229 matches
-
probabil din Asia Mică și îl cunoscuse pe Porfir, pe atunci un simplu călugăr, cu ocazia unui pelerinaj la Ierusalim și rămăsese cu el; prin 396 a fost hirotonit diacon. Porfir l-a folosit pentru misiuni pe lângă împărat. Viața lui Porfir compusă de Marcu, în aparență opera unui martor ocular, nu e lipsită însă de probleme. Forma greacă e plină de inexactități cronologice și de alt gen, în timp ce prologul acestei versiuni e dependent de acela al Istoriei bisericești a lui Teodoret
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lexicul bizantin de la Suda (sau Suida), ori dintr-o compilație târzie cu caracter biografic intitulată Viața lui Constantin. În afară de această Istorie bisericească, Filostorgios ar mai fi scris și alte opere: o apărare a creștinismului contra faimoasei scrieri polemice a lui Porfir, și o scriere encomiastică dedicată lui Eunomius, scrisă cu multă căldură și plină de laude. Bibliografie. Ediții: GCS 21, 19722 (J. Bidez - F. Winckelmann). 2. Socrate Avem foarte puține informații despre acest istoric. Așa cum spune el însuși, s-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
, Pan (25.V.1924, Botoșana, j. Suceava), prozator. Este fiul Todosiei (n. Leșan) și al lui Porfir Solcan, agricultori, urmași ai bejenarilor ardeleni din zona Năsăudului (Ilva Mare), ajunși în Bucovina în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Urmează școala primară în comuna natală, apoi cursurile Liceului „Ștefan cel Mare” din Suceava și susține bacalaureatul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
limbii grecești și deja scria opere de filologie greacă, ce-i drept, în limba latină precum comentariul la Despre bărbații vestiți prin învățătură lor de Hesychios din Milet. A continuat cu Despre viața lui Plotin și ordinea cărților lui de Porfir, un manuscris de 352 pagini, cu siguranță o scânteie a viitoarei mici opere morale Dialogul lui Plotin cu Porfir. Nu în ultimul rând a compus Comentarii despre viața și scrierile unor retori ce au trăit în secolul ÎI după Christos
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
bărbații vestiți prin învățătură lor de Hesychios din Milet. A continuat cu Despre viața lui Plotin și ordinea cărților lui de Porfir, un manuscris de 352 pagini, cu siguranță o scânteie a viitoarei mici opere morale Dialogul lui Plotin cu Porfir. Nu în ultimul rând a compus Comentarii despre viața și scrierile unor retori ce au trăit în secolul ÎI după Christos sau la sfârșitul secolului I. Tot atunci, la doar șaisprezece ani, a tradus din limba greacă Epigrame umoristice și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
antichitatea greacă sau latină, a scris, în 1823, o variantă a Satirei lui Simonide din Amorgos despre femei. Au urmat Micile opere morale, dialoguri filosofice dintre care o parte sunt animate de gânditori antici transformați în personaje (precum Plotin sau Porfir). Interesat de istorie a redactat, în 1829, Comparație între civilizația anticilor (greci și români) și cea a modernilor. Un an mai tarziu, pe când era găzduit la Florența, l-a cunoscut pe filologul elvețian Louis De Sinner căruia i-a încredințat
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de hypostasis un aspect particular al realității. În contextul dezbaterilor trinitare în jurul Crezului de la Niceea, Părinții capadocieni au fixat distincția în cuplul ousia-hypostasis la nivelul diferenței de tip aristotelic între realitatea generică (ousia deutera, la Aristotel, sau katholiky ousia, la Porfir) și realitatea particulară (prote ousia, în limbajul Stagiritului, sau meriky ousia, la comentatorii neoplatonici)1. Or, părintele Sofronie asociază în mod paradoxal ideea de ipostas cu noțiunea de universalitate, referința sa indirectă fiind dogma hristologică de la Calcedon (două firi și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Un veac de istorie bizantină. 976-1077 17. Cicero - Despre divinație 18, 19. Elena Niculiță-Voronca - Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică 20. * * * - Carmina Burana. Antologie de poezie latină medievală 21. Paul Zumthor - Babel sau nedesăvârșirea 22. Porfir - Viața lui Pitagora. Viața lui Plotin 23. E.R. Dodds - Grecii și iraționalul 24. Jean Delumeau - Mărturisirea și iertarea. Dificultățile Confesiunii. Secolele XIII-XVIII 25. Thomas de Aquino - Despre fiind și esență 26. I.-Aurel Candrea - Folclorul medical român comparat. Privire generală
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nici măcar În cea prezentă, ci este fascinat de modul de metamorfoză continuă alucrurilor. „Eu i-am răspuns că veșnicia, sau ceea ce ne Închipuim noi În concepția acestui cuvânt, nu se vede numai În formele cioplite din materiale inalterabile. Din piatră, porfir și marmură sunt puține lucruri la noi până În prezent. Dar, după convingerea mealucrul putea fi privit și altfel, căci veșnicia care se preocupă așa de puțin și de noi și de care vorbim atâta, se poate simți și În formele
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
salaș în toate încăperile, împărțindu-le, dărămând și aranjând locuinți după gustul lui. Mauzoleul lui D. e astăzi templu catolic. Templul lui Jupiter, baptisteriu. Baia împăratului, refugiu al cânilor, al mâțelor și chiar al oamenilor pentru nevoile trupului. Coloanele de porfir aduse de la Egipet au servit să sprijine păreți improvizați. O mizerabilă mansardă păstrează ferești frumos arcuite și balcon sculptat în piatră. Leii au fost ciumpăviți; un sfinx stă singur și fără rost pe un piedestal; al doilea, a fost târâit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scenă cu care vă farmecă, în jurul Mediteranei, orașele-teatre din lumea bună. Odeoane, lacuri acoperite cu nuferi, peristiluri, statui ecvestre, obeliscuri, colonade, amfiteatre, palate, forumuri luați-vă gândul de la astfel de titluri de noblețe! Nici cavea, nici marmuri. Nici sarcofage, nici porfir (doar, câte ceva, la muzeul Rockefeller, numit odinioară "al Palestinei", din Ierusalimul de Răsărit, în sălile cu puțini vizitatori, și care, în ciuda unuia sau a două mozaicuri de sinagogă, se limitează la niște ruine precreștine și post-ebraice). Nici vorbă de vreun
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
V. Socec, Gr. ștefănescu, V. Alex. Urechia; Societatea meseriașilor de încălțăminte, Calea Moșilor, 44; Comitetul de administrație: M.S. Stoicescu, președinte; C. Georgescu, C. Theiss, vicepreședinți; I. Căplescu, G. Pavelescu, T. Teodorescu, M. Mușatescu, D. Mănciulescu, V. Rădulescu, G. Ionescu, șt. Porfir, P. Petrescu, D. Trandafirescu, C. Ionescu, P. Damian, P. Marinescu, I. Daniil, membri; Societatea Furnica: doamna Elena Cornescu, președinte; Calea Victoriei, 120; Societatea revistei „Liberatorul“: V.Al. Urechia, președinte; Al. Macedonski, vicepreședinte; Th. A. Stoenescu, administrator; P. Stavrescu, secretar; Societatea Tăbăcăria
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și după urechi canule prin care să se scurgă din corp măruntaiele și creierii. Ceea ce vedeam era înfiorătorul rezultat ce se datora și acelui încăpățânat refuz. Cele două cadavre zăceau pe o lespede de ardezie susținută de patru pilaștri de porfir. Păreau a dormi în patul nupțial, Rotari în mijloc, și Gaila la dreapta sa. La stânga regelui exista un loc gol. O aștepta pe a doua soție, regina Gundeperga. Nu că ar fi fost ea demnă de așa ceva, însă locul i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
renunțat la noi, dar Giuliano ne-a făcut semn să-l urmăm. În Boukoleon se aflau două încăperi importante: camera imperială a primei nopți, cu tavanul de aur, și cea de-a doua, unde împărătesele nășteau, în întregime îmbrăcate în porfir. De-aici și numele prinților, cărora li se spune porfirogeneți. Într-un vestibul, în fața camerei primei nopți, am văzut opt medici care, judecându-i după haine și giuvaiere, treceau drept foarte iscusiți. Heraclion, arătând spre o ușă, a spus: - Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Archidoxis Magicae libri VII, în SA, 14, München u. Berlin, 1933, p. 529 (IX, 350). 6 A. Gellius, Nopțile atice, XX, 5, în ed. Joh. Fredericus & J. Gronovii..., Lugduni- Batavorum, 1706, p. 876-877. 7 cf. Comentarii la Categoriile lui Aristotel. Porfir, Dexir, Ammonius, trad. C. Noica, Ed. Academiei, București, 1968, p. 149. 8 „res quibus occultas penitus convisere possis” - Lucretius, De rerum natura, I, 146. 9 v. Erasmus, Moriae encomium, 46, în ed. Frobenius, Basel, 1540, p. 292-293. 10 [f.a
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
seara, după multe partide, deschidea nuvelele lui Gogol și ne citea, formidabil, Nasul - era singura ocazie când i se auzea vocea în public, altfel fiind incapabil să ia cuvântul într-o ședință, măcar pentru a se apăra”. Alt prieten, George Porfir (probabil G. Mărgărit), e admis ca instanță morală: „Porfir nu-mi era un confesor, ci o instanță, poate o sancțiune, nu puteam glumi cu el, nici a-i plânge pe umăr, și dacă crezusem odată că singurele relații demne dintre
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
ne citea, formidabil, Nasul - era singura ocazie când i se auzea vocea în public, altfel fiind incapabil să ia cuvântul într-o ședință, măcar pentru a se apăra”. Alt prieten, George Porfir (probabil G. Mărgărit), e admis ca instanță morală: „Porfir nu-mi era un confesor, ci o instanță, poate o sancțiune, nu puteam glumi cu el, nici a-i plânge pe umăr, și dacă crezusem odată că singurele relații demne dintre doi bărbați sunt cele literare, Porfir îmi da primul
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
ca instanță morală: „Porfir nu-mi era un confesor, ci o instanță, poate o sancțiune, nu puteam glumi cu el, nici a-i plânge pe umăr, și dacă crezusem odată că singurele relații demne dintre doi bărbați sunt cele literare, Porfir îmi da primul senzația austerității lor...” Operă de reflecție, dar și operă epică, roman în cel mai propriu înțeles, Logica însuflețește personaje și proiectează acțiuni care, din specia banalului fiind, a obișnuitului, a vieții zilnice, dobândesc dimensiuni de evenimente și
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
să dăm crezare mărturisirilor sale, dintr-un neoplatonician trecut prin școala maniheismului, Augustin a devenit cu adevărat o ființă "îmbrăcată în Hristos". Și merită să te întrebi cum, dintr-un tînăr știind pe de rost scrierile lui Cicero, Vergiliu sau Porfir, a cărui memorie avea să-i rămînă fidelă pînă pe patul de moarte, cînd, înainte de sfîrșit, avusese puterea de a mai rosti un citat din Plotin, cum dintr-un tînăr libertin trăind în concubinaj cu o femeie căreia îi făcuse
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
unui anume Martinus”<footnote footnote>, a fost Sfântul Iustin Martirul și Filosoful. Întâlnirile sale cu discipolii, care îi includeau pe Tațian și, posibil, Irineu, nu ne-au fost descrise, dar nu este improbabil că includeau tipul de interogări menționat de Porfir în prezentarea realizată de el școlii lui Plotin în secolul următor. În tinerețe, își alese direcția platonică, studiind cu asiduitate principiile acestei filosofii, având ca profesor pe un profund cunoscător al filosofiei platonice. El credea că acum va reuși să
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
acum și cum sufletul ajunge înăuntrul trupului fiind în sine însuși ceea ce mi s-a arătat, deși este într-un trup” (Enneade, IV, 8, 1)<footnote Cf. Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 78. footnote>. În Viața lui Plotin, Porfir - discipolul lui Plotin - ne spune că, în timpul în care l-a cunoscut, de patru ori a fost răpit Plotin de Unul și o dată a cunoscut el însuși această stare. El lasă însă impresia că e un fenomen rar și trecător
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
cu frescele prunce din care-ncercau întunericul nesfințit să-l arunce mic altar de suspine creștine! ai plâns în subțioara mea pe ascuns tu ai pus peceți pe suflete mute pe năframa Sfintei Fecioare, cusute cu ace de smarald și porfir sub potirul căreia mă furișez și respir (20 iulie 2008) Ritual (fântâni) satului meu natal: Limpeziș acum când în cuptorul ei m-a prins ninsoarea Doamne dezvoltă-mi moartea și mirarea mai am un singur zbor tăiat pieziș peste fântânile
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
în mod divers prin discursurile oratorilor profani. Sângeroaselor persecuții suferite de creștini din partea statului roman, se adăugau atacurile pe care aceștia le primeau din partea reprezentanților culturii contemporane și îndeosebi din partea retoricii sofiste. Retori precum Aelius Aristides, Fronto, medicul Galenus, Celsus, Porfir, Iulian Apostatul, Libanius, Symmachus ș.a. au supus unor atacuri înverșunate scrierile prin intermediul cărora creștinii apărau și susțineau superioritatea religiei lor. Cei dintâi îi desconsiderau pe autorii creștini pentru simplitatea și lipsa de eleganță artistică de care dădeau dovadă în expunerea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
studiu), București, Ed. Humanitas. Este un bun cunoscător al operei lui Mircea Eliade (despre care a scris o carte, în colaborare cu Paul Barbăneagră). A tradus, din greacă și latină, scrieri dintre cele mai dificile (texte de Origen, Evagrie Ponticul, Porfir, Evangheliile apocrife etc.), însotindu-le de comentarii erudite. Pregătește, la Sorbona, o lucrare de doctorat despre Anticrist în primele secole creștine. Versuri a publicat din când în când în reviste (și în primul rând în România literară), suficiente pentru a trezi
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
dimensiuni extrem de diferite și pentru combinațiile fanteziste. „Pe unda poleită de miriade stele Se leagănă, murmur, În horă grațioasă suave aurele, Și joc cu răsfățare în bucla dulcii mele, Frumoasii Almelaiur. Colo suspină valul sub maluri cununate De chioșcuri de porfir; Colo delfinul saltă în jocuri răsfățate Pe undele încinse de brîuri colorate De raze dulci de fir” (Almelaiur) - amfibrahi combinați cu peoni; „Soarele apune peste Propontide; Însă la suflarea valului cel lin, Pare că se leagăn bolțile splendide, Dulce poleite
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]