au îndreptatu și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limba latină cultă a fost dusă de romani în Galia, Spania și „nu lung timp după aceea și în Dacia”; nici limba italiană nu a fost alcătuită pe baza latinei culte. Toate limbile romanice au la bază limba firească, adică „poporană”. Cheia gândirii istorice a lui Maior constă în aceea că romanii au dus în toate viitoarele provincii romane din afara Italiei o limbă latină firească „alcătuită din limba latină poporană și din toate alte distincte limbi ale popoarelor Italiei, popoare care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
latinei culte. Toate limbile romanice au la bază limba firească, adică „poporană”. Cheia gândirii istorice a lui Maior constă în aceea că romanii au dus în toate viitoarele provincii romane din afara Italiei o limbă latină firească „alcătuită din limba latină poporană și din toate alte distincte limbi ale popoarelor Italiei, popoare care fură învinse de romani și se făcură un nation cu romanii, iar popoarele învinse și adunate la un singur nation cu romanii învingători n-au putut să nu țină
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbi romanice s-au îndepărtat de latina populară. Faptul că poporul român „puțin se înțelege cu francezii, spaniolii și italienii” nu își are explicația în schimbarea limbii române: „că și coloniile romane care fură în Galia și Spania cu limba poporană în gură au mers acolo”, numai că „acolo țările erau pline de locuitorii cei vechi ai țărilor acestora” cu a căror limbă latina populară s-a amestecat scăzând astfel din alcătuirea ei cea veche. Trebuie apoi avut în vedere faptul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]