KorAP: Find »[drukola/base=populațiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...23 >

564 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654

Constanța aprecia "a fi exact evaluând numărul locuitorilor români și streini cu care s-a înființat și populat noui sate sau au sporit populațiunea orașelor, la 5 000 suflete, număr care adăogându-se la acela al familielor emigrate reîntorse făcu ca populațiunea de astă di a județului să se urce la (...) 75 000 suflete"1219. Cu toate acestea, prefectul județului Constanța considera că "acestă populațiune totuși nu este suficientă (...) Dar când se va regula afacerea proprietăței pământului, fertilele câmpii ale nouei provincii

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
populațiunea orașelor, la 5 000 suflete, număr care adăogându-se la acela al familielor emigrate reîntorse făcu ca populațiunea de astă di a județului să se urce la (...) 75 000 suflete"1219. Cu toate acestea, prefectul județului Constanța considera că "acestă populațiune totuși nu este suficientă (...) Dar când se va regula afacerea proprietăței pământului, fertilele câmpii ale nouei provincii române vor sci să atragă brațele care să le cultive"1220. În continuarea documentului din 18 ianuarie 1881, prefectul județului Constanța se referea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
plasa Măcinului, reședința plășii Silistra Nouă, satele și orașele sunt ocupate aprope exclusiv de români"1230. În continuarea documentului se făcea precizarea că "sate române nu sunt numai pe malul Dunării. Ele sunt împinse până pe munții Babadagului. (...) Plasa în care populațiunea română este mai numerosă este Silistra Nouă"1231. În plasa Constanța "a fost înființat în anul trecut" un nou sat românesc la Caramurat 1232. Un caz aparte de conviețuire pașnică a naționalităților din Dobrogea era prezentat în plasa Medgidia. Astfel

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
și Mangalia. În schimb, în plășile Hârșova și Silistra Nouă "tătarii sunt relativ în număr mic"1234. Populația turcă "locuiesce mai cu semă în plasa Silistra Nouă (...) Sunt însă și în Mangalia cătune excluve"1235. În plășile Medgidia și Hârșova "populațiunea turcă a preferit orașele. În multe comune însă populațiunea turcă locuiesce la un loc cu populațiunea tătară"1236. Populația bulgară era redusă, astfel că, "un singur cătun mic (...) se află în plasa Mangalia, sub numele Copacci"1237. În plasa Constanța

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Nouă "tătarii sunt relativ în număr mic"1234. Populația turcă "locuiesce mai cu semă în plasa Silistra Nouă (...) Sunt însă și în Mangalia cătune excluve"1235. În plășile Medgidia și Hârșova "populațiunea turcă a preferit orașele. În multe comune însă populațiunea turcă locuiesce la un loc cu populațiunea tătară"1236. Populația bulgară era redusă, astfel că, "un singur cătun mic (...) se află în plasa Mangalia, sub numele Copacci"1237. În plasa Constanța "comună bulgară este numai Gargalâk", în timp ce, "în plășile Hârșova

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
1234. Populația turcă "locuiesce mai cu semă în plasa Silistra Nouă (...) Sunt însă și în Mangalia cătune excluve"1235. În plășile Medgidia și Hârșova "populațiunea turcă a preferit orașele. În multe comune însă populațiunea turcă locuiesce la un loc cu populațiunea tătară"1236. Populația bulgară era redusă, astfel că, "un singur cătun mic (...) se află în plasa Mangalia, sub numele Copacci"1237. În plasa Constanța "comună bulgară este numai Gargalâk", în timp ce, "în plășile Hârșova și Megidie nu se află de cât

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
se află în plasa Mangalia, sub numele Copacci"1237. În plasa Constanța "comună bulgară este numai Gargalâk", în timp ce, "în plășile Hârșova și Megidie nu se află de cât câteva familii bulgare la Mahmut-Cuiusu și Megidie"1238. În plasa Silistra Nouă "populațiunea bulgară este aproximativ a patra parte"1239. Referindu-se la sistemul administrativ, prefectul județului Constanța preciza, în cuprinsul documentului prezentat consilierilor județeni, faptul că "fie care sat (...) fie cu numărul cel mai neînsemnat de familii, avea Consiliul său comunal și

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
sciință, să învețe a se iubi, a-și forma conviețuirea profundă, ca locuitorii toți, fii ai aceleiași patrie, au a trăi ca frații împreună, că drepturile și datoriile pentru toți sunt egale"1277. Din cauza faptului că "se șoptea la început (...) populațiunii mahometane că școlele nostre sunt religioase și copiii săi ar fi amenințați pe nesimțite să perdă credința părinților lor pentru a găsi alta nouă"1278, locuitorii musulmani erau sceptici în a-și trimite copiii la școală. Pentru a dovedi netemeinicia

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
școlar", afirmând că "s-au distins forte mult în esecutarea măsurilor ce luaserăm"1298. Referindu-se la înființarea unor școli cu predare în limba română la: Topraisar, Osman-facî, Ghelingec, Azaplar, Buiuk-Enghez, Osmancea, Hasancea și Caraharman, prefectul județului Constanța preciza că "populațiunea mahometană s-a convins deja de folosul pentru dânsa ce pote trage din școla română"1299. La fiecare școală din comunele locuite de către musulmani "vom autorisa (...) pe cel mai capabil hoge al comunei ca să predea limba și religiunea mahometană"1300

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
o subvențiune de 7 500 lei anul trecut"1313. Spitalul din orașul Constanța "are un medic, un subchirurg și este organisat modest dar suficient, față cu mijlocele comunei"1314. Pentru a spriji familiile tinere și din dorința de a dovedi "populațiunii interesul ce pune statul pentru familie", prefectul județului Constanța a dispus anularea "cu desăvârșire, în tot județul" a taxelor "prevedute de legea maximului asupra extractelor de pe actele stării civile"1315. Această măsură a fost luată ca urmare a convingerii că

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
anului 1882 era publicat în paginile săptămânalului Farul Constanței raportul înaintat de către "medicul primar" al județului Constanța, Ioachim Drăgescu, ministrului de Interne 1361. Încă de la începutul raportului său, Ioachim Drăgescu menționa faptul că "districtul Constanța" avea, în anul 1881, "o populațiune (...) de 76 000 suflete"1362. Referindu-se la condițiile de sănătate publică din Dobrogea, medicul județului Constanța aprecia că "până la ocuparea sa de către Români era considerată una dintre cele mai nesănătoase regiuni ale Europei"1363. În ciuda acestui fapt, "de la 1879

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
sunt causele care contribuiră la acesta: libertatea ce s-a dat poporului, blândețea și dreptatea administrațiunei române, de o parte, încrederea poporului în viitor și belșug, de altă parte"1365. În privința populației județului Constanța, Ioachim Drăgescu preciza că "în 1879 populațiunea acestui județ a fost cam de 63 000 suflete; de atunci și până la finitul anului 1881 a sporit într-un mod însemnat atât prin nasceri cât și prin imigrațiune mai ales prin reîmpatrierea a mii de mahometani fugiți în timpul resbelului

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
să cuprindă 879 de case cu 2 858 de locuitori 1395. Astfel, "orașul și-a schimbat cu totul aspectul, transformându-se radical. Are clădiri destul de mari și higienice, strade curate și pe alocurea pavate și iluminate; printr-o continuă îngrijire (...) populațiunea cresce din an în an"1396. Biserica ortodoxă din oraș avea hramul "Sf. Apostoli Petru și Pavel" și a fost construită în anul 1890. În oraș existau două școli primare, una de băieți și alta de fete, clădirea în care

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
este ca să populăm, să civilisăm această parte a României, s-o populăm, o declar, dându-i caracterul, dându-i sufletul, dându-i simțurile românești; zicând așa, dv. veți înțelege că trebue să facem totul ca să ducem acolo mulți români; (...) chiar populațiunile cari vin acolo singure, cu orice chip să le facem românești"1508. Pentru a reliefa mai puternic personalitatea deosebită a omului politic și de stat Mihail Kogălniceanu, Vasile Kogălniceanu prezenta un alt moment relevant din activitatea politică a acestuia. Astfel

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
economice, sociale și culturale a Dobrogei în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea"1673. În articolul intitulat Adaos la program apărut în ediția din 29 decembrie 1891 se făcea precizarea că publicația "întruchipează aspirațiunile și vederile generale ale majorității populațiunei locale, va lăuda sau va critica pe cei de la guvern, după măsurile de ocrotiri și îmbunătățiri cu care vor voi sau se vor sili a dota această provincie abandonată ca odinioară Basarabia tuturor intemperiilor politice"1674. Cu o altă ocazie

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
societății locale și de toți bunii români din Dobrogea întreagă"1682. În cuprinsul aceluiași articol, Petre Grigorescu a inserat un mesaj de bun rămas adresat de către medicul Ioachim Drăgescu locuitorilor județului Constanța: "Am trăit 14 ani în mijlocul bunei și simpaticei populațiuni a orașului și județului Constanța silindu-mă a trage o modestă, dar românească și roditoare brazdă în ogorul de veacuri părăginit al Dobrogei. Acum când trebuie să plec, simt cât îmi sunt de scumpe aceste locuri și cât mă costă

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Cu toate că "nimeni nu s-a mai interesat de soarta acestei părți constitutive a statului", Dobrogea avea "un oraș maritim în dezvoltare vertiginoasă (...) grupuri de bordeie și colibe devenind sate puternice, bogate și pline de viață; o diversitate, aproape infinită, de populațiuni"1746. Dezvoltarea rapidă a economiei Dobrogei era reliefată prin faptul că dacă "până acum câțiva ani nu se încărcau în portul Constanța decât 25-30 de vapoare (...) pe an, astăzi (...) e marfă gata în magazii poate pentru 100 de vapoare"1747

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
căruia se afirma că "de la anexiune și până acum, niciodată nu s-a făcut la noi o bună și pe deplin conștiincioasă aplicare a înțeleptei dispozițiuni prevăzută în legea organică a Dobrogei care ordonă ca în sfaturile comunale toate elementele populațiunei să fie reprezentate"1765. Din această cauză, "deși în Tulcea populațiunea e compusă din mai multe neamuri, chiar mai multe și mai numeroase ca în Constanța, mai nu ne aducem aminte ca consiliile comunale să fi conținut vreodată alți membrii

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
s-a făcut la noi o bună și pe deplin conștiincioasă aplicare a înțeleptei dispozițiuni prevăzută în legea organică a Dobrogei care ordonă ca în sfaturile comunale toate elementele populațiunei să fie reprezentate"1765. Din această cauză, "deși în Tulcea populațiunea e compusă din mai multe neamuri, chiar mai multe și mai numeroase ca în Constanța, mai nu ne aducem aminte ca consiliile comunale să fi conținut vreodată alți membrii decât bulgari și români, pe când în Constanța combinația listelor de candidați

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
la 18 noiembrie 1897, în cuprinsul căruia consilierii județeni aduceau "mulțumiri și asigurări de deplină încredere actualului prefect, domnul Luca Ionescu, care, călăuzit numai de interese publice și de cauza românismului, a știut, prin măsurile sale înțelepte (...) să restabilească liniștea populațiunei, adânc druncinată în ultimul timp, și să redeștepte încrederea ei în legile și instituțiile patriei"2118. Semnatarii acestei telegrame erau consilierii județeni: I. Popa, Luca Oancea, Voicu Moțoiu, Petrache Ionescu, Gheorghe Golea, Panait Holban, căpitanul Alexandru Costescu, Ali Cadâr, Hagi

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
toate acestea, în încheierea telegramei, semnatarii își exprimau recunoștința față de "generosul și patriotul nostru prefect"2372. În același sens, se arăta că "datoria ne impune a ruga cu înalt respect pe onor guvern (...) să aducă felicitare pentru marea recunoștință ce populațiunea județului Tulcea datorește domnului Ioan Nenițescu"2373. Ca urmare a demisiei domnului Gheorghe Cănănău din funcția de prefect al județului Constanța, la 3 iunie 1900, ministrul de Interne, generalul George Manu, adresa o telegramă directorului prefecturii județului Constanța, domnul Theodor

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
a vizitei în capitala țării. Referitor la "situațiunea financiară a județului" în documentul respectiv se aprecia că "un spirit mai echitabil și mai pătruns de realitățile practice (...) a cuprins de curând administrația județului nostru (...) încât vedem cu bucurie județul împreună cu populațiunea sa (...) luând din nou mersul lor înainte într-un mod firesc și plin de încredere în viitor"2405. În textul aceluiași memoriu se arăta că "în interesul guvernului și al populației județului, care se îndeletnicește cu pescuitul, rectificarea cursului Dunavățului

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
vom fi în măsură să hotărâm calea ce suntem datori a urma întru îmbunătățirea stării materiale, intelectuale și morale din acest distrisct"2555. Referindu-se la populația județului Constanța, Scarlat Vârnav afirma că "elementele de care dispunem aici sunt minunate, populațiunea (...) este, în marea ei majoritate, blândă și supusă"2556. Tocmai de aceea, "este ușor a o îndruma pe căile progresului"2557. În aceste condiții, prefectul județului Constanța aprecia că "sub o administrație învestită cu puteri suficiente se va putea profita

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
1936. ***, "1878 Reinstalarea administrației românești în Dobrogea", în Marea Noastră, an 18, nr. 3, Constanța, iulie-septembrie 2008. Alecu, Al., P., "Istoricul seminarului musulman din Medgidia", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Arbore, Al., P., "Din etnografia Dobrogei. Populațiunea Dobrogei după o hartă rusească", în Analele Dobrogei, an IV, nr. 3/iulie-septembrie 1923, Institutul de Arte Grafice "Victoria", Constanța, 1923. Arbore, Al., P., "Câteva însemnări asupra cerchezilor, grecilor și arabilor din Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 4, Constanța, 1922

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Constanța, 1935. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920. Arbore, Al., P., "Așezările bulgarilor în Dobrogea", în Arhiva Dobrogei, an I, Constanța, 1916. Arbore, Al., P., "Informațiuni etnografice și mișcări de populațiune în Basarabia sudică și Dobrogea în veacurile XVIII și XIX", în Analele Dobrogei, IX, Constanța, 1924. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920. Atanasiu, Andreea, "Dobrogea sub administrație otomană. Constanța și

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]