213 matches
-
controverse și subiect de discuții aprinse. Deși explicația exactă și completă este destul de dificil de înțeles fără aparatul matematic adecvat, acest articol încearcă să expună principiile ei. Schimbarea direcției sau vitezei unei curgeri de fluid generează o forță. Mai exact, portanța apare atunci când curgerea unui fluid este "întoarsă" de către un obiect solid. Când curgerea este deviată într-o anumită direcție, portanța apare în direcția opusă, în concordanță cu principiul acțiunii și reacțiunii al lui Newton. Dat fiind că aerul este un
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
acest articol încearcă să expună principiile ei. Schimbarea direcției sau vitezei unei curgeri de fluid generează o forță. Mai exact, portanța apare atunci când curgerea unui fluid este "întoarsă" de către un obiect solid. Când curgerea este deviată într-o anumită direcție, portanța apare în direcția opusă, în concordanță cu principiul acțiunii și reacțiunii al lui Newton. Dat fiind că aerul este un fluid, moleculele sunt libere în mișcare și orice suprafață solidă poate devia curgerea. Pentru o secțiune de aripă - numită "profil
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
solidă poate devia curgerea. Pentru o secțiune de aripă - numită "profil aerodinamic" - ambele sale suprafețe, de sus - "extrados" și respectiv de jos - "intrados" contribuie la întoarcerea curgerii. Luând în considerare doar una dintre suprafețe, ajungem la o teorie incorectă a portanței, de aceea ele se abordează împreună. Când două obiecte solide interacționează într-un proces mecanic, forțele sunt transmise sau aplicate într-un „punct de contact”. Dar când un corp solid interacționează cu un fluid, lucrurile sunt mult mai greu de
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
forță, cauzată de variația presiunii în jurul suprafeței corpului sau - vorbind de profile aerodinamice - este cauzată de diferența dintre presiunile de pe intradosul și respectiv extradosul profilului. Forța aerodinamică acționează într-un punct determinat de distribuția presiunilor, punct numit "centrul de presiune". Portanța este o forță mecanică, generată de interacțiunea și contactul dintre un solid și un fluid. Nu este generată de un câmp de forțe precum greutatea, care este generată de câmpul gravitațional, unde un corp poate interacționa asupra altui corp fără
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
dintre un solid și un fluid. Nu este generată de un câmp de forțe precum greutatea, care este generată de câmpul gravitațional, unde un corp poate interacționa asupra altui corp fără a fi în contact fizic propriu-zis. Pentru a avea portanță, corpul solid trebuie să fie în contact direct cu fluidul. "Deci, dacă nu există fluid, nu există nici mișcare". Pe de altă parte, portanța este generată de diferența de viteză dintre corpul solid și fluid. Trebuie să existe o mișcare
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
corp poate interacționa asupra altui corp fără a fi în contact fizic propriu-zis. Pentru a avea portanță, corpul solid trebuie să fie în contact direct cu fluidul. "Deci, dacă nu există fluid, nu există nici mișcare". Pe de altă parte, portanța este generată de diferența de viteză dintre corpul solid și fluid. Trebuie să existe o mișcare între obiect și fluid. " Deci dacă nu există mișcare, nu se poate vorbi de portanță". Nu are importantă dacă fluidul este în mișcare și
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
fluid, nu există nici mișcare". Pe de altă parte, portanța este generată de diferența de viteză dintre corpul solid și fluid. Trebuie să existe o mișcare între obiect și fluid. " Deci dacă nu există mișcare, nu se poate vorbi de portanță". Nu are importantă dacă fluidul este în mișcare și corpul e static, sau dacă corpul se mișcă în fluid. Factorii care influențează portanța sunt forma și dimensiunea obiectului, viteza și direcția sa principală de mișcare față de fluid, densitatea fluidului, compresibilitatea
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
existe o mișcare între obiect și fluid. " Deci dacă nu există mișcare, nu se poate vorbi de portanță". Nu are importantă dacă fluidul este în mișcare și corpul e static, sau dacă corpul se mișcă în fluid. Factorii care influențează portanța sunt forma și dimensiunea obiectului, viteza și direcția sa principală de mișcare față de fluid, densitatea fluidului, compresibilitatea și viscozitatea sa. Forma exterioară a avionului, dimensiunile, motorizarea, organizarea structurală a componentelor sale îi influențează direct performanțele. ul este un aparat complex
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
reducând dramatic timpul necesar călătoriei pe mari distanțe. Călătoriile peste oceane, care ar fi putut dura săptămâni sau chiar ani, acum pot fi făcute în câteva ore. Avioanele sunt vehiculele mai grele decât aerul, care folosesc aripi pentru a produce portanță. Avioanele transportă oameni, mărfuri, poștă etc. Avionul a revoluționat de asemenea și războiul. Multe descoperi în domeniul aeronauticii, cum ar fi motorul cu reacție, au fost descoperite de savanți și ingineri militari. Primul zbor pilotat al unui avion a avut
TranSport () [Corola-website/Science/297831_a_299160]
-
loc în 1958 și a fost făcut de către un Boeing 707. Boeing-ul 747 Jumbo Jet, care are o capacitate de peste 300 de locuri, a intrat în serviciu în 1970. Supersonicul francez Concorde și-a început serviciul în 1972. Elicopterele obțin portanță de la un set de palete rotoare, și nu de la aripi fixe, așa cum se întâmplă la avioane. Elicopterele sunt folosite în orașe pentru a transporta călătorii din zonele suburbane la aeroporturi. Elicopterele asigură de asemenea evacuare medicală și acces la zone
TranSport () [Corola-website/Science/297831_a_299160]
-
Elicopterele au fost folosite prima dată în scopuri militare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Baloanele și dirijabilele sunt vehicule mai ușoare decât aerul, care se bazează pe aer cald sau gaze mai ușoare decât aerul pentru a obține portanță. Baloanele se bazează pe curenții de aer pentru propulsie și sunt folosite mai ales pentru recreere sau cercetări asupra vremii de mare altitudine. Dirijabilele și zeppelinele combină un balon cu gaz mai ușor decât aerul cu elici pentru navigație și
TranSport () [Corola-website/Science/297831_a_299160]
-
dus la crearea interceptorului MiG-25 Foxbat ca răspuns. Valkyrie dispunea de aripioare-rață (canard) și aripi principale în cofigurație delta. Era construit în mare parte din oțel inoxidabil, structură de tip fagure și titan. Era proiectat să utilizeze un fenomen numit portanță de compresie, care apare atunci când unda de șoc generată de un avion la viteze supersonice este "prinsă" sub aripi, suportând o parte din greutatea avionului. Sub centrul aripii, Valkyrie avea o despărțitură de mari dimensiuni la centrul gurilor de admisie
XB-70 Valkyrie () [Corola-website/Science/308063_a_309392]
-
mari dimensiuni la centrul gurilor de admisie ale motoarelor, care avea rolul de a produce o undă de șoc puternică. Acționând asupra aripilor, acest șoc îi permitea avionului să recupereze energie din propria urmă lăsată în aer. La viteze mari, portanța de compresie sporea portanța aripilor cu până la 30 la sută, fără nici o creștere a rezistenței la înaintare. Porțiunile exterioare ale aripilor erau mobile, și puteau fi înclinate în jos cu până la 65 de grade. Aceasta spprea stabilitatea direcțională a avionului
XB-70 Valkyrie () [Corola-website/Science/308063_a_309392]
-
gurilor de admisie ale motoarelor, care avea rolul de a produce o undă de șoc puternică. Acționând asupra aripilor, acest șoc îi permitea avionului să recupereze energie din propria urmă lăsată în aer. La viteze mari, portanța de compresie sporea portanța aripilor cu până la 30 la sută, fără nici o creștere a rezistenței la înaintare. Porțiunile exterioare ale aripilor erau mobile, și puteau fi înclinate în jos cu până la 65 de grade. Aceasta spprea stabilitatea direcțională a avionului la viteze supersonice, muta
XB-70 Valkyrie () [Corola-website/Science/308063_a_309392]
-
până la 30 la sută, fără nici o creștere a rezistenței la înaintare. Porțiunile exterioare ale aripilor erau mobile, și puteau fi înclinate în jos cu până la 65 de grade. Aceasta spprea stabilitatea direcțională a avionului la viteze supersonice, muta centrul de portanță la o poziție mai favorabilă la viteze mari, și întărea efectul de portanță de compresie. Cu vârfurile aripilor coborâte, unda de șoc cauzată de portanța de compresie avea sa fie și mai mult ținută sub control sub aripi, în loc să se
XB-70 Valkyrie () [Corola-website/Science/308063_a_309392]
-
ale aripilor erau mobile, și puteau fi înclinate în jos cu până la 65 de grade. Aceasta spprea stabilitatea direcțională a avionului la viteze supersonice, muta centrul de portanță la o poziție mai favorabilă la viteze mari, și întărea efectul de portanță de compresie. Cu vârfurile aripilor coborâte, unda de șoc cauzată de portanța de compresie avea sa fie și mai mult ținută sub control sub aripi, în loc să se scurgă dincolo de vârfurile aripilor. Valoarea raporului maxim portanță/rezistență la înaintare la viteza
XB-70 Valkyrie () [Corola-website/Science/308063_a_309392]
-
65 de grade. Aceasta spprea stabilitatea direcțională a avionului la viteze supersonice, muta centrul de portanță la o poziție mai favorabilă la viteze mari, și întărea efectul de portanță de compresie. Cu vârfurile aripilor coborâte, unda de șoc cauzată de portanța de compresie avea sa fie și mai mult ținută sub control sub aripi, în loc să se scurgă dincolo de vârfurile aripilor. Valoarea raporului maxim portanță/rezistență la înaintare la viteza de Mach 2.0 era de aprox. 6.0. În regim de
XB-70 Valkyrie () [Corola-website/Science/308063_a_309392]
-
mari, și întărea efectul de portanță de compresie. Cu vârfurile aripilor coborâte, unda de șoc cauzată de portanța de compresie avea sa fie și mai mult ținută sub control sub aripi, în loc să se scurgă dincolo de vârfurile aripilor. Valoarea raporului maxim portanță/rezistență la înaintare la viteza de Mach 2.0 era de aprox. 6.0. În regim de zbor similar, pentru B-58 Hustler valoarea era de puțin sub 5, iar la Concorde de aprox 7.4.
XB-70 Valkyrie () [Corola-website/Science/308063_a_309392]
-
marină și un flotor pentru cabluri. "Modulul de comandă" avea centrul de masă decalat cam cu 30 de centimetri de axa de simetrie a capsulei. Din acest motiv, capsula reintra în atmosferă cu un unghi care îi conferea o oarecare portanță, și, în cădere liberă avea o ușoară mișcare de rotație. Capsula putea fi manevrată prin mișcări de rotație imprimate de SCR. Aceste caracteristici permiteau amerizarea într-o zonă prestabilită, cu o precizie de câțiva kilometri. La 7,3 km altitudine
Modulul de comandă și serviciu Apollo () [Corola-website/Science/308345_a_309674]
-
realizarea zborului. Zborul mecanic este efectuat de aparate mai grele decât aerul, care trebuie să consume energie pentru a se ridica și a se menține în aer. În acest scop se generează o forță care este opusă greutății aparatelor respective, - portanța. Acest principiu este diferit de principiul plutirii corpurilor, folosit de În realizarea zborului mecanic al unei aerodine, energia necesară poate proveni fie din exteriorul ei (tractare, la planoare), fie din echiparea sa cu un grup motopropulsor (cazul avioanelor). Aportul energetic
Zbor mecanic () [Corola-website/Science/302269_a_303598]
-
urmează: unde formula 57 este volumul corpului din fluid și formula 58 este funcția scalară ce descrie presiunea în toate punctele din spațiu. Gradienții și derivatele presiunii au ca efect forța arhimedică în fluidele aflate în câmpuri gravitaționale, vânturile în atmosferă, și portanța asociată cu aerodinamica și cu zborul. Un exemplu de astfel de forță asociată cu presiunea dinamică este rezistența fluidelor: o forță ce se opune mișcării unui corp solid printr-un fluid din cauza viscozității. Pentru așa-numita "rezistență Stokes", forța este
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
Pierre Mouillard (1834 - 1897) și Otto Lilienthal. În anul 1889 frații Wright încep construirea primului lor avion nemotorizat, un planor cu aripi duble. Din studiul tabelelor lui Lilienthal stabilesc că fusese calculat greșit coeficientul "Smeaton" (un coeficient al raportului dintre portanță și rezistența opusă de aer). Pentru experimentarea practică construiesc pentru prima oară un canal cu curent de aer. În octombrie 1900 are loc prima încercare de zbor fără pilot în regiunea Kill Devil Hills lângă Kitty Hawk din Carolina de
Frații Wright () [Corola-website/Science/304146_a_305475]
-
cedat. Totuși, un motor oprit nu mai are nevoie de aer, astfel că, în cazul avionului Concorde, efectele opririi unui motor erau imediat contrabalansate de deschiderea voletului suplimentar și obturarea completă a rampelor de admisie, deviind aerul în jurul motorului, câștigând portanță și minimizând rezistența aerodinamică a motorului defect. În timpul testelor cu avionul Concorde ambele motoare de pe aceeași parte a avionului au putut fi oprite la viteza de 2 Mach fără ca să apară dificultăți în a controla aparatul. Motorul bombardierului englez Vulcan
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
și New York sau Washington fără escală, prin urmare avionul a fost proiectat să fie un avion supersonic cu cea mai mare autonomie. Astfel s-au urmărit: proiectarea atentă a motoarelor pentru eficiență maximă la viteze supersonice, a formei aripilor pentru portanță mărită și rezistență minimă, minimizarea greutății și a sarcinii utile, mărirea capacității de combustibil și deplasarea acestuia pentru stabilizarea avionului fără a fi necesară utilizarea de dispozitive exterioare suplimentare. Cu toate acestea, la scurt timp după lansarea avionului Concorde, a
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
ambiente de-a lungul cabinei. Aripile sub formă de deltă îi permiteau avionului Concorde să obțină un unghi de atac superior față de un avion convențional, determinând formarea de ample turbioane de presiune scăzută pe întreaga suprafață superioară a aripii, creând portanță. Această presiune scăzută făcea ca avionul să dispară într-un văl de ceață în zilele cu umiditate crescută. Turbioanele se formau doar la viteze mici, în timpul ascensiunii sau coborârii, aeronava experimentând atunci turbulențe ușoare. Concorde zbura destul de rapid astfel încât greutatea
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]